2,545 matches
-
au trecut oștile roșienești și s-a urmat război. Și într-această vreme, pe de-o parte era război, iar pe de altă parte Dumnezeu (pentru păcatele noastre) ne-a certat cu două boli cumplite și strașnice, întîi cu boala ciumei, apoi, după ce s-au tăiat ciuma, la anul, și cu boala holerei. Această boală în toată lumea a străbătut și așa, de aceste cumplite vremi abia am putut isprăvi în cinci ani [rezidirea mănăstirii], fiind și mare scumpete în bucate"136
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a urmat război. Și într-această vreme, pe de-o parte era război, iar pe de altă parte Dumnezeu (pentru păcatele noastre) ne-a certat cu două boli cumplite și strașnice, întîi cu boala ciumei, apoi, după ce s-au tăiat ciuma, la anul, și cu boala holerei. Această boală în toată lumea a străbătut și așa, de aceste cumplite vremi abia am putut isprăvi în cinci ani [rezidirea mănăstirii], fiind și mare scumpete în bucate"136. Apreciatul dascăl, poet și publicist Ion
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
scuti și în întîmpinarea năvălirei, lățirea numitei boalei să se poată împedeca. Materialul era cuprins în patru mari capitole. "I. Lipsa spre păzirea sanităței, toate cele politiceșci reguli a le întrebuința în contra lipicioasei [contagioasei] colere; care reguli peste tot în contra ciumii sânt prescrise; II. Scutirea de năvălirea boalei până când încă în Țara vecină stăpîneșce; III. Împedecarea lățirei ei, întru întîmplarea de se va arăta întră hotarele Țărei Împărătești sau doară a Țărei Ungurești; 1. Cunoașterea boalei și a curțerei [curgerii] ei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
un manuscris amintea: "Mult am pătimit în viață de când sânt Apăi las în scris ca să să știe că în anul 1836 în Ardeal, în multe orașe și pe sate a murit mulți oameni de coleră, încă mai chiar ca de ciumă. Scris-am eu, dascălul Ioan, fiind amărât că mi-au fost murit soția în luna lui iunie 18 zile [st.v.] în anul mai sus însămnat"182. Din Sibiu, de-a lungul Oltului, holera a trecut Carpații în Țara Românească
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
încît unii din ei se îmbolnăveau de frică. Locuitorii erau speriați și multe mii de individe [!] părăseau orașul sau de tot, sau se mutau în alt loc, [într-un] mai curat târgușor din apropierea orașului, alții se închideau ca odinioară în timpul ciumei în casele lor și nu ieșeau pe stradă cu zilele și cu săptămânile. "Orașul însuși avea de la 13/25 iunie până la 24 iunie/6 iulie 1848, pe cât a fost furia cea mare a boalei, aspectul cel mai trist care și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o amintea în articolul său Holera, publicat la Iași, în Calendar pe anul 1853, la tipografia "Buciumului Romîn" (p. 48-57). El evoca următoarele: "De o bună bucată de vreme încoace, o amenințare înfricoșată se leagănă pe populațiile Evropei. Ca și ciuma în timpurile trecute, ea, și mai mult decât ciuma, holera își întinde stăpânirea pe toate țărmurile, înfruntă toate climele și se gioacă de toate pregătirile. Paza sau nepaza, răceala sau căldura, dieta sau nevala [nestăpînirea, năvala] n-o chiamă, dar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în Calendar pe anul 1853, la tipografia "Buciumului Romîn" (p. 48-57). El evoca următoarele: "De o bună bucată de vreme încoace, o amenințare înfricoșată se leagănă pe populațiile Evropei. Ca și ciuma în timpurile trecute, ea, și mai mult decât ciuma, holera își întinde stăpânirea pe toate țărmurile, înfruntă toate climele și se gioacă de toate pregătirile. Paza sau nepaza, răceala sau căldura, dieta sau nevala [nestăpînirea, năvala] n-o chiamă, dar nici o alungă. Vine, se duce cu pricină și fără
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Vine, se duce cu pricină și fără pricină, se întoarce neașteptat, sboară sau clocește, ... când ea-și alege prada..., când o ia de avalma. "Moldova au văzut holera de două ori și n-o mai uită... Ea, care a uitat ciuma, ea a avut-o veacuri..., căci holera este legată cu hronicile timpului nou. " Iar începe a se vorbi de grozavul rău prin preajma noastră: holera a bătut Țara Leahului, Galiția, se presupune pe unele locuri în Țara Neamțului. Teama a fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sufletul. Cui? - Acei patru amici, adevărați creștini, care au purtat pe bolnav pe mână și între care a și murit și care l-au înmormîntat, trăiesc și astăzi [1872] teferi, fără să fi fost bolnavi. Este deci holera lipicioasă ca ciuma?"468 . Răspunsul tranșant la această întrebare avea să fie dat, cum se știe, în 1883-1884, când Koch a pus în evidență agentul patogen al holerei. Dar vrednicul medic și educator sanitar Constantin Vîrnav încetase din viață în 1877. * Dacă în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
