1,401 matches
-
forțe que chez leș hommes" [Butor, p.18-19, subl.n.]. 138 "Toujours Parisienne, elle n'avait pas dépouillé să coquetterie, quoiqu'elle eût quitté leș parures du monde pour le bandeau, pour la dure étamine des carmélites." 139 Invitat să cineze în singurătate cu doamna Dambreuse, Frédéric simte ce perspective se deschid în fața lui: "Îl semblait à Frédéric, en descendant l'escalier, qu'il était devenu un autre homme, que la température embaumante des serres chaudes l'entourait, qu'il entrait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
atingere, București, 1999; Sub cer torențial, București, 1999; Invulnerabilul, București, 2000. Repere bibliografice: Simion Bărbulescu, Aurelian Chivu, „Oglinda cu lebede”, IL, 1969, 8; Simion Bărbulescu, „Saturnala”, CL, 1970, 7; Ioana Crețulescu, Imaginea țării de eres, LCF, 1977, 42; M.D. Lesovici, „Cina”, CRC, 1977, 45; Popa, Dicț. lit. (1977), 147; Mirela Roznoveanu, Lirismul sălbatic, LCF, 1979, 7; Popa, Ist. lit., II, 641. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
nu să mai adună / Niciodată, una cu alta, / Așa să nu mai ajungă / Pe Constantin, durerile, / Făcăturile. / Să iasă din creierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Că iel nu poate hodini, / Nu poate dormi, / Nu poate bea, / Nu poate cina, / Nici cu mine nu poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
creadă că-i este destinată lui, evadează noaptea din celulă, coboară și se spînzură singur”. * „Trei sferturi din sănătate e s-o dorești.” (F. de Rojas) O dorință de acest fel te face, În primul rînd, prudent: „Mănîncă puțin și cinează și mai puțin, deoarece sănătatea Întregului corp se făurește În bucătăria stomacului” (Miguel de Cervantes). * „Ceea ce se numește «depresie nervoasăă este o criză prelungită de luciditate.” (Gabriel Liiceanu) Fără Îndoială „depresia” derivă numai din conștiința unui eșec nemeritat Înregistrat, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
grabă de către rege și descoperit în corespondența sa cu ministrul Colbert:„Voi părăsi palatul Versailles marți la ora nouă și voi fi la Arcul de Triumf cel târziu la ora unsprezece. De acolo voi merge la Observator, iar apoi voi cina la fratele meu. După botez, care va avea loc devreme, voi merge la Luvru și de acolo voi continua spre Tuileries, de unde mă voi întoarce aici. Îți spun din timp programul meu pentru a putea lua măsurile necesare“. Deși lăudat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Aici puteau avea loc concerte de cameră, se puteau citi fragmente din opere literare sau spune glume, până la ora cinei. Ludovic al XIV-lea lua o masă frugală - numită și le petit couvert - în camera sa, singur. După moartea reginei, cina uneori în anticamera apartamentelor Delfinei. După moartea acesteia, a reluat vechiul obicei de a cina singur în apartamentele sale, pe o măsuță mică, pătrată în fața unei ferestre. Curtenii se aflau în picioare, la o distanța respectabilă și își priveau suveranul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
spune glume, până la ora cinei. Ludovic al XIV-lea lua o masă frugală - numită și le petit couvert - în camera sa, singur. După moartea reginei, cina uneori în anticamera apartamentelor Delfinei. După moartea acesteia, a reluat vechiul obicei de a cina singur în apartamentele sale, pe o măsuță mică, pătrată în fața unei ferestre. Curtenii se aflau în picioare, la o distanța respectabilă și își priveau suveranul. Ceremonialul impus de rege pentru le petit couvert este doar un exemplu privind rigorile etichetei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Apocalipsă, că Dumnezeu este în permanentă stare de chemare sau, cu alte cuvinte, în stare de permanent răspuns: „Iată, stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine.”. Așadar, Dumnezeu este permanent în preajma noastră. Depinde de noi să-i simțim prezența și să-i răspundem chemării. Vestea cea mai mare pentru un călător însingurat într-o mare zbuciumată este: Omule, tu nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fi deschis și a lăsa să intre în cămara sufletului tău ori de câte ori El dorește: „Iată, Eu stau la ușă și bat, de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine.”. Nici o rugăciune nu poate fi rostită fără puterea Duhului Sfânt, adică cu „putere de sus”. Din acest motiv, El este invocat întotdeauna „în Duh și Adevăr” și lipsiți de „toată grija cea lumească”. în raport cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
