46,651 matches
-
un simpatetic interes, asupra muncitorului manual (făcuse el însuși parte din tagma), mîndru nu doar de priceperea lui, mergînd pînă la performanță, ci și de posibilele similitudini între "sudura" și "literatura": "Am cunoscut odinioară un lucrător de ăsudură, cum se cheamă lipitura fierului cu flacără de oxigen; un mic patron al unui atelier, pierdut în mahalalele mărunte ale periferiei. Crăpase în gospodărie un cazan, cîrpit de mai multe ori de savanții reputați ai meseriei și mă apropiam de iarnă cu mașina
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
jucat cărți. Doamnele și seminariștii au cîntat tot cîntece românești, iară cînd tăceau acestea, cînta muzica - 8 inși din Siret - hore și altele. Eu șezui lîngă venerabilul jubilar, căci abia mă depărtam și el și trimetea după mine de mă chema "Șezi - zicea el - lîngă mine, că mult, văd eu, aice pe astă lume, nu ne-om vedea". Băbuca se-nvîrtea, ba prin odăi și da ordine la servitori, să umble cu vin, prăjituri și cafele pe la oaspeți și să ieie sama
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
rând uitarea cuvântului mamei, realitate surprinsă veridic de poetul Grigore Vieru chiar în cunoscutul poem ce poartă titlul « Cuvântul Mamei»: Pruncii îl zuruie. Bătrânii îl visează. Bolnavii îl șoptesc. Munții îl gândesc. / Fricoșii îl strigă. Orfanii îl lacrimă. Răniții îl cheamă. / Iar ceilalți îl uită. / O, Mamă ! O, Mamă ! (VRF, 53 / De la noua atitudine față de Cuvânt, la Necuvânt TGrp, 282). În poezia de Chișinău a lui Grigore Vieru, Mama se relevă după cum s-a mai spus (supra) drept simbol mesianic al
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Ca inima... / Mamă, / Tu ești Patria mea ! («Mamă, tu ești»); Pe mine / mă iubeau toate femeile. Mă simțeam puternic și sigur. Ca Meșterul Manole / am cutezat / să ridic o construcție / care să dăinuie veșnic. / Am început lucrul / și le-am chemat la mine / pe toate: / pe Maria, pe Ana, / pe Alexandra, pe Ioana... / Care va ajunge întâi, / pe-aceea-n perete o voi zidi. / Dar din toate femeile / a venit una singură: / Mama. Tu nu m-ai strigat, / fiule? («Mică baladă» VRF, 56
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
pentru a reconstitui, printr-un laborios montaj de citate, viața literară de atunci. Cel mai recent volum al său, intitulat Literatura în totalitarism, se referă la anii 1957-1958. Sunt anii în care partidul comunist, prin ideologii săi de serviciu, îi cheamă din nou la ordine pe scriitori, după ce, derutat de moartea lui Stalin, le lașase o anumita libertate. Între timp, însă, avusese loc - în 1956 - revoltă anticomunista din Ungaria, care, ca o parabolă a istoriei, îi dăduse de gândit lui Dej
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
și universitare". Cum se știe, acest final de raspuns explică dramă tăcută a marelui critic: refuzul de a i se acordă o carieră universitară și laurii Academiei. Arghezi răspunde spiritual: "Enormă ăntrebare! ăntr-adevăr, de ce-oi fi scriind, cum se cheamă? De ce m-am apucat de meseria asta, după ce m-am lăsat de altele, o grămadă, si de ce mă țin că scaiul de ea. Atât timp cât voi mai putea mișca dintr-un deget și se va găsi o scânteie de lumină și
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
Nicu Horodniceanu (fragment) Suntem o lume de lucruri care se privesc unele pe altele fără încetare. Ne chemăm unii pe alții mereu într-un prezent care aparține fiecăruia în parte. De aceea toate neînțelegerile!!... pentru ca ceilalți, celelalte lucruri nu ne privesc aproape niciodată când le privim. Atâta efort cheltuit în zadar! Nu există un prezent al tuturor, există
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
interpretat această victorie drept rezultatul alegerii sale, ca selecționer care a putut folosi an echipa și jucători din generația mai veche. Piti, cum i se spune, a scăpat din vedere faptul că un Hagi s-a ăntors la naționala nu chemat de el, ci an urma rugăminții lui Adrian Păunescu, cel care a știut să ciupească de coardă patriotismului acestui jucător extraordinar de talentat care s-a retras de la naționala după ultimul Campionat Mondial pentru a face loc altora, poate mai
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
si o câștiga cine stăpânește timpul. Când soarta mă vrea rege, soarta poate să mă ăncunune fără să mă mișc". Dar el se mișcă. Și anca repede. Uciderea lui Duncan are un ritm drăcesc: crimă, sângele ai gonesc și ai cheamă, pentru "isprava acestei nopți". an seară banchetului de ăncoronare, Macbeth ordona uciderea lui Banquo, complice tăcut al faptelor de până acum: ăntr-adevăr timpul nu mai are răbdare și scenic ritmul este bine supravegheat, nebunia nu provoacă agitație și dezordine, ci
