1,453 matches
-
păstorire pe credincioșii aflați în partea de nord-vest a orașului, numărând la data inaugurării 866 de familii cu 2.988 de credincioși. În aria de jurisdicție a parohiei se aflau cartierele Nicolina, Frumoasa și C.U.G. și satele Lunca Cetățuii, Miroslava, Scânteia și Vorovești , iar în prezent (2012) parohia îi are în păstorire pe credincioșii din cartierele Nicolina, Frumoasa și C.U.G. și din satele Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Miroslava, Mânjești și Vorovești. În decursul timpului, numărul enoriașilor parohiei
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
se aflau cartierele Nicolina, Frumoasa și C.U.G. și satele Lunca Cetățuii, Miroslava, Scânteia și Vorovești , iar în prezent (2012) parohia îi are în păstorire pe credincioșii din cartierele Nicolina, Frumoasa și C.U.G. și din satele Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Miroslava, Mânjești și Vorovești. În decursul timpului, numărul enoriașilor parohiei a evoluat astfel: Parohia dispune de o bibliotecă parohială (inaugurată în 1996 la subsolul bisericii) care oferă cărți atât de spiritualitate, cât și de cultură, precum și de o
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
pe o pile de panteră unde i se punea o perină de purpură și din nou își puse pe pile cămașa aspră a unchiului său Maleinos. Avea sufletul neliniștit, tulburat, preocupat; se temea pentru siguranța sa și-și făcuse o cetățuie din palatul Bucoleon. Fără îndoială, o adora mereu pe Theophano și rămânea, mai mult decât era prudent și rațional supus influenței ei dulci și tainice. Dar între soldatul aspru și prințesa elegantă contrastul era prea mare. El o plictisea și
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
Mare îl învinge pe Basarab al IV-lea cel Tânăr (Țepeluș) și alipește cetatea Crăciuna, hotarul Moldovei a fost mutat pe Milcov. Din acel moment, Țara Vrancei a ținut de Moldova. În apropierea orașului Odobești există un loc numit „la Cetățuie”, unii cronicari și istorici afirmând că pe Dealul Odobeștilor se afla în trecut Cetatea Crăciuna. La a XXXIX-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, organizată de Compartimentul Arheologie din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor și de Muzeul "Callatis" din Constanta, arheologul
Cetatea Crăciuna () [Corola-website/Science/312390_a_313719]
-
este așezarea din punctul „Coasta Rublei” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); altul, cel de la „Curături” conține o așezare eneolitică aparținând culturii Boian); în vatra satului se găsește o altă așezare eneolitică, atribuită culturii Cucuteni faza A; pe coasta Nacului, la „Cetățuia” se află urmele unei așezări geto-dacice din secolele al II-lea î.e.n.-I e.n. (perioada Latène), precum și o fortificație din Epoca Bronzului (cultura Monteoru); în punctul „Corbea” s-au descoperit urmele unei alte așezări din cultura Monteoru. În rest, alte
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
timpului, începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea până la Vlad Țepeș, de la Basarab cel Tânăr și până la Mircea Ciobanul, de la Matei Basarab până la Constantin Brâncoveanu. Conform urmelor arheologice păstrate a fost identificată prima cetate a Bucureștilor, o cetățuie situată pe malul nordic al Dâmboviței. Situată pe un mic promontoriu, pe o suprafață de 160 mp, cetatea construită din cărămidă avea forma unui turn trapezoidal și era înconjurată de un șanț lat de 1,50-2,20 m. Încă din
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
între 1458-1459, o construcție din lemn cu întărituri de pământ, ridicată oarecum în pripă din cauza pericolului otoman. Deși nu s-au păstrat dovezi concludente, istoricii au considerat că cetatea construită de Vlad Țepeș între 1458-1459 a fost ridicată pe vechea cetățuie de pe malul Dâmboviței. Nu sunt cunoscute date despre importanța cetății pentru apărarea Țării Românești, în campania lui Mahomed al II-lea, din 1462, dar cert este că cetatea avea un rol de apărare. În 18 decembrie 1473 fratele lui Vlad
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