față de Dumnezeu și aproapele. Aceasta înseamnă a fi deschis și a lăsa să intre în cămara sufletului tău Hristos: „Iată, Eu stau și bat, de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine.”. Credința și rugăciunea sunt împreună cunoștință despre Dumnezeu, respect, dragoste și ascultare de Dumnezeu, legătură și comunicare cu Dumnezeu. în Sfânta Biserică, ne simțim cuprinși de darurile, lucrarea și binecuvântarea ei. Biserica este locul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să facă cunoscut și această cauză a epilepsiei acei doctori nu sunt specialiști în acest domeniu sunt chiar o piedică în progresul în acest domeniu (minus infinit în acest domeniu). În tratamentul acestor neajunsuri se recomandă de către medicii homeopați remediul CINA, ce scoate din organism toxinele produse de paraziții intestinali, iar în diluție mică este recomandată în tratament. Prin dezinteresul în tratarea pacienților manifestat prin lipsa în totalitate a consultătii pacientului, în a modifica tratamentul în funcție de simptomele noi apărute, prin metodele
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
metode de gătire mai puțin agresive (În abur, Înăbușit, uscareă, dați pe răzătoare cruditățile În ultimul moment. Ajutați procesul de digestie: insistați asupra masticației, evitând incompatibilitățile alimentare (de exemplu, fructele vor fi consumate În afara meseloră. Nu faceți prea multe amestecuri, cinați cu cel puțin trei ore Înainte de culcare și privilegiați o masă completă la prânz, mai ușoară seara. Luarea mesei, un moment de Împărtășit cu alții Mesele sunt cu atât mai benefice cu cât se desfășoară Într-o atmosferă mai calmă
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
două trupuri (ea Îl parafrazase pe Newton odată, pe când se Îmbrățișau sub dușul unui hotel din Atena) și de invers proporționale cu pătratul distanței care Îi desparte. Trei ani intenși și călători, care Începuseră În noaptea În care terminaseră de cinat foarte târziu, singuri Într-o bodegă din piața Garibaldi, bând până după ora Închiderii, vorbind despre pictură și fotografie pe când chelnerii urcau scaunele pe mese și Începeau să măture podelele; când Faulques se uitase la ceas, ea spusese ce surprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Atunci, fără să privească Înapoi, fotograful se Întorsese la hotel, rebobinase rollfilmele, le Însemnase cu markerul și le pusese Într-un plic din hârtie groasă, ca să le trimită a doua zi cu un avion Air France. La căderea serii, pe când cina pe terasa pustie a hotelului, lângă piscina goală, În ritmul orchestrei (o chitară, o orgă electronică și o cântăreață neagră cu care În noaptea aceea Împărțise patul, după ce Îi plătise anticipat tariful), Faulques auzise urletele prizonierilor trași de crocodili În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aer mut, ireal și distant; ca ultima instanță roșie, printre siluete și umbre, a unui coșmar tăcut de Bruegel ori El Bosco - cunosc restaurante din Paris ori New York, comentase Olvido, ai căror clienți ar da o ciurdă de bani ca să cineze cu o asemenea panoramă. Stăteau amândoi acolo, liniștiți, fascinați de spectacol, iar uneori singurul sunet era cel al gheții care clinchețea În pahare când mai beau o Înghițitură, distrați, cu gesturi pe care situația, lumina roșiatică ciudată le făceau nemăsurat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sau rudele unei persoane grav bolnave nu aveau voie să cînte altceva decît imnuri bisericești. Din cauza bolilor și a deceselor, femeile n-au putut să cînte alt gen de muzică timp de cincizeci de ani. Întoarsă în sat, în timp ce lua cina în compania unor prieteni, du Boulay a fost întrebată unde plecase. Ea a răspuns sincer că s-a dus în oraș să înregistreze două femei care cîntau muzică bisericească. Gazdele ei s-au interesat imediat: "Ți-au cîntat și alte
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de execuție. Fiecare meniu cere diferite ingrediente și un mod diferit de preparare. Gătirea acestora presupune coordonare pentru ca fiecare parte a meniului să fie gata în același timp. Oamenii care se găsesc în fazele de debut ale demenței pot găti cina dar uită componente importante ale meniului (carnea) sau nu reușesc să se coordoneze, ard anumite părți ale meniului iar altele rămân nefăcute. Oamenii în faze mai avansate de demență nu vor fi capabili să inițieze această sarcină complexă. Deficitul în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
