3,264 matches
-
pe dedesubt. Fusta ei era de o palmă sub fund și picioarele erau aproape la fel de slăbănoage ca ale Belindei Fine. Se uita împrejur; era destul de ușor, fiind înaltă de aproape 1,80, fără să punem la socoteală tocul cui al cizmelor. Privirea i-a căzut pe mine înainte ca eu să am timp să mă ascund și a încercat să-și croiască drum spre mine, ceea ce nu îi era greu deloc. Oamenii însă nu îi puteau elibera calea destul de repede când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
nu era atât de prost, i-am răspuns, în vocea mea insinuându-se aroganța. Am motive să cred că a avut grijă să le ascundă bine. Ca să fiu sinceră, nu prea am încredere în capacitatea unor polițiști analfabeți încălțați cu cizme date de la serviciu să găsească ceva pe care Charles a vrut să-l țină ascuns. Gura i s-a sucit într-un zâmbet subtil și a scos un sunet care presupun că denota amuzament. Îi atinsesem coarda sensibilă. Mă rugam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
sări Baby pe mine ca o pasăre de pradă osoasă. Fusesem atât de distrată încât uitasem să fiu atentă în jur. Speram să nu fie o premoniție. Nu puteam înțelege cum reușise să meargă, mai ales să fugă cu acele cizme până la genunchi, cu tocul înalt, pe acest vas care se balansa încet, înainte și înapoi. Am decis ca la următoarea mea petrecere să avem Pimms, mi-a declarat entuziasmată. Este chiar fantastic! — Ce îți mai face iubitul, Baby? am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
sârg. Dădu să se ridice să vină spre noi, se răzgândi și se întoarse la locul lui. „Zi lu’ domni că e bine, să ne dea la ziar, că avem meserie“, strigă spre noi. „Ne-a dat și pufoici, și cizme, și mânuși, de toate ne-a dat partidul. Facem icspre planu’, să nu se zică că nu corespundem la orânduială. Da’ și noi... Că ne dă tăiate dom’ inginer!“ Ester mi-a făcut semn să plecăm. Dinspre comandament venea alergând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
relatări despre Camil Petrescu care îmi păreau cunoscute din povestirile acelei bătrâne doamne. VARDISTUL. La intersecția Căii Victoriei cu Bulevardul, în dreptul Cercului Militar, întâlneam câteodată un domn burtos, înalt, cu o barbă colilie, deasă. Avea o manta vișinie, decolorată și cizme de cauciuc înalte, verzui. Mereu în jurul lui erau câțiva gură-cască, iscodindu-l. Se adunau, de obicei în înserat, când se pornea jurnalul luminos de pe clădirea Cercului Militar. L-am ascultat și eu de câteva ori, pierdut între acei pierzători de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și crucea ridicată deasupra capului pe mijlocul șoselei, surd la zgomotul claxoanelor și la Înjurăturile pe care șoferii i le aruncau din goana automobilelor pe geam. Adevărul ultim al unei astfel de ființe se ascundea fie În pudrieră, fie În cizma Înaltă sau În pachetul de țigări Pall Mall. Pentru orice eventualitate, Bikinski ocolea de la distanță aceste obiecte, uneori se Întâmpla Însă ca, meditând la cele sfinte, șireturile lungi și Înnodate ale pictorului să se Încurce cu tocurile cui. Revelațiile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
zilele ce stătea cu ușile larg crăpate În mijlocul câmpului. Tot acolo, ceva mai la stânga, se vedea și patul. Un pat imens cu baldachin de un verde Închis, cu ciucuri stacojii. Sub pat se vedeau zvârcolindu-se o ceată Întreagă de cizme soldățești, alături de niște pantofiori de balerină. Noimann avea, uneori, obsesia soldaților. Ei Îi apăreau În fața ochilor sub diferite forme, Îmbrăcați În uniforme de roșiori sau În cele de camuflaj. Udătura trebuia adusă. De fapt, Noimann o avea la purtător. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Cotoșman: Adică să batem laba cum s-ar zice! (Intră un neguțător, având în mână diverse obiecte de vânzare) Negustorul: Veniți toți la moșu-ncoace Am aici tot ce vă place Cercei, nasturi și dantelă Salbe, rochii și inele Săbii, cizme și tunici Și pistoale de voinici... (îi observă pe cei doi): Bună dimineața! Ionică: Bună să fie, moșule, dar încotro? Negustorul: Dacă era vreo nuntă pe aicea, mă duceam la nuntă, dar fiindcă nu este, mă duc la bâlci. Ionică
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
