2,739 matches
-
eu cad naintea ta Și, de ți-oi spune [oare] de ce, mă vei ierta? O! nu privi în laturi și vezi-mă pe mine: Pot crede că în viață mă vei iubi pe mine? Ascultă. Tu, gingașă ca floarea de cireș, Ce soarte te-a pus oare în calea mea să ieși, Să treci ca și o mândră crăiasă din povești, C-o singură privire să-mi spui ce dulce ești? Căci dulce ești... Și să te pierd chiar eu, Pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că în genunche eu cad naintea ta... Și de ți-oi spune oare de ce, mă vei ierta? O, nu privi în laturi, asupra mea privește! Pot eu spera?... O, farmec... mă răpește! Tu ești așa de albă ca floarea de cireș Și soarta mea te pusă în calea mea să ieși, Să treci ca o ușoară crăiasă din povești C-o singură privire să văd ce dulce ești, Căci dulce ești... De-atuncea eu te visez mereu, Tu, gingașă mireasă a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
p. 59). Omul pare să-și „construiască” un model divin pentru propriul său comportament ritual și ceremonial (73). „Precum în cer, așa și pe pământ.” Nu pare deci să fie vorba de o tratare profană a temei, cum crede Lucia Cireș (14, p. LIV), ci de transpunerea la nivel divin a unui obligatoriu desfrâu ritual, pe care-l practică oamenii în timpul sărbătorilor legate de înnoirea anului. Este vorba de un comportament anarhic și orgiastic, dar nu mai puțin ritual, ca, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
faptul că, printre multe alte mărfuri, se importau de la Istanbul cafea, vinuri de Cipru, lichioruri, leacuri medicinale, dar și ciubuce și tutun : „Imamelele din chihlimbar galben nu sunt un obiect neînsemnat de negoț ca și frumoasele ciubuce din lemn de cireș și tutunul de fumat” (Nouvelles observations sur la Valachie, 1821) (227, p. 25). În fine, vornicul Iordache Golescu a descris prin 1832, în Condica limbii rumânești, tubul ciubucului („Zevanea : Cuvânt turcesc ce însemnează lemnul cel găurit pân mijloc, întocmai ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
liulele, de imamele, de tiutiun ; prin lăuntru este ticsită de dulapuri, în care sunt întinse fel de fel de chisele cusute cu fir, tot soiul de mătănii de mărgean sau de chihrimbar și prin colțuri stau grămezi de ciubuce de cireși și de iasomie. Marfa orientală ce se vinde într-însa, așezarea-i curioasă și mai ales figura caracteristică a armeanului ce trage necontenit ciubuc pe pragul ușii îi dau un aer străin din care un zugrav ar putea face un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
său, cu un ciubuc lung. Boierii care umblă călare au în urma lor câte un țigan desculț, care fuge în urma calului [...]” (226, p. 403). Cam aceeași imagine descrie Prințul de Ligne în Iașiul anului 1788 : „Pipele foarte lungi din lemn de cireș înlocuiseră, la Constantinopol, pipele de lemn de iasomie [...]. Slugile acestor Domni [boieri] le duc [pipele] în spatele trăsurilor deschise ; doar lor li se îngăduie acest lucru” (285, p. 99). Se pare că pictorul evreo-maghiar stabilit la București Constantin Daniel Rosenthal, prieten
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de către samurai. Japonezii se cufundă În contemplarea detaliată a schimbării nuanțelor și a evoluției ansamblului de culori ale toamnei ce prezidează căderea frunzelor. Ei se extaziază și sărbătoresc În grup, cu multă bere și sake, explozia primăvăratică a florilor de cireș, ce eliberează, Într-un suflu puternic și neprecupețit, Întreaga putere a unei naturi la ieșirea din iarnă. În grija extremă pentru forme și aparențe, atemporalul se dezvăluie fără a devaloriza aceste manifestări temporare, căci unul fără celelalte nu există. Pe
