2,711 matches
-
găuri de bombe. Orașul este măreț și de o frumoasă arhitectură. Populația aclamă trupele noastre pe marile bulevarde și salută avioanele noastre care trec la 10 m<etri> peste case. În port zăresc 4 nave de război înecate, iar pe cheiuri, mormane de mașini, rezultatul bombardamentului în picaj al IAR 80. Câteva aerodroame cu avioane false și adevărate incendiate și pământul răscolit de bombe. Trecem pe litoral și admirăm <greu descifrabil> și alte câteva drăguțe localități balneare, apoi ne reîntoarcem pe la
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
nu înțeleagă încotro bat vorbele lui, naratorul îi oferă un inel micuț, pe care Mary îl încearcă și care rămâne ca prin minune înțepenit pe degetul ei. Însă degeaba. La Newhaven, Mary se îndepărtează, în vreme ce tânărul îndrăgostit rămâne înmărmurit pe chei. Abia acum iubitul părăsit descoperă, plin de mâhnire, că fata avea deja un inel pe deget... În nuvela Flirtage a lui Jean Malic, mai curând amuzantă decât romantică, naratorul, pe nume Jean de la Ville d'Avray, întâlnește în timpul unei șederi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
toată lumea, concertează gratuit, dăruiește arta sa dumnezeiască oricui ar vrea să-l asculte. Doamne! Cum am așteptat duminica aceea! Și iată-mă, gătită cu noul meu taior albastru, de care eram atît de mîndră, coborînd pe Avenue de la Bourdonnais spre cheiul Senei, cu o oră înainte de cea anunțată. Gust astfel plăcerea unei plimbări de-a lungul Senei, în Parisul pustiit de exodul extra muros al amatorilor de evadare duminicală. Depășesc agale pod după pod, trec prin fața Luvrului, traversez fluviul pe Pont
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
înainte. Pe la 10 1/2, ne luăm rămas bun de la cei ce se întorceau în țară a doua zi și coborâm într-o barcă a vaporului cu un ofițer și doi lopătari. Pe tăcute, după câteva minute, suntem pe un chei și puțin după asta, în gară, la unsprezece fără zece, în vagoane. Isprava asta, a celor cu vaporul, după câteva luni, la Roma mi-a adus oarecari neplăceri cu cei de la chestură. Plecăm. A doua zi dimineața, descindem în gara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pe dos, strângem o mică sumă și socotim că am mai avea, cu strânsă economie, să prelungim șederea cu patru zile. Dăm chiria la gazdă și cu ce ne rămâne cumpărăm pâine, sardele, smochine și tutun. A doua zi, pe cheiurile din Santa Maria della Salute, pictăm cu hărnicie, dar într-un timp, când începuse să se mai încălzească, simt că încep să-mi fie rău pe la stomac și mă plâng lui Sabin Popp, care se afla pe aproape. Popp spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mai multe cărări și poteci, ce duceau nu numai spre satul din proximitatea masivului Piatra Craiului, ci și peste culmea Carpaților, în depresiunea Dâmboviței, prin satul Ciocanul, spre Dâmbovicioara, localitatea cea mai ocrotită de munți și cea mai bogată în chei. Din punct de vedere istoric, prima parte a acestui drum face parte din noțiunea mai largă a drumului de car, pe porțiunea cunoscută de localnici drept "Valea Cambilor". Spre sud, Moeciu este flancat de Bucegi, iar spre nord de Piatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de așezare, cătun sau sat, dovada incontestabilă a prezenței locuitorilor din totdeauna o dă funcționalitatea drumului peste Carpați, care a unit în mod firesc Țara Bârsei și depresiunea Branului cu depresiunea Dâmboviței, cu cel mai bogat și diversificat complex de chei al României: cheile mari ale Dâmboviței, între Rucăr și Podul Dîmboviței; cheile Dâmboviței, pe tronsonul Podul Dâmboviței Peștera UrșilorSătic izvorul râului Dâmbovița, în masivul Făgăraș; cheile Dâmbovicioarei, cele mai cunoscute, care leagă Podul Dâmboviței de Dâmbovicioara și de renumita peșteră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
deasupra mării. Pe terasele lui, printre paturile bolnavilor expuse la soare, se vedeau infirmierele care se foiau pentru preparativele de seară. Ocoli marea clădire, în curtea căreia câțiva manutanțieri se odihneau fumând o țigară, și ajunse în micul port. Aproape de cheiul măturat de plictisul metafizic al betonului răscopt la soare, o mică navă ruginită putrezea în apa cu luciri grase, de carburant. Cele două santinele care marcau începutul zonei priveau buimace Dumnezeu știe ce, poate apele dulci ale fluviului care, după ce
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
