11,545 matches
-
Media, Audiovizual, Evaluare", direcție nou înființată și aflată în subordinea Secretarului General al ministerului. România a confirmat că nu a încheiat acorduri bilaterale cu terțe state, care să conțină dispoziții incompatibile cu acquis-ul comunitar din domeniul audiovizualului. Oficiul Național al Cinematografiei a fost reorganizat, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 9/2001, ca Centru Național al Cinematografiei (CNC), organism în coordonarea Ministerului Culturii și Cultelor. CNA, autoritatea publică autonomă cu prerogative în elaborarea strategiilor și legislației secundare, a inițiat măsuri
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
că nu a încheiat acorduri bilaterale cu terțe state, care să conțină dispoziții incompatibile cu acquis-ul comunitar din domeniul audiovizualului. Oficiul Național al Cinematografiei a fost reorganizat, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 9/2001, ca Centru Național al Cinematografiei (CNC), organism în coordonarea Ministerului Culturii și Cultelor. CNA, autoritatea publică autonomă cu prerogative în elaborarea strategiilor și legislației secundare, a inițiat măsuri de întărire a capacității de control, de îmbunătățire a comunicării dintre inspectorii săi și titularii licențelor de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
astfel valorificarea, în cadrul activităților desfășurate în grădiniță, a unor strategii de învățare și exersare a ascultării active la preșcolari, a construirii (adaptate) a diverselor tipuri de mesaje prin valorificarea unor coduri din sfere diferite (comunicarea verbală, pictură, muzică, sculptură, fotografie, cinematografie etc.), a raportării la situații de comunicare în care copiii nu sunt implicați ca locutor/interlocutor etc. 9.1.1. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de receptare și decodare/interpretare a unui mesaj În condițiile în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
secția regie de film și televiziune, între 1966 și 1977 a lucrat ca redactor și regizor la Televiziunea Română. Debutează în „Amfiteatru”, în 1966. Prima carte, Robert Calul, îi apare în 1968, în colecția „Luceafărul” a Editurii pentru Literatură. Înzestrat pentru cinematografie, D. a trăit drama cenzurii comuniste, de unde și ratarea lui ca scenarist. Cu un ochi necruțător, atent la detalii, la pitorescul când absurd, când lugubru al realității românești, beneficiar al unei prize la real de tip gogolian, scriitorul este înzestrat
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
până în octombrie 1923. Director: Juarez Movilă; prim-redactor: Nic. Sion; secretar: G.V. Răcoasa. Continuă „Gazeta artelor”. Inițial subintitulată „Ziar artistic săptămânal pentru teatru, muzică, pictură, sculptură, arhitectură, coregrafie”, din iunie 1921 devine „Ziar artistic săptămânal: teatru, muzică, pictură, sculptură, arhitectură, cinematografie, gimnastică, arte decorative etc.”, iar de la numărul 1-2/1922, are subtitlul „Artistic, literar, ilustrat săptămânal”. Este o revistă de informație din domeniul artelor și al teatrului în general, al operei în special. Textul teatral și, de asemenea, libretul de operă
CURIERUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286592_a_287921]
-
al Anei Pauker, citat integral, sau de la „poezia șantierelor” până la imnul republican al lui Matei Socor, este radiografiată atent, ca și „reforma învățământului” sau modificările și „restructurările” pe care le cunosc instituțiile culturale ale țării, de la Academia Română, Teatrul Național până la cinematografie sau redacțiile unor prestigioase reviste literare (precum „Viața românească”). Alteori se polemizează direct cu răstălmăcirea semnificațiilor revoluției de la 1848 în scrisul lui Eugen Jebeleanu sau se comentează citate desprinse din texte oficiale sau din publicistica literară a vremii (Izolarea spirituală
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
Cioran ș.a. Numerele 2-4 din 1991 cuprind un Centenar Aron Cotruș și o convorbire realizată de Vasile Avram cu sora poetului, Silvia Boiu-Cotruș. În C. mai apar comentarii din actualitatea mondenă, numeroase pagini de literatură comercială, articole despre muzică și cinematografie, reclame, ilustrații. Alți colaboratori: Rodica Braga, Titu Popescu, Mircea Tomuș. M.W.
CONTINENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
pe lângă literatura originală și critica de întâmpinare, mai mult sau mai puțin aservită metodologic și ideologic, revista a publicat traduceri din literatura universală, opere ale scriitorilor români clasici și contemporani și studii despre ei, articole despre limba română, teatru și cinematografie. La început, redactor-șef a fost Iacob Cutcovețchi, înlocuit, odată cu numărul 2 din 1948, de Ion Canna, căruia i-au succedat de la numărul 1 din 1949 până la numărul 3 din 1951, Petrea Cruceniuc, apoi Vladimir Galiț (până la numărul 12 din
BASARABIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
pitoresc viguros. În jurul lui Matei, anxiosul și, oarecum, amnezicul, omul cu o imaginație de artist (între altele, incitante sunt paginile în care el își închipuie o idilă între Ion Barbu, matematicianul poet, student la Berlin, și faimoasa Leny Riefenstahl, „patroana” cinematografiei hitleriste), gravitează feminitatea dezabuzată à la russe, la modul gorkian, a Verei, cinismul amoral și tranzacțional al lui Victor Coteneț, alcoolismul halucinatoriu al polonezului Krzysztof, timiditatea senzuală a cuplului Berndt-Satri, țigănia atașantă prin logoree, inventivitate, optimism și pungășie sentimentală (Nae
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
filmic al autoarei, împănat cu câte o referință livrescă neașteptată, cu zone oscilând între „les contes cruels” ale lui Villiers, ironia sumbră și misterul „jucat” din unele proze ale lui E. A. Poe ori cutare „tales of unexpected” scenarizate postmodern în cinematografia britanică. (De altminteri, caracteristic aici este tocmai umorul negru, englezesc.) Cruzime, rafinament și ironie neagră (Un craniu remarcabil), cu nostalgia lui Graham Greene. Un punct de plecare, derizoriu-grotesc, al povestirii titulare („aș putea fi îndrăgostit orbește de Mona... dacă n-
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
un avantaj. Experiența lui John Fowles legată de ecranizarea romanelor sale a condus la o conștientizare a avantajului relativei nedeterminări a obiectelor narate în comparație cu determinarea lor din film: Sînt sute de lucruri pe care un roman le poate face, însă cinematografia nu le poate face niciodată. Cinematografia nu poate descrie trecutul foarte precis, nu poate face digresiuni și, mai presus de toate, nu poate exclude. Acesta este un lucru extraordinar în cinematografie trebuie să ai un anumit scaun, un anumit decor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
legată de ecranizarea romanelor sale a condus la o conștientizare a avantajului relativei nedeterminări a obiectelor narate în comparație cu determinarea lor din film: Sînt sute de lucruri pe care un roman le poate face, însă cinematografia nu le poate face niciodată. Cinematografia nu poate descrie trecutul foarte precis, nu poate face digresiuni și, mai presus de toate, nu poate exclude. Acesta este un lucru extraordinar în cinematografie trebuie să ai un anumit scaun, un anumit decor. Într-un roman poți lăsa toate
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lucruri pe care un roman le poate face, însă cinematografia nu le poate face niciodată. Cinematografia nu poate descrie trecutul foarte precis, nu poate face digresiuni și, mai presus de toate, nu poate exclude. Acesta este un lucru extraordinar în cinematografie trebuie să ai un anumit scaun, un anumit decor. Într-un roman poți lăsa toate aceste lucruri la o parte. Tot ce oferi este un pic de dialog. Acesta este lucrul negativ pe care realizatorii de film nu îl conștientizează
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
legal pentru produsele audiovizuale "difuzate pe teritoriul francez" (care corespunde unui decret tardiv al lui Francisc I 1537) este subminată de insuficienta delimitare a frontierelor dintre documentele editate (Biblioteca Națională), difuzate (Institutul Național al Audiovizualului) sau distribuite (Centrul Național de Cinematografie). Și cum să dirijezi spre Biblioteca Națională casetele video sau diapozitivele? CENZURA: OMAGIUL ADUS DE AUTORITATE PUTERII Nu există o "Ordine a discursului" independentă de modalitățile sale de reproducere și transmitere. Nu există cenzură în sine, așa cum nu există discurs
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mediatice. Deși dispare în domeniul cărților (1830), autorizarea prealabilă este impusă presei și teatrului. Cînd se renunță la controlul presei (1881), din considerente financiare, și la controlul teatrului, datorită caracterului său inofensiv (1906 și 1945), această măsură se aplică domeniului cinematografiei (1909); reformulată în 1961, ea se află încă în vigoare. Cînd are efecte diminuate în zona cinematografiei (1975), legislația se înăsprește în domeniul radiodifuziunii; contestată și aici (prin posturile de radio periferice), ea se abate, prin intermediul monopolului, asupra televiziunii (unde
