15,392 matches
-
căsuță simplă a locuitorilor din acel sat, care erau evrei, supuși în țara Egiptului. Ce atrăgea cel mai ades privirea era viața de familie din curtea gospodăriilor. Casele bieților oameni aveau cel mult două încăperi, folosite fiind ca magazii de cereale, dar și ca adăpost noaptea. În rest, toate acareturile și toate vasele de bucătărie erau prin curte, pe sub umbrare de frunze, sau pe jos pe rogojini, ori atârnate pe garduri și ramuri de copaci, să fie cât mai aproape, mai
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
de mândrie, iar tatăl, un zgârcan fără rușine, din cauză că trebuia să mai scoată cam tot atât cât băgase în facultatea lu’ fii-su’ ca să-i găsească post în oraș. Că parcă nu i-ar fi stat bine tot angrosist de cereale cu liceul la seral, cum era și el și, uite, că nu mureau deloc de foame. Numai că, nevastă-sa vedea lucrurile altfel așa că, a doua zi, a scos teancul de euro din dușumea și a mers la bunul său
MISTERUL PROFUND AL PROFEŢIILOR MAYA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379522_a_380851]
-
nu aveau cartele de alimente, așa că nu puteau cumpăra pâine din magazine; nici la primul Congres la colhoznicilor fruntași din februarie 1933 și nici în ședințele Biroului Politic nu se spunea nimic de foamete; Stalin insista cu continuarea exportului de cereale în Europa, deși - afirmă cu temei Medvedev - „jumătate din cerealele trimise afară în anii 1932-1933, ar fi fost de ajuns pentru a feri de foamete toate regiunile sudice”. Marea epurare a fost completată (sic!) după cel de-al doilea război
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
din magazine; nici la primul Congres la colhoznicilor fruntași din februarie 1933 și nici în ședințele Biroului Politic nu se spunea nimic de foamete; Stalin insista cu continuarea exportului de cereale în Europa, deși - afirmă cu temei Medvedev - „jumătate din cerealele trimise afară în anii 1932-1933, ar fi fost de ajuns pentru a feri de foamete toate regiunile sudice”. Marea epurare a fost completată (sic!) după cel de-al doilea război mondial cu valul de arestări pornit la sfârșitul anului 1947
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
publicat în Ediția nr. 2047 din 08 august 2016. HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUȘANI, JUDEȚUL PRAHOVA Parepa-Rușani este o localitate din județul Prahova, situată la aproximativ 32 de kilometri de orașul Ploiești, renumită pentru culturile de cereale și legume, pentru bălțile cu pește și pentru cele două monumente religioase: Biserica veche a satului cu hramul „Schimbarea la Față și Sfântul Dimitrie cel Nou” și mânăstirea construită recent, având trei hramuri: „Sfânta Treime” (biserica mare), „Izvorul Tămăduirii” (biserica mică), „Sfântul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
apei care se intersectează cu șoseaua, fiind ... Citește mai mult HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAȚĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUȘANI, JUDEȚUL PRAHOVAParepa-Rușani este o localitate din județul Prahova, situată la aproximativ 32 de kilometri de orașul Ploiești, renumită pentru culturile de cereale și legume, pentru bălțile cu pește și pentru cele două monumente religioase: Biserica veche a satului cu hramul „Schimbarea la Față și Sfântul Dimitrie cel Nou” și mânăstirea construită recent, având trei hramuri: „Sfânta Treime” (biserica mare), „Izvorul Tămăduirii” (biserica mică), „Sfântul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
Se așezară cu toții pe bănci și fiecare luă din feluritele fructe. Cum nimeni nu oferi nici un răspuns învățătului evreu, acesta își continuă tirada. -Aveți deci un zeu pentru fiecare lucru, continuă acesta. Pentru vin aveți un zeu. Pentru recolta de cereale aveți o zeiță. Marea, cerul și adâncul sunt și ele guvernate de niște zei. Nu în ultimul rând orice izvor, orice râu, orice apă, are un zeu sau o zeiță. Veștile își au și ele zeul lor. Apoi sunt zei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
împărțim ce am câștigat. Astăzi am plecat departe de noua mea locuință. M-am urcat în căruța lui Ion și am ajuns la oraș. Nici nu a cunoscut Ion că m-a purtat și pe mine printre sacii plini cu cereale. Era întuneric când a plecat din sat și eu m-am ascuns printre marfa comerciantului. Trebuia să duc porumbeii la loc sigur. La sat puteau să ajungă în oala de supă. La oraș am înțeles că sunt protejați. Am văzut
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
care era numai în închipuirea sa, nu și în a conducerii colectivei. Pierderea dragostei lui Viorel și a liniștei căsniciei lor fericite până în prezent putea fi generată tot de prezența lui Săndica în viața lor. Viorel pleca spre magaziile de cereale, bucuros că Săndica s-a întors la serviciu și că are posibilitatea de a o vedea cât mai curând. Îi era dor de ea. Cât a fost plecată la munte, a fost nervos mai tot timpul. Își imaginea cum profesorul
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374243_a_375572]
-
grămezii. Era încă întuneric, când omul plecă pe drum, spre gară. Ĩn stație, Ema căută trenurile care pleacă spre oraș. Erau numai marfare. Cele cu mărfuri petroliere nu erau însă corespunzătoare transportului, datorită formei cisternelor. Erau de preferat cele cu cereale. Și, în sfârșit, Ema găsi vagoanele cu grâu. Ĩn ele se putea ascunde fără probleme. Și nimeni nu le controla. Vântul pătrundea însă prin crăpăturile vagonului și le spulbera grâul în ochi. Temujin începu din nou să plângă. Călătoria nu
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