reginei, în rochie de seară. Era o viață frumoasă, domnule comandant. Locotenent, dacă îmi dați voie. Nu-i nimic, într-o zi o să fiți comandant. Și restaurantul gării avea o orchestră mică. După ce pleca și ultimul tren, se dansa pe chei până noaptea târziu. În clipa aia, pariez, a suspinat fără să vrea: de ce n-am venit din vremurile când doamnele de onoare ale reginei măturau cu trenele peronul gării! Mulțumindu-le gazdelor, își duse mâna la buzunar. N-au primit
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
paralelă cu calea ferată, și a lăsat în urmă ferestrele luminate ale sanatoriului. În satul de pescari care se ghicea în depărtare, clipeau lumini mici, gata să se stingă. Dar mai aproape, un felinar, atârnat pesemne pe un stâlp de pe chei, lumina (slab) gara al cărei fronton, cu scrisul de la distanța asta ilizibil, era singurul care ieșea din penumbră; în schimb, nicio lumină în cele câteva vile intrate prea devreme în hibernare. Noaptea călăreților sciți, pierduți de mult pe drumurile rău
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu mâinile în buzunare, a luat-o pe cărarea tivită de acea vegetație săracă, dar rezistentă, pe jumătate îngropată în nisip, care te face să presimți deșertul. După ce a trecut de sanatoriul de tuberculoză osoasă, și-a continuat plimbarea pe cheiul pustiu al portului. Fluviul, care traversase cu violență estuarul, înainta până departe în apele sărate, păstrându-și marginile paralele, ca o amăgire care întârzie să se destrame. Murea încet, pașnic, s-ar spune, în patul lui. Sub cerul lăsat care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
înverșunare. Toate astea făceau și mai insuportabilă cealaltă despărțire, de soțul ei. Noaptea, o chinuiau vise urâte. Se făcea că Arcadi e pe puntea unui vas care își dezlega parâmele chiar în clipa când ea ajungea, cu răsuflarea tăiată, pe chei; zărind-o, el încăleca bastingajul și se pregătea să sară în apă ca să ajungă la ea, dar negurile baltice cădeau ca o cortină peste vasul de o frumusețe mândră și veștedă, care era, câteodată, crucișătorul "Aurora", acela ale cărui tunuri
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
socială și politică cu realizări ca Paisprezece iulie și Libertatea ne aparține de Rene Clair, Marseilleza, Toni și Marea iluzie de Jean Renoire, cinematograful "negru" inspirat din atmosfera creată de criză cu filme ca Pépé le Moko de Julien Duvivier, Cheiul cețurilor și Hotel Nord de Marcel Carné (pe un scenariu de Jacques Prévert după un roman de Pierre Mac Orlan), Regulile jocului de Renoir etc. În cursul celor doi ani ce preced izbucnirea războiului, această cultură mediatizată este impregnată de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cele din urmă rânduri, alături de Panu. Pe strade, până la Mitropolie, nici o manifestație, căci, afară de circulația obicinuită, nici un om mai mult. Dar când ajunserăm pe la hotel Avram, mulțimea erea foarte mare. Porțiunea aceea din strada Bibescu, amândouă dealurile și strada spre chei gemeau de lume.*** Gangul clopotniței erea ocupat de un detașament de vânători; ofițerul care-l comanda spuse că nu va lăsa să treacă decât pe acei cari se vor legitima că sunt deputați. Atunci o împinsătură fu dată de către cei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
AD., nr. 11676, 26 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 92 O variantă mai dezvoltată - dar cu multe inexactități - a conflictului Matei Corbescu-Tache Ionescu: Pe când se discuta în Cameră un proiect de lege - mi se pare proiectul de lege privitor la cheiul din Brăila în care era interesat Grigore Eliad Cârciumărescu - se naște un mare scandal. Împotriva proiectului de lege susținut cu tărie de către primul ministru Ion Brătianu și prezentat de ministrul de Justiție Eugen Stătescu au vorbit marele jurisconsult Mișu Cornea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe B-dul Maria lume imensă, în piață miile de oameni fierbeau. (Id., ibid., p.2.) Pe străzi înghesuiala de oameni era enormă. Bucureștiul erea aproape în stare de revoluție. Dealul Mitropoliei, strada Bibescu-Vodă, ceea ce e azi Bulevardul Maria - porțiunea dintre cheiul Dâmboviței și strada Bibescu-Vodă, deoarece Bulevardul Maria cu acest nume nu exista încă - halele, cheiul Dâmboviței gemeau de lume. Agitația se prelungea până în Calea Victoriei. Tot felul de zvonuri sinistre circulau, se vorbea de numeroase arestări, se vorbea de stare de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Pe străzi înghesuiala de oameni era enormă. Bucureștiul erea aproape în stare de revoluție. Dealul Mitropoliei, strada Bibescu-Vodă, ceea ce e azi Bulevardul Maria - porțiunea dintre cheiul Dâmboviței și strada Bibescu-Vodă, deoarece Bulevardul Maria cu acest nume nu exista încă - halele, cheiul Dâmboviței gemeau de lume. Agitația se prelungea până în Calea Victoriei. Tot felul de zvonuri sinistre