N-am bani, sunt sărac! Negustorul: Lasă, lasă, dar câțiva gologani acolo, tot o să găsești tu prin buzunare. (Începe să se uite prin geantă) Ce să-ți dau? Un briceag, o oglinjoară, un cojocel, un chimiraș? Scoate o pereche de cizme). Cotoșman: Stăpâne, cumpără-mi mie cizmulițele astea! Negustorul: (speriat) Aoleu, vorbește cotoiul? Ionică: Da, fiindcă e năzdrăvan! Negustorul: Am trăit s-o văd și pe asta, om să miaune ca pisica, am mai văzut, dar pisică care să vorbească ca
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ba! Cotoșman: Vorba! Negustorul: La ordin jupâne! Cotășman: Stăpâne, cumpărămi-le! Negustorul: Cumpără-i-le, nu vezi cum și-a zdrelit labele, săracul. Pentru dumnealui ți le dau pe nimica toată. Un cotoi care vorbește, e cineva! Ionică: Bine, ia-ți cizmele! (îi dă moșului câțiva bani) Umblă sănătos! Cotoșman: Și la pungă gros! Negustorul: Câț, spurcăciune! Ionică: Șiret moșul, cum făcu, cum drese, ma lăsă fără nici un ban în buzunar. Cotoșman: (se încalță vorbește cu mândrie) Stăpâne, ia uităte la mine
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Motanul Încălțat! Sunt isteț și plin de foc Știu să cânt și știu să joc Niciodată nu mă-ncurc Și pe toate le descurc Și la toți vă spun pe șleau: Miau! Ionică: Brovo ție! Parc-ai umblat încălțat cu cizmele de când te-a fătat maică-ta!... Cotoșman: Atâta doar că cizmele îmi sunt puțin cam mari! Îmi fac laba mare... Ionică: E, acum aștept să văd și minunile pe care te-ai lăudat c-ai să le faci. (Râde ironic
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și știu să joc Niciodată nu mă-ncurc Și pe toate le descurc Și la toți vă spun pe șleau: Miau! Ionică: Brovo ție! Parc-ai umblat încălțat cu cizmele de când te-a fătat maică-ta!... Cotoșman: Atâta doar că cizmele îmi sunt puțin cam mari! Îmi fac laba mare... Ionică: E, acum aștept să văd și minunile pe care te-ai lăudat c-ai să le faci. (Râde ironic). Cotoșman: Le vei vedea și începând chiar din această clipă! (din
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
miorlăie, eu? Slujitorul I: Tu! Slujitorul II: Ba tu ai miorlăit! Slujitorul I: Eu? Eu miorlăi? Slujitorul II: Atunci cine miorlăie? Cotoșman: Eu vitejilor...Am onoarea să vă salut! Slujitorul I: (înspăimântat) Vorbește pisica!... Slujitor II: Și e încălțată cu cizme! Cotoșman: Întocmai...Eu sunt cavalerul Cotoșman, Motanul Încălțat. Cu cine am plăcerea să miaun... pardon, să stau de vorbă? Slujitor I și II: Păi noi... Cotoșman: Aș vrea să știu ce căutați pe moșia stăpânului meu! Slujitorul I: Fugărim... Cotoșman
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Atunci să-ncepem pregătirile de nuntă! Ionică: Dar să știi, Domniță, că nu sunt nici voievod, nici bogat! Domnița: Știam, Ionică... Ionică:Știai, de unde? Domnița: Mi-a spus mie o păsărică...( Se uită spre Cotoșman) Ionică: (înțelege)O păsărică cu cizme, mi se pare! Domnița: Da, și din această clipă nici nu mai vreau să fiu domniță, voi merge alături de tine, pentru a începe o viață nouă! (Îi dă mâna). Împătratul: Și eu ce fac? Cotoșman: Dumneata, Măria Ta, rămâi împărat
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
până când distanța scăzu Într-atât Încât presupunerea inițială să se confirme. Era o femeie tânără care venea grăbită spre calea ferată. Popescu deduse că În valea În care drumul se ascundea privirii se află un sat. Fata era Încălțată cu cizme de cauciuc și căuta să alerge, Popescu avu chiar emoții pentru ea, dacă aleargă să prindă trenul și personalul ăsta care a Înțepenit aici de mai bine de douăzeci de minute se pune tocmai acum În mișcare? O Încurajă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
agățată de umăr și o pungă de plastic În mâna dreaptă. Punga de plastic nu o avusese mai devreme când fugea pe câmp și Popescu Îi privi imediat Încălțările; Într-adevăr, purta pantofi albi, curați, deci În pungă Își pusese cizmele cu care venise până aici. Părea să aibă puțin peste douăzeci de ani, dar figura ei copilărească, puțin speriată și obosită, nu se armoniza de loc cu fardul pe care și-l adăugase În grabă, la toaletă probabil, pe pleoape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
genericul filmului, el rămâne așa, cu fața pe jumătate ascunsă de pălăria cenușie, cu un fel de rictus al gurii (zâmbet, răcnet, cuvânt sau simplă respirație?) bine pus În evidență de lumina puternică a dimineții reci de Început de iarnă. Cizme de cauciuc stropite cu var, bocanci murdari, teniși, gumari și chiar o pereche de opinci, craci murdari de salopete decolorate Îl Înconjură. Coborî treptele scării În timp ce se aude pe culoarele școlii zbârnâitul soneriei și Începe zgomotul specific al recreației. Traversez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