țării noastre, e mai cunoscută și mai temută de populațiunea cea mai nătângă decât scarlatina, febra tifoidă și tuberculoza, care, fiecare în parte... face desigur mult mai multe victime decât holera". Prilej pentru vrednicul medic să-și exprime regretul că "ciuma și holera mobilizează mari disponibilități administrative", în timp ce "societatea nu se sinchisește" de alte boli care, deși omorâtoare, nu produc "tulburări economice"479. Dispunem de o excepțională sursă de informații privitoare la opinia despre holeră a țăranului nostru de la sfârșitul secolului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
reunite răspunsurile la ancheta întreprinsă de Hasdeu. În investigația noastră am insistat asupra a trei întrebări cu specific etnoiatric, dintre care întrebarea nr. 167 sună astfel: "Care este, după părerea poporului de acolo, pricina frigurilor, a epilepsiei, a holerei, a ciumei etc.?". Am putut astfel afla ce credeau țăranii noștri despre holeră în 1884-1885, deci în momentul când autoritățile civile și sanitare dăduseră alarma în legătură cu epidemia ce-și făcuse apariția în Europa occidentală 481. Privitor la simptomatologia holerei ni se spune
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
datorește și unui anumit sentiment de pudoare propriu țăranilor, mai ales când ei aveau a sta de vorbă cu persoane străine, îndeosebi cu intelectuali. Într-un răspuns primit din Teleorman se afirmă că pricina atât a holerei, cât și a ciumei "este umflătura"; semnalăm această relatare nu pentru inconsistența ei, ci fiindcă ne oferă un exemplu de identificare, curentă pe atunci, a holerei cu ciuma. Trecuseră mai mult de cinci decenii de la ultima epidemie de ciumă înregistrată la noi, interval suficient
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Într-un răspuns primit din Teleorman se afirmă că pricina atât a holerei, cât și a ciumei "este umflătura"; semnalăm această relatare nu pentru inconsistența ei, ci fiindcă ne oferă un exemplu de identificare, curentă pe atunci, a holerei cu ciuma. Trecuseră mai mult de cinci decenii de la ultima epidemie de ciumă înregistrată la noi, interval suficient ca amintirea simptomatologiei pestei să se fi șters aproape cu totul, rămânând, în schimb, doar termenul ciumă, pentru a desemna, în genere, calamitățile epidemice
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a holerei, cât și a ciumei "este umflătura"; semnalăm această relatare nu pentru inconsistența ei, ci fiindcă ne oferă un exemplu de identificare, curentă pe atunci, a holerei cu ciuma. Trecuseră mai mult de cinci decenii de la ultima epidemie de ciumă înregistrată la noi, interval suficient ca amintirea simptomatologiei pestei să se fi șters aproape cu totul, rămânând, în schimb, doar termenul ciumă, pentru a desemna, în genere, calamitățile epidemice, cu precădere holera. Un informator din Dolj nota, de altfel, despre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
identificare, curentă pe atunci, a holerei cu ciuma. Trecuseră mai mult de cinci decenii de la ultima epidemie de ciumă înregistrată la noi, interval suficient ca amintirea simptomatologiei pestei să se fi șters aproape cu totul, rămânând, în schimb, doar termenul ciumă, pentru a desemna, în genere, calamitățile epidemice, cu precădere holera. Un informator din Dolj nota, de altfel, despre ciumă că poporul "o confundă într-una cu holera", iar altul din Covurlui că holera și ciuma sunt surori. În privința ravagiilor holerei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
înregistrată la noi, interval suficient ca amintirea simptomatologiei pestei să se fi șters aproape cu totul, rămânând, în schimb, doar termenul ciumă, pentru a desemna, în genere, calamitățile epidemice, cu precădere holera. Un informator din Dolj nota, de altfel, despre ciumă că poporul "o confundă într-una cu holera", iar altul din Covurlui că holera și ciuma sunt surori. În privința ravagiilor holerei, un anchetat dâmbovițean povestește că "mureau de această boală, de rămânea satul pustiu; numai doi-trei rămâneau în sat, care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