Elena”, turnul-clopotniță și o fântână. În rest, alte unsprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea fortificată din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), aflată „la Cetățuie”, în zona satului Cernești. Celelalte zece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Anghel Ciocea, Alexandru Ciurilă și Gheorghe O. Ene (sfârșitul secolului al XIX-lea), casa Dumitru Ionescu (prima jumătate a secolului al XIX-lea, astăzi Muzeu Sătesc), toate
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
s-au redeschis în anul 1851. În anul 1852 a înființat o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă (mai târziu a luat-o statul). A refăcut cu cheltuiala sa câteva lăcașuri de închinare (Mănăstirea Zamfira, Schitul Cetățuia din Râmnicu Vâlcea) și a ridicat din temelie biserica din Letca Nouă. Mitropolitul Nifon a îndeplinit funcția de președinte al Divanului Ad-hoc din București la 29 septembrie 1857 și al Adunării elective care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
de protopopiat. A înființat 10 muzee de artă bisericească, obținând fonduri de la Stat și cheltuind bani dăruiți de credincioși. De asemenea, a restaurat, integral sau parțial, peste 20 de mănăstiri și schituri: Putna, Sucevița, Moldovița, Voronet, Arbore, Humor, Slatina, Dobrovăț, Cetățuia, Râșca, Neamț, Sihăstria, Secu, Bistrița, Văratec. A condus câteva delegații ortodoxe române în vizitele făcute altor Biserici: Anglia (1958), Biserica siriană din Malabar (1961), S.U.A. (1970), Biserica luterană din Danemarca (1971), Patriarhia Ecumenică (1974). A făcut parte din câteva delegații
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
ani sub directa sa îndrumare, Centrul mitropolitan Iași a editat și alte lucrări, între care: volumul "Monumente istorice-bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei" (1974); "Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, ediție critică" (1975); monografiile: "Catedrala Mitropolitană din Iași" (1977), "Mănăstirea Cetățuia" (1977); broșuri-albume de popularizare a mănăstirilor din Moldova și cărți de rugăciuni etc.. La 12 iunie 1977 este ales ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscăunat în Catedrala Patriarhală din București la
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
serie de obiective de interes turistic cum ar fi: mănăstirea Saon, mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoș, bazilica din Niculițel, cetatea Noviodunum (Isaccea), cetatea Dinogeția. Trasee turistice: "Traseul Religios-Turistic:" "Mănăstirea Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoș - Sfinții martiri de la Niculițel". "Șantierul Arheologic „Cetățuia”", "obiectivele arheologice „Cetatea Milan”, „La Monument” etc., muzeul arheologic amenajat în localitatea Luncăvița, Cetățile romane Dinogeția, Troesmis, Noviodunum". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
în cel de-al doilea post de arhiereu-vicar, nou înființat, la Mitropolia Moldovei, și i-a acordat rangul ierarhic de Arhiereu, cu titulatura de "Vasluianul". În ziua de 11 august 1945, preotul Ioan Marina este tuns în monahism, la Mânăstirea Cetățuia din Iași, primind patronimicul Justinian, făcându-i-se și hirotesia în arhimandrit. Hirotonia în arhiereu a avut loc în Duminica zilei de 12 august 1945, în Catedrala Mitropolitană din Iași și a fost săvârșită de către mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Cetatea dacică Costești - Cetățuie este una dintre cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu scop de protecție împotriva cuceririi romane. Se găsește lângă satul Costești, comuna
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu scop de protecție împotriva cuceririi romane. Se găsește lângă satul Costești, comuna Orăștioara de Sus din județul Hunedoara. Cetățuia Costești este situată pe valea Apei Grădiștei. Platoul superior al dealului unde este așezată cetatea are 514 m altitudine. Numele din vechime nu este cunoscut. Era o cetate puternică ce avea caracter defensiv, ea avea la bază o mare așezare
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
care erau fortificații mai mici. Un puternic bastion era pe drumul care urca în vechime la cetate, un alt turn izolat se afla în spatele valului și era în prelungirea zidului din incintă. În apropierea cetății se afla fortificația de pe dealul Cetățuia Înaltă și turnul de pe înălțimea Ciocuța. Cetatea a fost distrusă în 106 de romani. Nu a mai fost niciodată reconstruită.