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
așa, Cioară în loc de Cuc. S-a lăsat o mare tăcere. Că la Judecata de Apoi a tuturor abecedarelor. După care, cu pasul lui cel mai ferm (nu se glumea în casa noastră cu cultura), tata s-a dus s-o cheme pe mama și din pragul ușii, arătându-mă cu degetul, a lansat: 'ia-ți fiica de aici: e o imbecila'." Cu această detașare își privește Monica Lovinescu copilăria și, în continuare, tinerețea. Propriul ei jurnal - din 1941 și până în 1947
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
țiganilor, a avut tăria să refuze toate ofertele de colaborare an străinătate, spunând că nu filmează decât cu Kusturica și limitându-se la o populară reclamă, sârbească, de țigări (an paranteză fie spus, desi grupul an care cântă Kusturica se cheamă "No Smoking", multi fumează, chiar și pe scenă, ăn timpul concertului, ăn frunte cu ănsusi Kusturica, adept neabătut al trabucului). Am văzut filmul anul trecut, ăn premieră lui mondială, la Veneția; revăzăndu-l acum, am constatat că el poate fi reprivit
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
trebuit să se întrunească ditamai Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a domoli "infracționalitatea măruntă" (frumoasă sintagma!). Asta e treaba primăriilor și eventual a prefecturilor. Să luăm de pildă cazul d-lui primar Viorel Lis. De cîte ori a chemat acest primar poliția la ordine? De cîte ori i-a întrebat ce mai fac pe șefii gardienilor publici? De cîte ori a controlat tiptil activitatea nocturnă a poliției? De cea din timpul zilei nu mai vorbesc. De cîte ori s-
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
e rezervat curentului de la "Sămănătorul", unde, după ce îl evocă (tot analitic pe Coșbuc, revine la revista întemeiata de Spiru Haret la "Casă Școalelor" și care a devenit ceea ce a reprezentat, în 1904, cînd N. Iorga a fost numit directorul publicației, chemat aici de Chendi și Iosif. "A fost atunci o însănătoșire printr-o literatura de realități naționale asupra cărora puteau să picure și lacrimile sufletelor celor mai duioase, dar înainte de toate o literatura de ăcuvinte adevărateă. Nimic nu inspiră mai mult
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
A. Sinjawskij, Der Traum von neuen Menschen oder die Sowietzivilization, Frankfurt am Mein, 1989, S 135 f.f.) Același lucru se poate spune și despre numeroasele vizite de lucru ale lui Nicolae Ceaușescu, de mitingurile ăspontaneă, în cursul cărora poporul era chemat, prin entuziasmul și aplauzele sale, să fie garantul discursului. Așa-zisa construire a socialismului se bizuie pe un limbaj tip, prin tranziția ortodoxiei ideologice în ortoglosie, după aprecierea lui Alain Besançon. Apare și o lozinca: ăarta în slujba poporuluiă, care
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
Eu cred ca pe Dabija l-au fermecat deopotrivă povestea manuscrisului de la Saragosa și creatorul ei, un personaj în sine în a cărui vioiciune a spiritului probabil s-a recunoscut și regizorul. O poveste naște o altă, o istorioara o cheamă pe alta, personajele se prezintă cu ajutorul unei povești, fiecare zi și fiecare noapte populează acțiunea cu întîmplări miraculoase, senzaționale, se sare de pe mare pe uscat, se bîntuie prin păduri și peșteri, cot la cot cu fantomele, cu cavaleri și cerșetori
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
abia atunci vom putea invocă, fără teama de ridicol, alte probleme (Cum ar fi "problema scenariului", "problema actorului de film", "problema publicului" ș.a.m.d.). Din caietul program al premierei Faimosul paparazzo (am aflat că ar fi trebuit să se cheme, la un moment dat, Bietul paparazzo, dacă "specialiști occidentali", o comisie consultativă Eureka, n-ar fi opinat că nu merg bine titlurile care cer milă sau plasează produsul într-o poziție de inferioritate sentimentală; noroc că pe vremea Sărmanului Dionis
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
că are o epica mai complexă, decît ne-am fi așteptat, că are și o construcție (în capitole riguros alcătuite) și că dacă aici este o "poveste" la ea se ajunge pornind din multe "puncte" ale memoriei, "puncte" ce se cheamă unele pe altele deschizând nenumărate paranteze à la maniere du Proust. "Singura mare iubire reciprocă într-adevăr statornica este cea care există, de obicei, între mama și copil a de orice vîrstă ar fi copilul". Frază această de la începutul cărții