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ca o nerușinare. Americanii funcționează pe modul explicit; pentru ei, orice lucru trebuie să fie definit. În Japonia, primează procesele, mutațiile, ceea ce se Întâmplă Între, mișcarea și schimbările calitative. Chiar dacă totul s-ar prăbuși japonezii vor sărbători Întotdeauna sub strălucirea cireșilor Înfloriți primăvara și vor contempla lenta mutație a nuanțelor și a culorilor toamnei. Emoționalul este esențial pentru japonezi, foarte receptivi la evoluțiile lucrurilor și ale fenomenelor, foarte sensibili la imaterial, la ceea ce se schimbă și se situează Într-un spațiu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a funcției gheișei și de a merge În pelerinaj la dojo-ul În care maestrul Ueshiba, creatorul artei marțiale aikido, s-a retras spre finalul vieții. Toate mulțumirile noastre peisajelor, izvoarelor de apă caldă, hotelierilor, bucătarilor cu cuțite agile și precise, cireșilor În floare, exploziilor de culori ale mulțimilor de azalee din Tokyo și tuturor acelor chipuri indescifrabile ce combinau, cu efemeritatea norilor, intensitatea intimă a prezenței și a distanței. Lista ar fi prea lungă ca să fie completă, dar nu vrem să
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
să i se spună o poveste. Procurorul se apucă de improvizat: „A fost odată un rege bătrân... și trăia regele nostru într-un castel de cleștar... iar castelul, frățioare, se înălța în mijlocul unei grădini uriașe, unde creșteau portocali, peri și cireși”... și urma înșiruirea de nenumărate minunății. „Bătrânul împărat avea un singur fecior, moștenitor al împărăției lui, un băiat mic... cum ești tu. Și era un copil bun... dar avea un singur păcat: fuma!” Apoi, după ce lungește o vreme povestirea Evgheni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Evgheni Petrovici încheie: „Din pricina fumatului, prințișorul se îmbolnăvi de piept și muri când împlini 20 de ani, iar bătrânul bolnav rămase fără nici un sprijin... și veniră dușmanii, uciseseră pe împărat și dărâmară castelul. Nu mai sunt în grădina lui nici cireși, nici păsări și nici clopoței”. Pe Serioja povestea îl tulbură grozav... și dintr-odată spuse cu glas tremurător: „N-o să mai fumez niciodată!”. Felul în care face acum această făgăduială e o dovadă sigură că, în sfârșit, acțiunea pedagogică și-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
titlu activității desfășurate astăzi! vrăjitoarea, zână cea bună După ușa În camera Fetiță e veselă. Îi pregătește mamei o surpriză. Îl pândește pe fratele ei. Pândesc pe cineva. După un pom în grădină. După colțul casei. S-a ascuns după cireșul din grădina casei. Pândește după colțul casei. La teatru, după cortina. După colțul școlii. Privește spectatorii de dupa cortina. Își caută locul într-o poveste. Își caută colegii. S-a optat pentru varianta clasei a IV-a - Iscodind povestea Exemplificam cu
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
cățelului Toby, București, 1951; Domnul general guvernează, București, 1953; Gura de lup, București, 1954; Corsetul, București, 1955; Stare de asediu, București, 1955; Soluția a patra, București, 1956; Regele Palaelibus, București, 1957; Ilustrul N. N. din N. N., București, 1958; Războiul lui Tănase Cireș, București, 1958; Salvatorul, București, 1959; Ultimul batalion, București, 1960; În bătaia crucișătoarelor, București, [f.a.]. Traduceri: Șalom Alehem, Menachem Mendel, București, 1923, Nolewka la băi, București, 1941, Comoara, Lozul cel mare, în Patru opere dramatice, București, 1945, Romanul unui om de
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