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la controlul presei (1881), din considerente financiare, și la controlul teatrului, datorită caracterului său inofensiv (1906 și 1945), această măsură se aplică domeniului cinematografiei (1909); reformulată în 1961, ea se află încă în vigoare. Cînd are efecte diminuate în zona cinematografiei (1975), legislația se înăsprește în domeniul radiodifuziunii; contestată și aici (prin posturile de radio periferice), ea se abate, prin intermediul monopolului, asupra televiziunii (unde Le Chagrin et la Pitié a lui Marcel Ophüls, deși primise avizul de difuzare în cinematografe, este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comunitate care trăiește cu obsesia scandalului este criminală (fascism, stalinism, integrism etc.); dar o comunitate în care scandalul e imposibil, e o comunitate pe moarte. Cenzura prin zgomot, care eliberează obsesia, o imunizează. Este chiar situația noastră. Industria porno din cinematografie practic a sucombat la ridicarea interdicțiilor, dublată de diverse taxe. Emanciparea mijloacelor de comunicare constă tot în înmulțirea vectorilor, a rețelelor, ziarelor, editorilor etc. Dar de aici și platitudinea mesajelor. Cu cît sînt mai puțin controlabile, cu atît sînt mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și, în special, implantări prin licențiere, astfel că la începutul anilor ’60 băutura sa răcoritoare se afla în peste 120 de țări. Începând cu această perioadă, compania încearcă o diversificare prin achiziția unor afaceri în alte industrii - alimente, vin, apă, cinematografie ș.a. -, dintre care unele nu dau rezultatele scontate și sunt apoi vândute, pentru ca resursele să fie redirecționate pentru afacerea principală. Printre acestea se numără și compania cinematografică Columbia Pictures, achiziționată ulterior de Sony pentru 1,3 miliarde de dolari (Pearce
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Sfântului Matei care stă într-o poziție relaxată, starețul mânăstirii care comandase tabloul l-a respins, pentru că arăta prea lipsit de sfințenie. În Uniunea Sovietică, activiști de partid pregătiți anume desemnau lucrările noi care sunt acceptabile în pictură, literatură, muzică, cinematografie, chiar și dintre teoriile științifice, în funcție de gradul în care sprijineau ideologia politică. Autonomia unei arii de specialitate depinde, într-o anumită măsură, de codificarea domeniului pe cale îl slujește. Atunci când domeniul este secret și foarte strict codificat, cum e cazul asiriologiei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cum e cazul asiriologiei sau biologiei moleculare, decizia privind „memele” noi care merită să fie acceptate este luată de o arie de specialitate relativ restrânsă, care este obligată să respecte tradiția și regulile domeniului. Pe de altă parte, în cazul cinematografiei sau al muzicii ușoare, care sunt mult mai accesibile publicului larg, știm cu toții că aria de specialitate formată din experți nu este capabilă să-și impună decizia privind creativitatea lucrărilor. Din aceleași motive, creativitatea este mai efemeră în domeniul artistic
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care trăim, rutinați și distrați. După cum ne-a amintit că mersul înainte (atât de mitizatul progres) poate să fie, de fapt, un declin. În fața ororii și a imensității înfrângerii, Pasolini purcede la o nouă fază a operei sale. Cât privește cinematografia, își anunță „abjura” la așa-numita „Trilogie a vieții” (compusă din filmele Decameron, Povestirile din Canterbury, 1001 de nopți, care îi conferiseră succesul internațional) ca să înceapă o fază nouă și dură din care Salò sau cele 120 de zile ale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sa italiană învechită, spiritualistă și puțin îngâmfată, jurnalistul intonează un bocet câtuși de puțin biblic, pozând într-o victimă sărmană și nevinovată. Este același ton cu care au fost scrise, de exemplu, lamentațiile împotriva imoralității, ce au invadat literatura și cinematografia. Dar în acel caz, tonul plângăcios și conservator ascunde voința amenințătoare a puterii: în timp ce ziaristul, făcând pe mielușelul, se lamentează în italiana sa corect scandată, în spatele său, puterea lucrează ca să-i suprime, să-i șteargă, să-i distrugă pe infamii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cazul altor domenii culturale cum ar fi sculptura, fiind menționat George Apostu, care face că „tînăra sculptură românească are dubla șansă a unei expresii moderne și a Întoarcerii spre izvoare de autentică vechime” (p. 220). Pe de altă parte, În cinematografie autoarea vorbește cu ironie amară despre faptul că „prin grația lui Titus Popovici și Sergiu Nicolaescu avem și noi acum indienii noștri... Dacă ridicolul ar putea arde o peliculă cinematografică, evident că nu ne-ar fi fost dat să vedem
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Alexandru M. Mironov, Aseară a trecut satelitul, modestă spicuire a ecourilor de presă prilejuite de lansarea sputnikului, cu un comentariu superficial. Pereche a studiului despre filmele istorice ale lui Nicolaescu, studiul Aureliei Vasile demonstrează că reprezentările orașului și satului În cinematografia anilor ’70-’80 corespundeau rețetelor pe care Ceaușescu le Împărțea autoritar - „Il Duce ha impartito ordini”, cum se zicea altădată despre dictatorul Italiei fasciste. Un film din 1979, Clipa, de Vitanidis și Săraru - să nu uităm aceste nume! -, era pur
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
L. se dovedește un înfocat susținător al comandamentelor de partid în domeniul literaturii. Astfel, el dă sfaturi unor poeți sau critică „umanizarea” personajelor prin „boli” și „slăbiciuni”. Între 1952 și 1959 este redactor-șef adjunct al Redacției de scenarii a Cinematografiei Române, funcție din care va fi demis pentru „îndrumare ideologică greșită”. Postul i-a facilitat, probabil, acum ca și mai târziu, ecranizarea unora dintre cărțile proprii. Între 1960 și 1968 este secretar literar al Teatrului „C. I. Nottara” din București
LUSCALOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]