fi vrut ca cei aflați în colibă să-și continue somnul în tihnă, căci îi apucase zorile tot trăncănind. Peste puțin timp însă, obișnuit să se scoale în zori, bătrănul nu mai avu somn, și se ridică să pregătească micuțului cerealele cu lapte și micul dejun pentru toți. Se duse, mai întăi, la animale, le dădu binețea de dimineață, le puse fănul în grătare și le duse apă în găleți. Între timp, se trezi și tănărul și-l întămpină pe Stump
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373423_a_374752]
-
întreba cum au ajuns în țară acele mahmudele și cocoșei. Evident că proveneau din țările lor de origine , Turcia și Franța, aduse pe nebănuitele căi ale comerțului, sau...pe alte căi misterioase (tot așa de „ne/bănuite”). Munca transformată în cereale, vite, putini cu brânză, piei și multe alte produse țărănești era schimbată prin vânzare pe mahmudele și cocoșei. Mai ales de negustorii greci, care veneau cu corăbiile lor pe Dunăre până la Turnu Măgurele, poate chiar mai sus. Nu știu dacă
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cumva cercul din sârma folosită la conducerea lui prin toată curtea, dacă nu ne
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
picioare sub căruță mergând în ritmul cailor. Când am ajuns la Obor care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
partea superioară, exista la intrare o reclamă mare pe care scria ZIDUL MORȚII având desenat un motociclist cum se urca pe pereții metalici. Era o dimineață răcoroasă dar cu cer senin la Constanța, gălăgie, misiți care tot cercetau prețul la cereale, gură cască și multă lume cu sau fără treabă prin obor. Era duminică, zi de târg și mulți sosiră din toată regiunea. Tata mi-a spus pe un ton fără echivoc. - Tu-ți ceara mă-tii, poate dispari de aici
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
a dus și a cumpărat și zece mici de la un grătar, plus o halbă cu bere pentru el și o cană cu bragă pentru mine. Gândeam eu că dacă tata face o asemenea risipă, înseamnă că a vândut ceva din cereale. Când m-am uitat în căruță erau vânduți mai mult de jumătate dintre saci. Cum am fost martor la discuția dintre părinți cu o noapte în urmă, am îngăimat și eu o întrebare nevinovată: - Ai vândut bine tăticule? - Cât să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
că iar m-am lipit de câteva înjurături și una după ceafă că nu l-am ascultat dar ce mai conta? Am văzut zidul morții și aveam ce să povestesc prietenilor mei de joacă. Tata terminase de vândut sacii cu cereale, cumpărase vreo doi-trei bolovani mari de sare pentru oi și vaci și alte cumpărături necesare în casă după indicațiile mamei. Urcați în căruța acum goală, caii mergeau parcă mai veseli. Erau mâncați și bine odihniți ca și noi de fapt
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a asigurat cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor la începutul lui septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
distracție, ei mă lăsau să le călăresc caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și eu să mănânce struguri. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla și cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsau pe mine să ar în locul lor și ei mâncau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
sineiubire (egoism); sinestătător (autonom) etc. Dintre aceste formații s-au păstrat în limbă numai sinucidere și sinucigaș. Cf. din Dicționar ilustrat al Limbii române, București, Editura Litera, 2011. 2. obroc (oboroc), vas mare de lemn, folosit ca unitate de măsurat cerealele; baniță, mierță, bănicior. Rar, folosit în limba curentă, cuvântul (de origine ucraineană) s-a încetățenit în expresie biblică ”a ține lumina sub obroc” = a ascunde un adevăr sau o valoare spiritual. Cf. Anania, vol.VII, 2011:2131). 3. négură, neguri
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
era bun de folosit din natură la ridicarea vreunei alte încăperi pentru diferite folosințe, la repararea gardurilor care cedau cu timpul intemperiilor, la folosirea unor alte metode în distrugerea dăunătorilor care le invadau grădina de legume sau chiar câmpul cu cereale. În spatele casei, într-un vas mare din lemn, ce măsura peste două vedre , zăcea spre macerare un amestec de apă cu excrement de pasăre rău mirositor. Am înțeles, în discuția care a urmat între mine și Marin că acel preparat
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
excrement de pasăre rău mirositor. Am înțeles, în discuția care a urmat între mine și Marin că acel preparat rudimentar era unul dintre medicamentele hrănitoare ale pământului și un protector al plantelor însă un distrugător al dăunătorilor legumelor, pomilor sau cerealelor. La un litru și jumătate de apă se amestecau cinci sute de mililitri de soluție, agitându-se puternic. Această soluție se punea de jur împrejurul plantei din grădină sau a pomului, nu direct pe plantă sau pom. Pomii, la Armindeni, se văruiau
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni ai pământului care se întâlneau sărbătoarea în centrul satului ca în Poiana lui Iocan, discutând ridicarea sau scăderea prețului la cereale, comentând presa comunistă, după război, făcând politică pe marginea șanțului sau bârfind cine cu cine s-a măritat, pe cine l-a prins la vecina, cine a murit sau cine trage să moară, cine s-a încăierat cu trepădușii satului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni ai pământului care se întâlneau sărbătoarea în centrul satului ca în Poiana lui Iocan, discutând ridicarea sau scăderea prețului la cereale, comentând presa comunistă, după război, făcând politică pe marginea șanțului sau bârfind cine cu cine s-a măritat, pe cine l-a prins la vecina, cine a murit sau cine trage să moară, cine s-a încăierat cu trepădușii satului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]