sunt...” E asaltat poetul de vedenii negre? Neliniștile lui se convertesc de regulă în mâhniri, similare uneori celor sadoveniene (Viața asta trece, Planeta moartă, Semne în noapte, Noapte nebună), în reflecții despre ineluctabil: „Viața asta trece, ca o zi,/ peste cireși în rod sângerați,/ peste câmpuri cu miei aurii,/ peste munții albi și curați...” Variante la primul vers reiau ritmic ideea: „Viața asta cade ca un zbor...”, „Viața asta piere ca un foc...” Performanțe în sintetizarea liniilor de forță relevă, fragmentar
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
literaturi. Autorii lucrării, distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române, sunt Stănuța Crețu, Gabriela Drăgoi, Florin Faifer, Ion Lăzărescu, Dan Mănucă, Algeria Simota, Rodica Șuiu, Alexandru Teodorescu, Constantin Teodorovici, Maria Teodorovici, Leon Volovici, Remus Zăstroiu, Lucia Berdan, Constanța Buzatu, Lucia Cireș, Ion H. Ciubotaru și Corneliu Morariu (norme lexicografice). Ca urmare a experienței dobândite, membrii departamentului de istorie literară au început să lucreze la Dicționarul literaturii române din secolul al XX-lea (1900-1950), colaborând din 1995 la proiectul prioritar al Secției
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
București, 1983; Vlad Țepeș, Iași, 1984; Scara de raze, 1990; Carul Mare, București, 1991; Jeanne d’Arc, Iași, 1992; Vederea, Iași, 1995; Venirea, Iași, 1995; Prezența, Constanța, 1996; Rugăciune, I-II, Iași, 1996-1999; Oedip. Meșterul Manole, Iași, 1997; Flori de cireș, Iași, 1997; Haiku, Iași, 1998; Răsăritul Chipului, București, 1998; Crinul deschis, Iași, 1999; Dor din dor, pref. Lucia Cifor, Iași, 1999; Cântec de leagăn, Iași, 2000; Cât îi ceru și lumea, Iași, 2000; Constantin Brâncoveanu, Iași, 2001; Marginea singurătății, Iași
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
lui Théodore de Banville. Câteva traduceri din La Fontaine, în aceeași colaborare, au apărut postum. E greu de precizat în ce constă contribuția lui I. la scrierile în colaborare cu D. Anghel (Legenda funigeilor, 1907, Cometa, 1908, Carmen saeculare, 1909, Cireșul lui Lucullus, 1910, Portrete, 1910), dar mai ales la Caleidoscopul lui A. Mirea. Supraevaluat de critica sămănătoristă, în special de Ilarie Chendi, I. reprezintă, în cele din urmă, o conștiință patetică. Deși minor, observa G. Topîrceanu, „era totuși poet autentic
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
colaborare cu D. Anghel), Iași, 1907; Poezii. 1893-1908, București, 1908; Cometa (în colaborare cu D. Anghel), București, 1908; Caleidoscopul lui A. Mirea (în colaborare cu D. Anghel), I-II, București, 1908-1910; Carmen saeculare (în colaborare cu D. Anghel), București, 1909; Cireșul lui Lucullus (în colaborare cu D. Anghel), București, 1910; Portrete (în colaborare cu D. Anghel), București, 1910; Cântece, București, 1912; Domnița mea erai, București, 1930; Din zile mari, București, 1930; Poezii, îngr. Șerban Cioculescu, București, 1939; ed. 2, București, 1944
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
fruntea arsă” „tristețea ca un nimb crepuscular”. În rest, o serie de încercări de a fixa crâmpeie și momente din natură, în diferite ipostaze, preponderent descriptive, dar și cu inserții meditative. Acestea capătă o pondere mai mare în următoarele volume - Cireș amar (1967), Călător fără vâlvă (1969) -, în care sunt consemnate de multe ori simple gânduri, dispoziții, cugetări fără vreo relevanță deosebită - aspirația spre o existență echilibrată, calmă, armonioasă, senină, netulburată de excese de luciditate sau afectivitate, extazieri în fața naturii, a
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