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
a fost pronunțată la o a doua ședința a Consiliului de Coroană (ăArbitrajul este nul în formă și fond. Consider, prin urmare, nulă și neavenita sentința dată de arbitri, care însemnează ciuntirea țării".) Și: ăCedarea Ardealului fără lupta înseamnă dezonoare". Chemat pentru ultima oară de rege în audiență pentru colaborare, Maniu a răspuns intratabil: ătrebuie să declar sincer, ca refuz a mai colabora cu Majestatea Voastră", cerîndu-i, dacă mai poate, să abandoneze orientarea politică progermană. E drept, despre evenimentele omuciderii legionare
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
Carrière ne călăuzește, de fapt, spre literatura. Poate că aceasta este o interpretare profund egoistă, a literatului frustrat, o pledoarie pro domo. Dar cred, totuși, ca virtuțile tămăduitoare ale povestirii, bine știute și pomenite de Carrière în prefață să, sînt chemate, de data asta, să lecuiască însăși literatura. Multele povestiri din acest volum au fost strînse pe parcursul a 25 de ani. Nu reiese limpede, pentru mine, din prefață explicativa a autorului, dacă în acest lung răstimp le-a strîns cu bună-stiintă
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
ești pămîntule/ o moarte întreaga voi dormi în tine/ o moarte întreaga îmi vei albi oasele" (Dacă toate gîndurile duc într-o carte). Ori un grandios decor mort, o istorie provocatoare prin contrastul sau față de prezentul viu: "Oare lașitate se cheamă întîrzierea în utopii?/ Voci. Mereu voci. Stau în camera mea/ ca-ntr-un templu de cretă/ ca-ntr-un împietrit Babilon. De-o parte și de alta cărțile./ Dincolo sau dincoace de fereastră-i visarea?" (Preludii pentru trompeta și patru
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
de pomina când sărbătoreau, probabil, apropiată lor trecere în avocatură - de cealaltă parte a barei, dar cu același cod de legi în mână - hereux pays, cum iarăși francezul zice. Iar ceea ce n-am văzut, ne prelungește zilele. Vom fi, așadar, chemați la urne a ah, pentru o clipă - cât o veșnicie? - onoarea, averea, faima viitorului deputat vor fi la cheremul nostru. Averea, mai cu seamă. Pe liste îl vom alege și nu unul câte unul, ca să nu obosim. O puzderie de
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
stare de non combat pentru că luna trecută nu și-a primit salariile întregi. E ceva în profundă neregulă cu tot acest război care era să aibă loc și în care poliția brașoveana și-a cădelnițat neputința. Nu te descurci singur? Chemi jandarmii în sprijin sau dai telefon după ajutoare, ca să-ți faci totuși datoria. Cînd chemi părțile la negocieri, în loc să faci ordine, asta înseamnă că nu mai ești bun pentru rolul tău. Sau că vrei să demonstrezi ceva, făcîndu-te că ți-
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]
-
în profundă neregulă cu tot acest război care era să aibă loc și în care poliția brașoveana și-a cădelnițat neputința. Nu te descurci singur? Chemi jandarmii în sprijin sau dai telefon după ajutoare, ca să-ți faci totuși datoria. Cînd chemi părțile la negocieri, în loc să faci ordine, asta înseamnă că nu mai ești bun pentru rolul tău. Sau că vrei să demonstrezi ceva, făcîndu-te că ți-ai uitat rolul.
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]
-
un alt nod al rețelei. Opoziția dintre subiect și obiect s-a șters, toposul scenei sau cel al oglinzii fiind înlocuite de cele ale ecranului și rețelei. Conectați la un computer, sau legați de un televizor prin ceea ce ironic se cheamă remote control (ironic, pentru că nu noi comandam de la distanță ecranul, ci de fapt acesta ne comandă pe noi, asaltîndu-ne cu mesaje subliminale), am suferit, de fapt, o a doua cădere din paradis, pierzîndu-ne dreptul la intimitate. Odată devenit imensă rețea
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
îi vizitau casă după căsătoria cu Ionel Brătianu. Memorabil e portretul lui C. Stere, "zburlit și greoi" dar megaloman, l-a văzut în cabinetul soțului ei în vremea răscoalei din 1907, cînd l-a interpelat grosolan de ce nu l-a chemat pentru a i se încredință potolirea răscoalei în județele Teleorman și Vlasca, pentru că ar fi evitat asasinatele că în județul Iași, unde era prefect. Cum Stere fusese nihilist în Basarabia și deținut în exil siberian timp de opt ani, (Elisa
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]