1,570 matches
-
zidurile orașului; înălțime: 20 m spre oraș și 18 m înspre deal; zidurile au la bază 4 m, iar diametrul turnului măsoară 19 m. De-a lungul zidurilor sale, turnul prezintă metereze, guri pentru smoală și balcoane susținute de console cioplite în piatră. Aflându-se la 59 m depărtare de zidul cetății, turnul comunica cu aceasta printr-un pod mobil ce făcea legătura între turn și Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumăna și, cu cele 5 etaje ale sale, era cel
Turnul Alb din Brașov () [Corola-website/Science/304025_a_305354]
-
LEMN DIVIZIUNEA 20 LEMN ȘI PRODUSE DIN LEMN ȘI PLUTĂ(CU EXCEPȚIA MOBILEI),ARTICOLE DIN PAIE ȘI MATERIALE ÎMPLETITE Grupa 20.1 Lemn tăiat,netezit sau impregnat Clasa 20.10 Lemn tăiat,netezit sau impregnat Lemn de grosime >6mm tăiat sau cioplit pe lungime, tăiat în bucăți sau decojit; traverse din lemn neimprimat pentru căi ferate sau tramvaie 29340 294 29410 29420 29490 295 29510 29520 296 29600 311 6404.19, .20, 6405.20 6402.11, 6403.11 6404.11 6402.19
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
9 20.20.1 20.10.10 20.10.21 20.10.22 20.10.23 20.10.31 20.10.32 20.10.40 20.10.90 20.20.11 20.20.12 Lemn de grosime >6mm tăiat sau cioplit pe lungime, tăiat în bucăți sau decojit; traverse din lemn neimprimat pentru căi ferate sau tramvaie Lemn cioplit de-a lungul marginilor sau fețelor; rumeguș; praf de lemn; așchii de lemn Lemn cioplit de-a lungul marginilor sau fețelor Rumeguș
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
și distrug parțial cetatea în luna octombrie. Cucerirea a fost posibilă și din cauza garnizoanei extrem de reduse care apăra cetatea. În 1526, din ordinul lui Soliman Magnificul, turcii încep distrugerea sistematică a Cetății Severinului, pietrele de rezistență din ziduri (ceea ce era cioplit și șlefuit), fiind recuperate și folosite în construcția și întărirea altor cetăți otomane la sud de Dunăre. Vor rămâne în picioare doar rămășitele câtorva ziduri din incintă, urmele fundațiilor celor șase turnuri printre care și un perete de aprox. 12
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
povești, iar mai târziu l-a îndemnat să citească "Apostolul" și cărți populare, precum "Alexandria" sau "Isopia". Copilul Slavici, fascinat fiind de poveștile, ținuta și trecutul bunicului, îi asculta îndemnurile, mai ales că acesta îi era și tovarăș de joacă, cioplindu-i cărucioare și îi făcea zmee și bice. Primele trei clase primare le urmează la Șiria, între 1854 și 1858, iar școala primară o termină la Arad, după ce repetă clasa a patra. Învață limba maghiară jucându-se cu copiii și
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
cărămizilor, a discurilor și butonilor cu smalț. Lucrările de restaurare s-au efectuat în perioada 1914-1928, fiind coordonate în perioada 1923-1925 de arhitectul Nicolae Ghica-Budești. S-a demolat pridvorul adăugat la 1820, în zidul său găsindu-se fragmente de piatră cioplită provenind de la ușa principală din vremea lui Ștefan cel Mare. Cu ajutorul acestor pietre s-a putut reconstitui ușa de intrare, aflată pe zidul de apus. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a dus la degradarea picturii, care a fost reparată de
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
heviți, iebusiți), nefăcând parte din copiii lui Israel. Împaratul mai avea 70 000 de purtători de poveri și 80 000 tăietori de pietre în munți, conduși de 3300 de căpetenii. Solomon a poruncit să se scoată pietre „mari și mărețe”, cioplite pentru temeliile casei. Lucrătorii lui Solomon, ai lui Hiram, și Ghibliții, le-au cioplit, și au pregătit lemnele și pietrele pentru zidirea casei. Solomon a zidit casa Domnului, în al patru sute optzecilea an după ieșirea copiilor lui Israel din țara
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
purtători de poveri și 80 000 tăietori de pietre în munți, conduși de 3300 de căpetenii. Solomon a poruncit să se scoată pietre „mari și mărețe”, cioplite pentru temeliile casei. Lucrătorii lui Solomon, ai lui Hiram, și Ghibliții, le-au cioplit, și au pregătit lemnele și pietrele pentru zidirea casei. Solomon a zidit casa Domnului, în al patru sute optzecilea an după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
și ca biserică parohială a satului Zorani, situar la l km de Margina. Peste un fundament și un soclu scund din piatră de carieră s-au așezat tălpoaiele masive, cu secțiunea de 0,45 x 0,30 m. Pereții sunt ciopliți din bârne masive de stejar și acoperiți la exterior cu lipitură de pământ, doar în timpul unei reparații intervenită la 1924. Planimetric se înscrie în tipul I, păstrând ușile și ferestrele originale. Pronaosul tăvănit este despărțit de naos printr-un parapet
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
la exterior cu lipitură de pământ, doar în timpul unei reparații intervenită la 1924. Planimetric se înscrie în tipul I, păstrând ușile și ferestrele originale. Pronaosul tăvănit este despărțit de naos printr-un parapet de 0,90 m și patru stâlpi ciopliți din stejar. Nava este boltită cu un semicilindru de scânduri, dispus longitudinal, iar altarul cu un semitrunchi de con. Baza mare a acestuia se găsește mai jos cu 0,50 m față de bolta naosului, creând astfel un mic arc triumfal
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
icoanelor sunt amânate din lipsa fondurilor. După cum declara în anul 2010 muzeograful Erica Croitoru, instituțiile statului nu au acordat niciun sprijin pentru promovarea acestui obiectiv, singurele fonduri venind din partea unor sponsori particulari. este construită din bârne de stejar și brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