va fi greu de revenit... Și toate astea doar fiindcă mulți v-ați apucat să vă drogați doar pentru a impresiona grupul de prieteni! După mine cel mai bun lucru pe care părinții îl pot face pentru copii este să cineze împreună în fiecare zi și să-i asculte, să îi înțeleagă și să le dea sfaturi la momentul potrivit. Vă propun o altă “dependență” care vă va ajuta mai mult decât aceasta și anume dependența de libertatea de a trăi
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Danis Claudiu, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2031]
-
gustul mâncării”. Deși am avut ocazia să iau masa În mai multe restaurante remarcabile de-a lungul anilor, acesta se evidenția prin grija cu care mâncarea era prezentată clientului. La cincisprezece ani după această experiență, Încă pot descrie În detaliu cina de neuitat. Stilul managerului Exact așa cum prezentarea unei mese de calitate o scoate În evidență, și stilul personal al managerului Îl diferențiază de ceilalți. Din acest punct de vedere, stilul unui manager este suma tuturor lucrurilor care creează o puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
o altă substanță, pentru a-l consuma astfel. în lungile carturi de noapte, mateloții obișnuiesc adesea să-și vîre pezmeții marinărești în uriașele butoaie cu ulei și să-i lase acolo un timp, să se moaie. De multe ori am cinat în felul acesta și pot spune că-i o cină strașnică. în cazul unui cașalot mai mic, creierii lui sînt socotiți o mîncare aleasă. Cutia craniană e spartă cu un topor, iar cei doi lobi alburii și grași îcare seamănă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
altfel, deși unui om neobișnuit cu asemenea spectacole, care ar fi privit în noaptea aceea peste bord, i s-ar fi părut că întreaga mare e un imens calup de brînză, rechinii fiind viermii cuibăriți în el. După ce Stubb, terminîndu-și cina, i-a chemat pe Queequeg și pe un marinar de la teuga în primul cart la ancoră - printre rechini s-a stîrnit oarecare agitație, căci cei doi oameni, atîrnînd numaidecît schelele de tranșare deasupra bordului și coborînd trei felinare, ce proiectau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că voia lui Dumnezeu nu se împlinește și că omul poate accepta sau respinge chemarea dumnezeiască: ,,Iată Eu stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa și voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine” (Apocalipsa 3,20). Sfântul Apostol Pavel precizează că pe cei ce vor răspunde pozitiv chemării Sale, Dumnezeu îi cunoaște în veci (Romani 8,28). Aceștia sunt predestinați în veci spre fericirea veșnică: ,,Veniți binecuvântații
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
specialitate sub numele de al doilea "discurs secret" Hrușciov îi aduce noi acuze lui Stalin, insistând, printre altele, asupra consumului exagerat de alcool al acestuia și asupra obligației membrilor Biroului Politic de a se îmbăta la rândul lor atunci când luau cina în compania sa. "Este adecvat să ne imaginăm un erou", întreba retoric prim-secretarul PCUS, "și să facem ca totul să depindă de el?" Genul acesta de atitudine nu poate însemna decât lipsa de încredere în "judecata umană", în "forța
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
istoricul veritabil nu este animat de pasiuni ? i interese meschine ? i sordide. �n ceea ce prive? te literatura, el trebuie s??? i foloseasc? glasul �mpotriva �modelelor� lansate de imitarea dezastruoas? a modei scriitorilor care urmeaz? exemple ce nu?? i au r? d?cină �n mediul natal. Istoricul trebuie s? le aminteasc? permanent tuturor c? artă ? i literatura nu s�nt altceva dec�ț manifest? rile na? iunii. Este datoria să moral? s? aib? grij? că acestea s? r? m�n? a?a, deoarece numai r? uf? c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? provoace m�nia autorit?? ilor locale de dragul na? ionalismului rom�n. Lukinich-G�ldi Makkai, Geschichte der Rum�niens, p.�360. Dar ace? ți na? ionali? ți rom�ni nu avea inten? ia s? ? ție ce se afl? la r? d?cină motivelor atitudinii evreilor, ci pur ? i simplu au aruncat �n spinarea acestora r? spunderea e? ecului lor. 34 Olivia Manning, The Balkan Trilogy, Londra, 1981 35�Dennis Deletant, Archie Gibson: corespondentul ziarului �Times� �n Rom�nia, 1928-1940, �n �Anuarul Institutului de Istorie ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]