29,910 matches
-
mediocru", "mediu"". Să remarcăm că nici măcar în acest moment, dl Marino nu se poate abține de a trimite săgeți împotriva unor autori din altă clasă (Unamuno, Cioran), ilustrînd parcă o vorbă a lui Villiers de L'Isle-Adam, pe care o citează: "Je m'estime peu quand je m'examine, beaucoup quand je me compare". Dar hermeneutul nu întîrzie a se înălța cu vigoare în văzduhul unei foarte înalte considerații de sine. Socotindu-se mereu minimalizat, suspectat, respins, ține a-și sublinia
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
pare a fi faptul că în 1889, deci lungă vreme după ce Eminescu intuise că opiniile domnului Danilevski nu sînt expresia unei gîndiri personale, ci "un ideal istoric", J. Skupiewsky în La doctrine panslaviste d'apres N.J. Danilevski susține același lucru; citez în traducere: Vom remarca de la început că lucrarea lui M. Danilevski nu poate fi considerată ca fiind expresia unei teorii individuale a unui om, himerele unui gînditor mai mult sau mai puțin fantezist, utopii destinate să rămînă în domeniul irealizabilului
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
misiune care-și are originea în afară, ea e rezultatul unui gol sufletesc, a unei barbarii spoite cu frac și mănuși, a unui deșert care, de-ar stăpîni pămîntul, tot nu s-ar umple". Și, poetul își încheie aceste considerații citînd în traducere proprie versurile lui Horațius din Oda către Bulatius: "cerul de-asupra-l schimbi, nu sufletul, marea trecînd-o". Oare nu este în articolul citat aceeași idee a vidului de gheață simbolizînd haosul care vrea să se extindă asupra oricărei tentative de
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de încercările de reformulare, produse de insatisfacția locutorului față de propria relatare; narațiunea, dominată de timpul prezent, pune pe același plan acțiunile, renunțînd la ierarhizarea lor. într-un alt articol, un autor îl cita pe Valéry, cu afirmația provocatoare că povestirea visului e o povestire ca oricare alta, care, "normalizînd" limbajul și desfășurarea temporală, mai are foarte puțin de a face cu logica visului. Pentru română, ar fi interesant de analizat un corpus real
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
marchează repetat raportarea la un reper ("atunci-acolo", "în vis"), poate și datorită afinității sale cu irealul (manifestată și în imperfectul jocului sau al propoziției condiționale ipotetice). în plus, apare și o formulă tipică, absentă din fragmentele din care am citat. E vorba de construcția reflexiv-impersonală a verbului a face - "se făcea că": la imperfect; aceasta e o marcă inconfundabilă a relatării de vise. E înregistrată de altfel ca atare în dicționarul academic al lui Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul II
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
adevărat poet, mișcîndu-se între Arghezi cel serios și Arghezi cel ludic. La 25 august s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Ion Pena, mort de foarte tînăr, la nici treizeci și trei de ani. Scapă CVTudor și de această dată? Citat de toată presa cotidiană, președintele Iliescu a anunțat la Timișoara că nu mai are ce discuta cu CVTudor. Intr-o remarcabilă punere la punct Ion Iliescu a adăugat că CVTudor ar trebui să nu mai vrea să aibă de-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
devreme în activitatea publicistică. După ce a colaborat la publicațiile lui Asachi, creează la Iași, împreună cu Alecsandri și Const. Negruzzi, revista Dacia literară, de interes istoric hotărîtor. Articolul-program, rămas cunoscut drept Introducție, este semnat de Kogălniceanu. Document literar esențial, este mereu citat pentru idealurile urmărite de noua revistă: "O foaie, dar, carea, părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura națională, o foaie carea, făcînd abnegație de loc, ar fi numai o foaie românească și, prin urmare, s-ar îndeletnici cu producțiile
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
o manieră duios-comică; precum și un arab palestinian de confesiune creștină, abatele Emil Choufani din Nazaret, care i-a impresionat pe convorbitorii săi prin calda lui umanitate, amintind pe undeva de aceea a unui scriitor franco-român drag inimilor noastre: Eugène Ionesco. Citez din acesta din urmă: "Compasiune = pasiune împărtășită; a compătimi = a pătimi împreună, a înțelege pe celălalt, a te pune în locul lui". Cam același lucru spunea și abatele din Nazaret, arab palestinian, preot catolic, cetățean israelian. Cum să împaci toate aceste
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