circulau, se vorbea de numeroase arestări, se vorbea de stare de asediu și altele. Gendarmii călări și alte numeroase trupe patrulau și circulau pe toate stradele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lume. Agitația se prelungea până în Calea Victoriei. Tot felul de zvonuri sinistre circulau, se vorbea de numeroase arestări, se vorbea de stare de asediu și altele. Gendarmii călări și alte numeroase trupe patrulau și circulau pe toate stradele. Cavaleria șarjă pe cheiul Dâmboviței și pe strada Bibescu Vodă. Către seară toată lumea se abătu asupra Calei Victoriei spre a se duce la Palat, însă armata forma întreite cordoane de ambele părți ale Palatului, așa că mulțimea nu a putut trece. Pe vremea aceea nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mică obrăznicie. După anchetă suntem urcați în dubă și conduși la Văcărești. Eram înăuntru cinci: Costică Rădulescu, Ion Iancovescu, Vasile Cârlova, Gogu Florian și cu mine. În jurul dubei galopau jandarmii călări. De teama manifestațiilor stu dențești am fost conduși pe cheiurile Dâmboviței. Costică Rădulescu, care era o natură de farsor, s a văicărit în tot timpul parcursului stând cu gura la crăpătura dubei și strigând: — Săriți, fraților, că ne omoară! Săriți de ne scăpați!... Suntem studenți români!... etc. În sfârșit, ajungem
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Dinicu, au dat recepției o animație deosebită. Toată protipendada Belgradului, care a răspuns din plin invitației, a fost vădit minunată de splendoarea vaporului, luminat a giorno și pavoazat cu drapelele celor două țări prietene. Seara era senină, cerul înstelat. Pe cheiul portului lume multă se adunase să admire "viața falnicului vapor, să audă cîntările și să vadă luminile de baluri". Puntea vasului devenise o imensă sală de bal. 48 La finele anului 1936, am fost împreună cu soția mea, în vizită, la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
s-a făcut procesiunea la Dâmbovița. Cortegiul era format din diaconii cu icoane, înaltul cler, adjutanții regali, Carol, Mihai, Patriarhul, primul-ministru, alți demnitari etc. Cortegiul s-a oprit la Podul Senatului. Regele, Mihai, patriarhul și clerul au coborât pe platforma cheiului. Patriarhul a înmânat regelui sfânta cruce pentru sfințirea apelor. Când regele a aruncat crucea în apă, s-au tras 101 lovituri de tun. Patru bărbați au sărit în apă să scoată crucea. Unul dintre ei a prins crucea și, ieșind
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
umezeala Înflorise straturi groase de mucegai. Auzi pași apropiindu-se și-și spuse: „De data asta s-a sfârșit Într-adevăr totul.“ Apoi auzi o bufnitură, ca și cum un corp omenesc s-ar fi prăbușit la pământ, și un zornăit de chei. Dincolo de gratiile care despărțeau temnița lui de galeria lungă și Întunecoasă, văzu o siluetă Înaltă, ușor adusă de spate, Învăluită Într-o manta largă cu glugă. — Tu ești pietrarul cel străin? Întrebă umbra, Încercând să deslușească În Întuneric. — Da, eu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În Întuneric. — Da, eu sunt. — Cine te-a trimis aici? — Cei de la Sfântul Petru... — Bine, așteaptă! N-avem timp de pierdut, trebuie s-o ștergem de aici Înainte de-a se descoperi cadavrul paz nicului... Necunoscutul scoase o legătură de chei și Încercă mai multe, până o nimeri pe cea care se potrivea. Deschise ușa și Începu să pilească lanțurile cu o pilă uriașă ascunsă sub manta. Ieșiră În vârful picioarelor. Trecură pe lângă paznicul care zăcea nemișcat la pământ. Necunoscutul Îl
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a Înființat un serviciu special care urmărește direcțiile pe caare le iau ghețarii. Acela cu care s-a ciocnit Titanic, avea sub apă o grosime de 4 km. Acum, două remorchere se luptă cu vaporul pentru a-l urni de la chei. Toată lumea s-a culcat. Eu aștept sus plecarea, urnirea vaporului. Avem de parcurs o distanță pe fluviul Elba. Pe mare vom merge de-a lungul țărmului olandez, belgian și francez până la Le Havre. În total avem de mers timp de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Le facem o nedreptate denumindu-le zgârie nori. Americanii le spun scarpină-cer (sky-scrapper), iar francezii zgârie-cer (gratte-ciel). Probabil că În climatul nostru mai secetos, norii sunt mai sus. O sumară vizită medicală, ne anunță că suntem liberi pentru debarcare. Pe chei, lume multă, batiste de toate culorile, Îmbrățișări și lacrimi de bucurie, poate și de durere. O familie Îndoliată așteaptă debarcarea unui cetățean, mort de un atac de inimă În timpul voiajului, pe furtună. Cheiul e Împărțit ca o cutie imensă de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]