naos se află un perete în care s-a realizat o deschidere largă încheiată în arc de cerc. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale în care se află câte trei ferestre dreptunghiulare, cu ancadramentul cioplit dintr-o singură bârnă. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, în continuarea celei ce începe în pronaos și se termină în altar, iar absidele laterale sunt acoperite printr-o boltă avela. Altarul are o absidă nedecroșată de formă pentagonală
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
trei suprapuneri de streșini din șiță, asemănătoare cu cele ale bisericilor din Rădulești și Lăpugiu de Jos, ambele în zona Hunedoarei. Sprijiniți pe tălpi masive din lemn de stejar, de 20 x 25 cm, pereții confecționați din bârne de brad, cioplite pe patru fețe, de 14-15 x 25 cm, și în număr de 8-10 prezintă o retragere, pentru ca în partea superioară din interior să se obțină nișa unde se săvârșește proscomidia. În locurile de întâlnire ale grinzilor situate sub nivelul streșinii
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
credincioșii care au descoperit peștera: „Sub un sloi de piatră moale, găsiră în peșteră oasele divizate, a călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși de aceste descoperiri, întreprinse o colectă. Banii adunați, au făcut o cruce de lemn și două icoane. Crucea a cioplit-o lemnarul Pavel Andrei, din Oravița, iar, icoanele le-au donat Mihai Moalarul, cantor din Oravița, peștera a fost lărgită la intrare de un zidar. S-au așezat crucea și două icoane, preotul local Nedici, nu le-a sfințit, de
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
trăiește și sculptează la Brașov, unde are atelierul de creație. "Un straniu muzeu de sculptură" s-a născut în 1955, la Agas, județul Bacău, pe Valea Trotusului. Chiar dacă a studiat câtva timp sculptură, artistul se considera autodidact. De zece ani cioplește lemnul și toarnă metalul, reușind să finiseze opere cât să umple două camere ale unui muzeu... Lucrările lui Constantin Milea Sandu au o tentă arhaica și în același timp modernă, amintind oarecum de sculpturile lui Brâncuși și de tablourile lui
Constantin Milea Sandu () [Corola-website/Science/310867_a_312196]
-
conservată casa în care a locuit căpitanul Cloșca. Ea este așezată în Coasta Cloșceștilor ce se mărginește la amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și cu Apa Abrudului. Casa e edificată din bârne cioplite de brad, cu fața cătră miazănoapte, este astăzi în posesiunea lui Iosif Galdău, un strănepot a lui Cloșca și constă din o galerie și o odae de locuit cu două ferești, una cătră miazăzi și alta cătră apus și o
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
funiile de pe portal, care iau forma șarpelui răsucit în partea de jos, protejând, ca în povești, spațiul sacru de necurat. Zig-zag-urile din jurul golului ușii sunt unda apei din scoarțele maramureșencelor, de origine de asemenea feminină. În lumea simbolurilor mitologice, motivele cioplite pe portal par să țină în echilibru lumina spirituală supremă masculină a soarelui cu mistica lunară feminină a lunii. În mod firesc ne întrebăm: ce vor toate aceste simboluri vechi și corpuri cerești să ne spună? Răspunsul trebuie căutat în
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
rolul de locuință, fiind de tip monocelular. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
avea rolul de locuință, fiind de tip cameră-tindă-cameră, specific zonei montane a Bucovinei. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, încheiate la colțuri în căței (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ferestrelor, în rest fiind spoiți cu un strat subțire de humă de culoare gri. Acoperișul este construit în patru ape, având
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
mărirea spațiului tavernei și urmele cuptorului din aceeași perioadă, neexistând o încăpere cu rol de bucătărie. Această construcție nu se încadrează în tiparul obișnuit al caselor țărănești, datorită destinației sale speciale. Ea este realizată din bârne din lemn de brad cioplite la patru fețe, îmbinate la colțuri în căței (conform tehnicii de construcție „nemțești”) și așezate pe o temelie din piatră de râu. Deoarece în zona de munte, iernile erau aspre și durau o mai lungă perioadă decât în celelalte zone
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în zona etnografică Rădăuți. Construcția datează de la începutul secolului al XX-lea, ultimul său proprietar fiind Gavril Moldovan. Atelierul a fost reconstruit în muzeu în anul 2001. Construcția are două încăperi. Atelierul de olărit este construit din bârne de brad cioplite în 4 muchii, îmbinate „în amnari” (tehnică de construcție) și întărite cu „șpraițuri”. Pereții sunt lutuiți și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță în rânduri suprapuse și două fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
află cerdacul, de unde poate intra sub plecătoare. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Bucovinei și avea o cămară sub plecătoare. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Hâjul este o construcție anexă monocelulară datând din ultimul sfert al secolului al XIX-lea. El este confecționat din cununi orizontale de bârne de brad cioplite în 4 muchii. Temelia este din zidărie de piatră de râu, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din pământ, iar acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
metri) și este de tip monocelular. El este format dintr-o cameră de mici dimensiuni (fără ferestre) pentru păstrarea alimentelor și a uneltelor de lucru, precedată de un cerdac larg. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad, cioplite în patru muchii și îmbinate în „cheotori”. Lipsind ferestrele, aerisirea este asigurată printr-o deschidere practicată într-un perete transversal, care putea fi acoperită la nevoie. Fruntarul are terminații cioplite în „cap de cal” cu dublu lob. Capetele bârnelor semicirculare
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]