Dar niciodată, cum spuneam, etnografismul nu copleșește, nu devine preocupare autonomă și nici nu aplatizează sentimentele, surprinse cu o mare intuiție a mișcărilor sufletești. S-a imputat operei lui Slavici rigorismul moral, considerîndu-se că "eticismul aspru de pastor" (l-am citat pe Pompiliu Constantinescu) ar fi dăunat viziunii creatoare a prozatorului. Incontestabil, moralitatea, adesea excesivă, e specifică prozelor lui Slavici și pare bine deplasată cititorului de astăzi. Întrebarea e însă dacă eticismul tulbură planul artei. Să repet mai întîi că Slavici
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
stăteau/ cîțiva scriitori contemporani/ și cîțiva cititori", discutînd, evident, literatură. Moartea infiltrată în viață ("alive and warm in my heart is death, only death./ it fills my cells with blood; it lends color to my/ cheeks flushed with hope", am citat dintr-unul din poemele traduse în engleză în a doua parte a volumului de către Adam J. Sorkin și Radu Andriescu), aduce gravitate în tonul poetei, dar și sarcasm față de formulele forțat-optimiste: "treci înfiorat de libertate/ din viață în moarte din
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
înainte de întronarea marxism-leninismului. Salvarea mi-o găsisem mai departe în poezie. Nu scriam numai versuri grave, filosofice, pedante, dar și o lirică ocazională, superficială, cum îi adresasem unei artiste de 1 martie 1959, acest catren jucăuș. Nu merită, dar îl citez, totuși: Șantezei de renume ce vine din Focșani, Cu victime, triumfuri și vin, precum și bani, E drept că e din fire întrucâtva lejeră, Dar noi o adorăm ș-așa, fiind prosperă. Erau simple exerciții încercând să alunge monotonia existenței apăsătoare
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
hipnoticul alean/ De cerul nu vă place, priviți-l dar prin sită/ Albastrul nu mai cîntă. L-am aurit în van" (Izgonirea). Dar atenția Marianei Bojan se concentrează asupra mediului curent care-i contrariază simțirea inocentă, mediu pe care-l citează sarcastic subiectiv (o mitologizare secundă, așijderea parodică), spre a-i putea descifra mecanismele perfide, obiective. Un atare joc de-a mitologia care se regăsește pe un palier inferior, pentru a se pierde în criza ce pare fără capăt a inadaptării
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
de literatură pentru clasa a XI-a care au fost aprobate. Nu discut preferința dlui C.S. pentru manualul de la Editura Corint. Dar din conținutul notei se vede că dl C.S. cunoaște programa la fel de puțin ca și coordonatorul manualului. Dl C.S. citează, cu multă deferență, din prefața coordonatorului, care se plînge că posibilitățile de alegere a autorilor au fost drastic limitate de programă. Dacă răsfoia măcar programa, coordonatorul ar fi aflat că, în afară de cîțiva autori "clasici", așa-zicînd, obligatorii, toți ceilalți sînt la
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
acest scriitor nu reușește să fie nici măcar erotic în adevăratul sens al cuvîntului, deși e de atîtea ori pornografic în sens literar. La sfîrșitul romanului se poate citi ceva de-a dreptul senzațional, unic: o listă de izvoare. Din care citez: Ion Stăvăruș, Povestiri medievale despre Vlad Țepeș Dracula; Ida Schottec, Metale și pietre prețioase; Henry Troyat, Teribilele țarine; Mihail Constantinescu, Doctor la oameni de seamă; Rath Vegh Istvan, Istoria culturală a prostiei omenești; Jean Oakes, Cartea parfumurilor. Cu alte cuvinte
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
neamului românesc! Iată răsplata pentru cei 44 ani serviți învățămîntului public în mod conștiincios, chemat fiind de el prin vocația pe care mi-a dat-o natura. După 44 de ani de profesorat în Universitate aruncat ca un netrebnic!". E citat, în septembrie 1948, la Comisia pentru revizuirea pensiilor. Și i se suspendă pensia: "Asfel, începînd de astăzi, perioada de mizerie este deschisă pentru mine. Dacă tradiția europeană nu va triumfa contra nebuniei comuniste voi sfîrși ca un cerșetor". Așa a
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
Hrușciov, cel ce a demascat stalinismul și ținea una-două-trei-patru-cinci... cuvântări numai așa... Iisuse, vorbăreț bărbat mai era! Și tare aș vrea să știu, Doamnă Moarte, cum îți plac minciunile lui roșii?" Într-o pagină intimă, autorul nu era obligat să citeze poemul îngânat, al lui E.E. Cummings; îmi îngădui să-l transcriu din memorie: "A murit Buffalo Bill/ cel care/ împușca unu-doi-trei-patru-cinci-șase/ porumbei, numai așa.../ Iisuse, frumos bărbat mai era!/ Și-aș vrea să știu, Doamnă Moarte,/ cum îți plac/ privirile
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