rămânând, în schimb, doar termenul ciumă, pentru a desemna, în genere, calamitățile epidemice, cu precădere holera. Un informator din Dolj nota, de altfel, despre ciumă că poporul "o confundă într-una cu holera", iar altul din Covurlui că holera și ciuma sunt surori. În privința ravagiilor holerei, un anchetat dâmbovițean povestește că "mureau de această boală, de rămânea satul pustiu; numai doi-trei rămâneau în sat, care se chemau ciocli și-i îngropau pe cei morți". În schimb, un vâlcean declară că "despre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ravagiilor holerei, un anchetat dâmbovițean povestește că "mureau de această boală, de rămânea satul pustiu; numai doi-trei rămâneau în sat, care se chemau ciocli și-i îngropau pe cei morți". În schimb, un vâlcean declară că "despre holeră și despre ciumă nu avem nici o informație, deoarece pe sub munte nu s-au ivit mai niciodată". La fel ca despre ciumă, se credea despre holeră că nu ia naștere aici, ci sosește din alte părți, "din jos, de departe", fiind "purtată cu vânturile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în sat, care se chemau ciocli și-i îngropau pe cei morți". În schimb, un vâlcean declară că "despre holeră și despre ciumă nu avem nici o informație, deoarece pe sub munte nu s-au ivit mai niciodată". La fel ca despre ciumă, se credea despre holeră că nu ia naștere aici, ci sosește din alte părți, "din jos, de departe", fiind "purtată cu vânturile din Țara turcească" sau o aduc rușii, ba chiar și nemții, când vin la noi. Un ialomițean era
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
că nu ia naștere aici, ci sosește din alte părți, "din jos, de departe", fiind "purtată cu vânturile din Țara turcească" sau o aduc rușii, ba chiar și nemții, când vin la noi. Un ialomițean era de părere că, asemenea ciumei, holera ar apărea "numai în urma rezbelelor", luată "de la oameni străini care trec prin țara noastră". Iată însă că un brăilean o considera de origine locală, fiind, spre deosebire de ciumă, care-i "boala turcilor", o boală "ce se poate numi a romînilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nemții, când vin la noi. Un ialomițean era de părere că, asemenea ciumei, holera ar apărea "numai în urma rezbelelor", luată "de la oameni străini care trec prin țara noastră". Iată însă că un brăilean o considera de origine locală, fiind, spre deosebire de ciumă, care-i "boala turcilor", o boală "ce se poate numi a romînilor". Holera provine "din climă", mai cu seamă din căldurile mari, din arșița verii, deși molima se ivește uneori și după o iarnă ușoară. Alții cred că boala se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Holera îi bate pe păcătoși, ca să-i facă să se pocăiască. Un tulcean este convins că molima îi lovește pe oameni "fiindcă nu țin duminicile și sărbătorile lăsate de la sfinții părinți, că lucrează [atunci] mai rău decât păgînii". Ca și ciuma, arată alții, holera este "biciul lui Dumnezeu", bici care nu mai alege, ci "îi ia laolaltă" pe cei buni și pe cei răi. Holera este trimisă ca "să omoare norodul pentru păcatele cele multe", ca "să mai împuțineze lumea înmulțită
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
multe", ca "să mai împuțineze lumea înmulțită" și de aceea înrăită. Ea culege, pretinde un informator de la Cotnari, "numai copiii, copilele, flăcăii și fetele cele tinere, iar de babele cele bătrâne fuge cât poate". S-ar putea spune că, asemenea ciumei, holerei îi revine un rol dublu: să inspire groază păcătoșilor și să contribuie la menținerea unei cifre optime a populației. Pe acest ultim rost al flagelului se întemeiază cumva opinia unui bănățean că holera vine "și din ursită". Un hunedorean
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tânără umblând prin lume cu o mătură mare de holeră (plantă cu spini), pentru a-i mătura pe oameni. Holera își alege satul pe care urmează să-l bântuie, iar când vine asupra lui "dă semne". Ca și la ivirea ciumei, vitele mugesc simțindu-i apropierea; o văd și o latră câinii, care se dovedesc deosebit de sensibili în această privință. Cei care asmut câinii asupra sa se îmbolnăvesc și mor, iar cei care o apără de ei nu mai pat nimic
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
versiuni, holera este însoțită de proprii-i câini nevăzuți, care necontenit latră, sau măcar de un câine roșu; femeile pun de aceea pe prispă sau pe la răspântii mâncare și apă atât pentru babă, cât și pentru acel câine. Ca și ciuma, holera merge noaptea bocindu-se prin sat, bate din ușă în ușă și vine să se vaite în timp ce omul își dă sufletul. Singurul mijloc de a scăpa de urgia holerei este să încerci să o îmbunezi. Un vasluian sfătuiește: "Dacă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]