suficient de funcțională ca să iau câteva măsuri de precauție necesare. Mai Întâi am salvat-o pe Millington (care se chircise și ea de groază) din ascunzătoarea de sub canapea. Apoi, Într-o succesiune rapidă, am Încălțat În viteză o pereche de cizme de piele lungi până la genunchi, ca să-mi acopăr picioarele vulnerabile, am deschis ușa spre hol ca să Încurajez plecarea gândacului și am Început să pulverizez otrava de insecte supereficientă, de pe piața neagră, pe fiecare suprafață disponibilă din apartamentul meu minuscul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
e Skye, Începu Elisa, arătându-mi o fată ascuțită, În jeanși indigo Închis, cu un tricou mulat, negru, cu mânecă lungă și o curea lată de cinci centimetri cu o cataramă uriașă, cu strasuri, și cea mai extraordinară pereche de cizme de cowboy pe care o văzusem vreodată. Era suficient de frumoasă ca să-și permită o tunsoare scurtă ultra-băiețoasă, care nu făcea decât să-i scoată În evidență silueta unduioasă, feminină. Din nou mi-am dorit să stau și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
a apreciat unul din cei de față. ― Să mergem mai departe. Căpitanul bandei era un bărbat strașnic. Înalt, bine legat, cu o privire azurie de te treceau fiorii când te privea și mustață răsucită ca două aripi de lăstun. Purta cizme cu carâmb înalt, chimir ghintuit cu ținte galbene cum îi aurul și două pistoale înfipte în el. Flinta o ținea totdeauna pe brațul stâng. Vara purta pălărie cu zagara largă, iar iarna cușmă brumărie și cojoc lung. Apărea la han
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cel mic de colo”. A pus oțet pe șervet și cu el i-a șters fruntea, apoi i l-a dus la nas, să inspire vapori de oțet. Poate... Cine știe? Se trezește. „Petruță, hai să-i scoatem sumanul și cizmele”. Au avut de furcă până să reușească. „Acum, freacă-i mâinile cu oțet”. Băiatul s-a executat cu repeziciune. Pe chipul hangiței treceau umbreumbre, semn că este gata gata să izbucnească în plâns. Nu mai văzuse niciodată un om leșinat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
supărat că era ridiculizat de un subaltern. Cadavrul mut reușise să-l expună ironiei; își simțea picioarele ca de gumă, iar stomacul îl sâcâia. Îndreptă fasciculul lanternei spre pământ și își dădu seama că terenul din jurul mortului fusese tocat de cizmele din dotare ale polițiștilor, iar mașinile poliției șterseseră posibilele urme ale unor alte pneuri. Gibbs spuse: „Nu sunt sigur că am scris toate cuvintele corect”. Danny își regăsi vocea de manual. „Nu contează. Ai grijă să-i duci raportul căpitanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
afla un fel de baracă: pereți scunzi din sârmă și un acoperiș de tablă. Găinile cotcodăceau înăuntru. Unele păsări țipau a omor sângeros. Buzz parcă și ieși din mașină, uitându-se prin plasa de sârmă. Doi bărbați cu salopete și cizme de cauciuc căsăpeau găinile, retezându-le gâtul cu lame ascuțite, montate pe bețe - bețele zoot pe care polițiștii le folosiseră la începutul anilor ’40, emasculându-i pe huliganii mexicani când le sfârtecau costumele zoot. Mânuitorii erau pricepuți: o tăietură scurtă, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pereți, pictate cu degetul și înfățișând o galerie de personaje selectate aleatoriu, cum ar fi Iisus Hristos, Joe DiMaggio și Franklin D. Roosevelt. Danny se așeză. Îl aștepta pe Cyril „Cy” Vandrich. Era îmbrăcat ca Ted Krugman: blugi indigo, helancă, cizme de motociclist cu vârful placat cu oțel și geacă de piele. Stătuse treaz aproape toată noaptea și studiase scenariul lui Mal Considine. Ziua de ieri și-o petrecuse căutând informații despre Duane Lindenaur și George Wiltsie și hoinărind prin locurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
om mai să i le rupă. Omul urlă și îi trânti un croșeu de stânga. Danny se eschivă și îi administră două croșee în plexul solar. Tipul de la LAPD se lăsă pe spate, iar Danny îi trase un șut cu cizma dreaptă exact în boașe, proiectându-l într-un grup de demonstranți AUFT. Strigăte peste tot. Fluierături. Danny puse mâna pe o scândură, gata să-l pocnească peste mutră pe partenerul lui de piesă. Polițaii în uniformă îl încercuiră, pocnindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]