corespundă exigențelor pe care le impune critica de azi". În anii '80, poetul Victor Felea vine în primul plan: la 61 de ani, primește premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor; este atât de mulțumit de acest "noroc nesperat" încât îl citează pe picior de egalitate cu o a doua șansă - călătoria sa de 10 zile la Londra, în același an. Am pomenit aceste succese pentru a sublinia indirect ceea ce face atât de interesant punctul de vedere existențial al autorului: omul este
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
lașitate și virulență verbală. El nu se sfiește să amenințe cu închisoarea pe cei care-și vor spune părerea despre "opera" sa, dar dă speriat înapoi când e confruntat cu textele propriu-zise: "N-am scris eu așa ceva! Eu doar am citat!" A citat, firește, din clasicii nazismului. Foarte bine. Dar a citat, cumva, pentru a-i combate? Sau pentru a pune în gura altora ceea ce nu are încă îndrăzneala să afirme, cum se spune, "cu propriile cuvinte"? Această sofistică a nemerniciei
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
virulență verbală. El nu se sfiește să amenințe cu închisoarea pe cei care-și vor spune părerea despre "opera" sa, dar dă speriat înapoi când e confruntat cu textele propriu-zise: "N-am scris eu așa ceva! Eu doar am citat!" A citat, firește, din clasicii nazismului. Foarte bine. Dar a citat, cumva, pentru a-i combate? Sau pentru a pune în gura altora ceea ce nu are încă îndrăzneala să afirme, cum se spune, "cu propriile cuvinte"? Această sofistică a nemerniciei o fi
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
închisoarea pe cei care-și vor spune părerea despre "opera" sa, dar dă speriat înapoi când e confruntat cu textele propriu-zise: "N-am scris eu așa ceva! Eu doar am citat!" A citat, firește, din clasicii nazismului. Foarte bine. Dar a citat, cumva, pentru a-i combate? Sau pentru a pune în gura altora ceea ce nu are încă îndrăzneala să afirme, cum se spune, "cu propriile cuvinte"? Această sofistică a nemerniciei o fi ținând în partidul lui Vadim, dar ea nu ține
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
de narativitatea joyciană sau faulkneriană, dar și de discontinuitatea epică de mai târziu a lui Pynchon, de atmosfera de anonimat și alienare citadină din romanele acestuia. Specific lui Miller, umorul truculent și ireverent, dinamitând tot, inclusiv părți din literatura canonizată; cităm un savuros pasaj demonstrativ: "Nu-i nici un rău să iei cu tine la toaletă o carte bună. Numai cărțile slabe au de suferit din pricina asta. Doar cu ele te poți șterge la fund. Una ca Micul Cezar, tradusă în franceză
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
noi să fim sănătoși și necîrcotași! Semnale de alarmă Un studiu al firmei internaționale de consultanță "Oxford Analytica" dezvăluie pentru cei interesați ceva ce românii au descoperit de la alegeri încoace. În țara noastră opoziția democratică există mai mult cu numele. Citat de ADEVĂRUL și COTIDIANUL in extenso, studiul mai arată că potrivit tuturor indiciilor partidele de stînga vor guverna încă multă vreme de aici încolo în România. Lipsa de control asupra guvernării PSD se mai afirmă în acest studiu ar sta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
de control asupra guvernării PSD se mai afirmă în acest studiu ar sta la baza dorinței partidului de guvernămînt de a înghiți statul și de a institui un control deplin asupra vieții publice din țară, mai scriu cele două ziare, citînd studiul amintit. Rolul de cenzor al partidului de guvernămînt a rămas pe umerii presei mai spune "Oxford Analytica", întregind acest tablou. Cunoscute fiind însă dificultățile economice prin care trece presa, se naște pe bună dreptate întrebarea în ce măsură poate ea îndeplini
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
prefață și note de Mianda Cioba, Editura Univers, București, 2000, 407 pagini, preț nemenționat. Secretul Mariei Leonidovna... Învierea lui Mozart este o mică bijuterie epică pe care, la sfîrșitul lecturii recenzentul se simte tentat, în loc de orice alt comentariu, să o citeze în întregime. Am avea, probabil, de-a face cu o nouă povestire, ceva în genul lui Don Quijote al lui Pierre Ménard, cu o scriere complet diferită de cea a Ninei Berberova, căreia, întîmplător, i-ar coincide rînd cu rînd. Cum
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
construcții laborioase și solicitante. Am ales o poezie dedicată lui Dorin Tudoran, tocmai pentru că mi se pare că, în această perioadă, cei doi au foarte multe în comun, din punct de vedere literar. Poemul e amplu și nu se poate cita integral, dar începutul poate da o idee despre gravitatea unei atitudini poetice diferite de cele de pînă acum: "Creștem aici în borcanul ăsta de jurnal/ o sămînță amară de poeți care nu se mai pot/ întoarce acasă. Bărbați ce stau
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]