2,063 matches
-
ceva. Cu siguranță cel care a proiectat chioșcul s-a gândit că structura cea mai bună este cea care permite expunerea cât mai multor articole. Poate și proprietarul chioșcului împărtășește aceeași părere. Dar din punctul de vedere al clientului, structura chioșcului este complet greșită. Ar fi trebuit să existe un raft aproximativ la înălțimea cotului, pe care clienții să-și pună servietele, gențile sau cumpărăturile în timp ce se scotocesc pentru a găsi banii sau așteaptă restul. Cu alte cuvinte, un fel de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
împrejurări să se aplece. Rezultatul era că o cumpărare obișnuită implica mai mulți pași decât era necesar, deci dura mai mult, ceea ce determina în cele din urmă limitarea numărului tranzacțiilor posibile în timpul orelor de vârf. Consecința era aglomerarea spațiului din fața chioșcului, care-i descuraja pe potențialii clienți, rezultatul fiind limitarea vânzărilor. Un design mai bun, care ar fi ținut cont de anatomia umană, ar fi expus mai puțină marfă, dar ar fi permis servirea mai multor clienți. Femeia pe care am
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
a constituit, fără îndoială, una dintre cele mai incitante dispute din presa controlată și dirijată de comuniști. Mai mult ca sigur că numerele României literare - publicația care a găzduit acest savuros duel dintre cei doi mari prozatori - se epuizau, la chioșcurile de difuzare a presei, în timp record. După replica lui Fănuș Neagu, care a pus pe două coloane pasaje din Principele și pasaje din cărțile cercetate de Eugen Barbu, au urmat, cum era de așteptat, noi "scrisori" către redacția României
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cel al limbajului comun, rațional, și anume unul oniric. Deformarea realului sub impactul unei viziuni proprii, halucinante, pare desprinsă, la Constant Tonegaru, din tehnicile suprarealismului, anticipând totodată construcțiile deliberat onirice de mai târziu: "Sunetele trompetelor se turtiseră de ziduri/ din chioșc plecând rotunde ca niște mingi", " Sunetele trompetelor se lipiseră de ziduri/ și altele se-nălțau ca baloanele de săpun/ în obraji cu ferestre, turle și case/ atâta de grase că plesneau sus." (Amurg). Într-o manieră asemănătoare se reface ludic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și lemnul băncilor (lung de 1,9 m și vopsit cu „ulei de culoare verde”), al căror număr va ajunge, spre sfîrșitul anilor ’20, după desființarea serelor, la peste 50: „transportabile” și „bătute în pămînt”.6 ) în mijlocul grădinii era un chioșc în care cînta „fanfara militară”, adică muzica Regimentului 27 Infanterie sau, după război, uneori, a Regimentului 5 Artilerie Grea, iar în fund un pavilion cu cofeturi și limonadă, a cărui închiriere aducea o sumă de cîteva mii la bugetul comunei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care cînta „fanfara militară”, adică muzica Regimentului 27 Infanterie sau, după război, uneori, a Regimentului 5 Artilerie Grea, iar în fund un pavilion cu cofeturi și limonadă, a cărui închiriere aducea o sumă de cîteva mii la bugetul comunei. Lîngă chioșc, într-un rond cu flori, care - s-a reclamat - încurca circulația, era bustul lui Vasile Alecsandri, inaugurat în 1896. Locul servea uneori și de agora: de pildă, un ziarist, I. Nicobrad, a ținut aici un „discurs” despre „Ziua Unirii”, pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de an), grădina era cedată unor societăți, școli, grupuri de persoane pentru chermeze și serbări, motivate mereu prin necesitatea măririi fondurilor. Deși cadru natural, incinta era pavoazată în astfel de ocazii cu crengi de brad și stegulețe tricolore agățate de chioșc, de pavilion și în copaci. După petreceri (care, în anii ’20, înainte de plecarea poetului la București, se terminau cu artificii), plină de resturile unor asemenea „primitive decorații”, cum le califica, indignat, grădinarul-șef, grădina căpăta „un aspect jalnic de bîlci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dar și mentalitatea colectivă ce se manifesta prin „concepții înapoiate de negativism în orice întreprindere spre și mai bine”5) și lipsa de reacție în fața urîtului. Tema principală de discuție o constituia anarhia edilitară, proliferarea odată cu micul comerț a barăcilor, chioșcurilor, șandramalelor. „Edilii noștri - ricana autorul anonim al unui pamflet - nu cultivă decît baraca. Unica lor grijă este cultul barăcii, și oriunde găsesc un locușor gol, fac ce fac și construiesc o baracă. [...] Astfel, la Bacău, baraca este un edificiu public