1933; Zăpezi și purpură, București, 1936; Poezia lui Cerna, București, 1939; Amiază, București, 1942; Zvon și joacă de copii, București, 1955; Ce mai faceți, florilor?, București, 1957; Glasuri limpezi, București, 1961; Frăgezimi, București, 1964; Poeme, pref. Al. Piru, București, 1965; Cireș amar, București, 1967; Călător fără vâlvă, București, 1969. Traduceri: O. Vâsoțkaia, Haide-n horă, București, 1956; Ghicitori populare rusești, București, 1956; I. Akim, Papă Lapte, București, 1959; V. Ardamațki, Aici 11-17..., București, 1960 (în colaborare). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
ritualică dezvoltată din două culte păgâne anterioare pătrunderii creștinismului în ținuturile locuite de geto-daci”. Poezia lui F. îl amintește organic pe folclorist, fiind una hrănită de mituri și credințe populare. SCRIERI: Răboj, București, 1976; Compunere cu portocale, București, 1982: Vămile cireșului, București, 1983; Mânzul cu stea în frunte, București, 1984; Moara din Costișa, Târgoviște, 1996; Asupra cuvântului „noroc”, Câmpulung Moldovenesc, 1998; Înspre alt Eminescu, Timișoara, 1999; Drumul împărătesc al poetului, Târgoviște, 1999; Apocrife, Iași, 1999. Antologii, ediții: Fost-au acest Ștefan
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
baladei, introd. edit., Câmpulung Moldovenesc, 2001; I. E. Torouțiu, Frunză verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 81; Vasile Andru, Șase prozatori sub semnul solstițiului de vară, VR, 1979, 7; Nicolae Turtureanu, „Vămile cireșului”, CRC, 1983, 42; Mihai Iordache, „Vămile cireșului”, „Pagini bucovinene”, 1983, 11; Ioan Pintea, Povestea povestind, TR, 1985, 22; Cornel Cotuțiu, „Mânzul cu stea în frunte”, VTRA, 1985, 9; Adrian Dinu Rachieru, Miorițologie, „Crai nou” (Suceava), 1995, 11 noiembrie; Mircea A
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
Torouțiu, Frunză verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 81; Vasile Andru, Șase prozatori sub semnul solstițiului de vară, VR, 1979, 7; Nicolae Turtureanu, „Vămile cireșului”, CRC, 1983, 42; Mihai Iordache, „Vămile cireșului”, „Pagini bucovinene”, 1983, 11; Ioan Pintea, Povestea povestind, TR, 1985, 22; Cornel Cotuțiu, „Mânzul cu stea în frunte”, VTRA, 1985, 9; Adrian Dinu Rachieru, Miorițologie, „Crai nou” (Suceava), 1995, 11 noiembrie; Mircea A. Diaconu, Stanțe rustice, „Crai nou” (Suceava), 1996
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
loc mai târziu, în 1963, când publică în revista „Luceafărul” povestirea Roata. Cea dintâi carte, culegerea de povestiri Sâmbăta morților, îi apare în 1968. Predilecția autorului pentru proza scurtă se relevă de la început, păstrându-se în Roata (1968), Ciobanul și cireșul sălbatic (1973) și chiar în construcția romanelor ce vor urma, compuse din fragmente ce pot exista și independent. Lumea satului bucovinean, întâmplări din timpul războiului și din anii imediat următori, ritualuri vechi și obiceiuri mai noi alcătuiesc universul scrierilor lui
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
volumul Baladele Arborei (1977) și Nord (1979), de manieră tradițională, își extrag substanța din același spațiu predilect, la care G. revine mereu cu nostalgie. SCRIERI: Eminescu în versuri ucrainene, București, 1958; Roata, București, 1968; Sâmbăta morților, București, 1968; Ciobanul și cireșul sălbatic, București, 1973; Curs de istoria literaturii ucrainene, partea I: A doua jumătate a secolului XIX, București, 1975; Baladele Arborei, București, 1977; Nord, București, 1979; Calul negru, București, 1983; Un an, o viață, București, 1986; Măgărușul năzdrăvan, București, 1991; Poet
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]