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
a fost să demonstreze anume această ipoteză. E un fals, pentru că urmele acestor așezări duc spre perioada tracică din secolul VIII-VI î. Hr., la fel ca și cele 3 sate părăsite din sec. II-IV e.n., cele 9 așezări rusești cu cetățuie rotundă de refugiu în centru, stabilindu-se, că așezarea fusese întemeiată în sec. X de către niște triburi din valea rîului Nipru. Întăriturile cetății sunt alcătuite din valuri înalte și șanțuri adînci. În interiorul ei era săpată o fîntînă, iar lîngă val
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
mutîndu-se în bazinele rîurilor Bug și Nistru. Cei care s-au mutat pe malul drept al Nistrului, au luat cu forța un sat al băștinașilor, instalîndu-se cu traiul pe vatra acestuia. Negăsind limbă comună cu băștinașii, ulicii au făcut această cetățuie de refugiu, unde se ascundeau în caz de atac al băștinașilor sau a migratorilor. Ulicii au locuit în așezarea de la Alcedar pînă în secolul XII, cînd au fost nevoiți să părăsească localitatea definitiv. Lîngă Alcedar s-au mai descoperit urme
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
în dreptul cărora a fost asigurată o pază militară strictă. Unii contemporani au lansat ideea că incendierea a fost premeditată, fiind efectuată de către trupele imperiale, la ordinul superiorilor. Se vorbește chiar despre bombardarea orașului, în timpul incendiului, de către bateria de tunuri din Cetățuie, ce reprezenta la acea vreme garnizoana trupelor habsburgice. Motivele ar fi fost multiple, printre cele mai plauzibile fiind o răzbunare împotriva răscoalei din anul precedent precum și dorința de a da o lovitură luteranilor, ce nu erau simpatizați.
Istoria Țării Bârsei () [Corola-website/Science/304812_a_306141]
-
Memoriala a lui “Panait Cerna” și Rezervatia arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca română și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății Dinogeția și au unei bisericuțe romano-bizantine.În apropiere de Luncavița se gaseste “La cetățuie”, vestigiile unei așezări întărite din epoca neolitica, de tip Gumelnița. În comuna Niculițel a fost scoasă la suprafață în anul 1971, Biserica cu cripta, ridicată în sec.XI-XII, din cărămizi române, cel mai vechi așezământ paleocreștin din țara noastră, în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de cazare în căsuțe, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, lângă Lacul Sărat, la 5 km de Macin, popasul turistic Căprioara, în apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Macin și Hanul Grecilor la 10 km de Macin. Pe valea Luncavița (Cetățuia) în locul numit "La Scapeți" funcționează localul turistic Valea Fagilor. În afara limitei, la 9 km de localitatea Nifon se află mănăstirea Cocos, monument de arhitectură, așezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Parcul reprezintă un punct deosebit de atracție, în principal datorită
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un simbol distinct. Astfel, Scaunului lui Zalmoxe îi corespunde la suprafață, după cca. 350 metri copertă de roci, fosta cetate dacică „Cetățuia”, cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde rădăcina uriașă a plantei dispărute dar împietrită în tavanul peșterii drept mărturie, iar locul ascezei călugărilor ( 1505-1968) este marcat de o pictură realizată de către un călugăr, în tehnica negru de fum, reprezentând
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
cândva pe acest loc. Promontoriul alungit, cu panțe abrupte și greu de urcat, s-a format în locul contopirii unei râpe mari cu valea Nistrului. Actualmente, suprafața acestui deal este împădurita. Locuitorii din vechime au ales acest promontoriu pentru ridicarea unei cetățui din anumite considerente. Malurile abrupte îl făceau inaccesibil din două părți. Pentru crearea cetățuii, s-a închis accesul la promontoriu dinspre câmpie, ceea ce au și făcut, construind trei linii de fortificații. Prima, sau linia exterioară de fortificații, alcătuit dintr-un
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
a format în locul contopirii unei râpe mari cu valea Nistrului. Actualmente, suprafața acestui deal este împădurita. Locuitorii din vechime au ales acest promontoriu pentru ridicarea unei cetățui din anumite considerente. Malurile abrupte îl făceau inaccesibil din două părți. Pentru crearea cetățuii, s-a închis accesul la promontoriu dinspre câmpie, ceea ce au și făcut, construind trei linii de fortificații. Prima, sau linia exterioară de fortificații, alcătuit dintr-un șanț și un val înalt de pământ, era situată la vreo 200 m de
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
val de pământ cu o înălțime de circa 1 m. Valurile și șanțurile liniilor de fortificații s-au păstrat destul de bine până în zilele noastre. Șanțurile atingeau adâncimea de 2 m, iar valurile - până la 3 m înălțime. Se poate conchide că cetățuia a fost fondată cu 2300 - 2400 de ani în urmă. CETĂȚUIA "LA ȘANȚURI" Se află la 4 km de Rudi. Reprezintă urme ale unei vechi cetăți. Cetățuia are patru rânduri de valuri de pământ și șanțuri, care s-au păstrat
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]