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în chip de justificare: „Merg și tot merg, căci nu-mi vine să mai intru în casă, unde mă mănîncă urîtul”. Ceva asemănător mi-a spus nu de mult și vînzătoarea de ziare, o femeie văduvă. întrebînd-o de ce stă în chioșcul ei și după orele de program, mi-a răspuns: „Pentru că știu ce mă așteaptă acasă”. Adică n-o așteaptă nimeni și de asta n-o trage inima să se întoarcă. Ea, Ceuță și mulți alții pot subscrie oricînd versurile poetului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să-l ocupe platoul Coronini din poiana cu același nume. Cu ani În urmă, platoul Coronini, constituia unul din principalele locuri de agrement al turiștilor din Herculane, utilizat nu numai pentru drumeții, dar prin scena ce era amenajată aici, prin chioșcurile de alimentație publică, prin șoseaua modernizată ce ajunge pînă aici, motiv pentru care acest punct turistic trebuie reintrodus În strategia generală de dezvoltare turistică a zonei. Propunerile noastre vizează transformarea acestui punct, Într-unul de mare interes turistic, sens În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
construirea unei scene noi, cu microamfiteatru În aer liber, unde să fie susținute spectacole, inclusiv cele din cadrul „Festivalului Hecules”; amenajarea unei surse de apă În apropiere și construirea unei cișmele; amenajarea unei popicării În aer liber; amplasarea unor puncte volante (chioșcuri pentru expunerea și vînzarea obiectelor de artizanat); organizarea unor expoziții săptămînale de ceramică, ustensile casnice etc.; refacerea traseelor de belvedere pentru turiști; amenajarea unui loc de plajă etc. 8) Dicutarea problemelor care la ora actuală se consideră drept greutăți În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu mâna-n șold și zâmbetul până la urechi. În mâinile lui, hârtia se transformă în personaje nevisate, de la jaguari la pândă și tucani până la samurai și hip-hopperi. Mie îmi aduce aminte de o revistă ungurească pe care o cumpăram de la chioșcuri după ’90, cu un urs portocaliu și-un câine albastru, lucioasă și viu colorată, din care nu înțelegeam, evident, nimic. Îmi plăcea însă că undeva, la mijloc, exista o secțiune pentru cele două „mâini dibace“ care mie îmi lipseau din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
e cel mai mișto sau cel mai horror? Pentru mine e mișto. Evident, informație nu găsești în articolul ăla. Ar mai fi o reacție... Mișto sau horror? Cam așa. Am mers într-o seară să-mi iau țigări. Și, lângă chioșcul de țigări, am văzut trei persoane care erau un pic bete și se uitau țintă la mine. Și m-au și măsurat așa din cap până-n picioare. Eu am intuit că s-ar putea să existe un conflict în următoarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
de apariția unei opere de anvergura și problematica Istoriei critice... a lui N. Manolescu, s-ar cuveni să evidențiez validitatea constatărilor elogioase, dar și a observațiilor critice venite din partea comentatorului. Nici el, nici eu nu bănuiam, pe când „făceam rând” la chioșcul de ziare pentru „Cronica optimistului” a lui G. Călinescu, că tânărul care începea să semneze cu numele N. Manolescu în aceeași revistă, „Contempo 170 ranul”, va urma cândva exemplul maestrului, adică va publica, de asemenea, o Istorie a literaturii române
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de apariția unei opere de anvergura și problematica Istoriei critice... a lui N. Manolescu, s-ar cuveni să evidențiez validitatea constatărilor elogioase, dar și a observațiilor critice venite din partea comentatorului. Nici el, nici eu nu bănuiam, pe când „făceam rând” la chioșcul de ziare pentru „Cronica optimistului” a lui G. Călinescu, că tânărul care începea să semneze cu numele N. Manolescu în aceeași revistă, „Contempo 170 ranul”, va urma cândva exemplul maestrului, adică va publica, de asemenea, o Istorie a literaturii române
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din ace, / Țeși rețeaua de ghioace, / De celule-n care pui / Mierea dulce și un pui" (Tudor Arghezi, Fetica) Corespondența sunet literă Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: * cer, gherghină, închis, axiomă, ceilalți, Agheorghiesei, briceag, vechime, chioșc; * chestie, Crăciun, excursie, ochii, înghiți, orice, serviciu, contextualizare; * nouăzeci, ochi, cercel, xenofon, chinui, taciturn, lungi, taxare, Genarul; * chihlimbar, cinci, legitim, lexical, aceea, nici, farmacie, chintesență, cinci, chiparos; * blugi, gherilă, exercițiu, ghicitoare, rece, mingea, ghem, ax, ghiveci, hexagon, ninge; * chipeș, dărnicie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
localnici vor suferi din cauza ta: nu vor avea voie să urce, cum au făcut dintotdeauna, fără cartelă, ori bilet, vor întârzia de la serviciu sau de acasă, în așteptarea următorului autobuz, sau vor face pe jos câteva stații, ca să găsească un chioșc, și deschis, și dotat cu cartele magnetice. Nedumeriți, oamenii nu vor înțelege această criză de corectitudine furioasă (fiindcă românul e corect doar când se înfurie, nu fiindcă are stimă pentru firma a cărui imagine este), iar dacă o vor înțelege
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
din Gara de Nord. M-au trezit zbieretele unor soldați beți - „Hai liberare!“ - și mi-am dat seama că mă luase cu un frig îngrozitor. Eram doar în tricou și o gecuță de piele... Trebuia măcar să fumez, că muream acolo... Merg pe la chioșcuri, dar nimeni nu vrea să-mi vândă țigări la bucată, iar bani de-un pachet întreg n-aveam. Privesc roată, cu disperare, și-mi aleg din mulțimea celor de pe bănci un om. Nu știu cum arătam, dar cred că săracul de el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
de pe bănci un om. Nu știu cum arătam, dar cred că săracul de el s-a cam speriat... „Nene, am o rugăminte. Nu puneți bani să cumpărăm împreună un pachet de țigări?“... „Da - zise el, din ce în ce mai înfricoșat - da’ de unde?“... „Știu eu un chioșc“... și-l trag după mine. Mi-a întins, tremurând, niște bani. M-am dus la chioșc, dar când m-am întors, nenea nu mai era acolo. Am rătăcit prin gară, după el, până l-am zărit în spatele unui stâlp. „Uite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Nene, am o rugăminte. Nu puneți bani să cumpărăm împreună un pachet de țigări?“... „Da - zise el, din ce în ce mai înfricoșat - da’ de unde?“... „Știu eu un chioșc“... și-l trag după mine. Mi-a întins, tremurând, niște bani. M-am dus la chioșc, dar când m-am întors, nenea nu mai era acolo. Am rătăcit prin gară, după el, până l-am zărit în spatele unui stâlp. „Uite țigările și restul!“... „Nu, nu-mi trebuie - se dezvinovăți el -, ți-am dat așa, te-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
mei trebuie să-i amintesc aici pe Tudor Bugnariu, Radu Florian, Gall Erno, Henri H. Stahl, Paul H. Stahl, Alexandru Vianu. Pe la 10-12 ani, fiind un asiduu cititor al ziarului Le Monde (care se putea cumpăra "pe sub mână" la anumite chioșcuri de ziare din București) am devenit "kremlinolog" și un pasionat al vieții politice din țările comuniste și nu numai. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist pe cand vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mai firesc, cu Baden-Baden. Te mai miri? Te simți aici ca la Olănești, Borsec și Tușnad la un loc. Turiștii de toate națiile și vârstele se plimbă de la un izvor la altul, sorbind cuminți din ceștile speciale cumpărate de la toate chioșcurile. Sorb prin mâner, invenție nouă pentru mine. Tudor Caranfil, care „face“ Karlovy Vary-ul de 40 de ani, m-a sfătuit să nu beau de pe stradă. (În cehă, hotelurilor care asigură și tratamente termale li se spune, nu glumesc, „kurhoteluri“). The
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
va deveni prima firmă franceză de editare de dicționare și de lucrări enciclopedice. Se dezvoltă librăria fondată de Louis Hachette în 1826; ea adaugă edițiilor școlare colecții din ce în ce mai variate și obține, în 1852, concesiunea vînzării de ziare și cărți în chioșcurile din gări. Hachette publică și cărți pentru copii și inaugurează, în 1857, "Bibliothčque rose", care face celebre lucrările contesei de Ségur. Nu există nici o editură pentru tineret înainte de secolul al XIX-lea; operele lui La Fontaine, Perrault, Defoe, Swift nu
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de parteneri sexuali etc. Nu trebuie trecut sub tăcere un fenomen mult mai puțin important decât noile tehnologii de comunicație, dar care interesează, de asemenea, literatura pornografică: înmulțirea povestirilor pornografice (hard sau soft) în revistele specializate. În locul romanelor, acum la chioșcuri se găsesc reviste care acordă o parte importantă scurtelor povestiri despre activități sexuale. Acestea pot apărea în reviste cu dominantă fotografică sau în reviste, mai ieftine și în format mai mic, care privilegiază textele. Și aici se observă aceeași tendință
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
funcționeze clandestin, ci oarecum în paralel cu universul oficial, cel care este deschis tuturor privirilor. Revista pornografică este protejată printr-un plastic transparent, coperta ei nu trebuie să înfățișeze imagini explicite, vânzarea ei este interzisă minorilor, dar este vizibilă în chioșcurile de ziare. Acest lucru ne face să ne gândim la casele de toleranță de odinioară: ele erau fizic vizibile, dar social invizibile, nu erau interzise, ci surghiunite într-un univers paralel. 7 Tentația pornografică a literaturii contemporane 1. Literatura și
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]