4,004 matches
-
spre București, spre gurile Dunării (Galați și Brăila), urcând spre Iași și revenind apoi în capitală, pentru ca întregul parcurs să se încheie tot la Porțile de Fier, dar cu stăruință asupra Herculanelor. În cea de a doua parte, G. Le Cler a trecut în revistă "moravurile, cutumele, instituțiile" românilor, pentru ca în final să se fi aplecat asupra istoriei, dar și asupra evenimentelor politice din Principate cărora le-a fost contemporan în sejurul său moldo-valah din 1860-1864. * * * În general, Le Cler a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Le Cler a trecut în revistă "moravurile, cutumele, instituțiile" românilor, pentru ca în final să se fi aplecat asupra istoriei, dar și asupra evenimentelor politice din Principate cărora le-a fost contemporan în sejurul său moldo-valah din 1860-1864. * * * În general, Le Cler a avut un demers extrem de critic, furnizând cititorilor săi o imagine negativă a societății românești, atât din perspectiva instituțiilor, cât și a oamenilor care le ilustrau. Nu a negat legăturile românilor cu Occidentul, pe care le vedea, tranșant, reconstituindu-se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
tranziție în mijlocul unui creștinism pe jumătate barbar și al unui islamism degenerat."31 Dar nu numai influențele orientale au degenerat substanța latină, occidentală a românilor, ci și "acest creștinism pe jumătate barbar". Tot în introducerea la volumul său, G. Le Cler s-a dovedit a fi din nou tranșant cu românii, dar și cu grecii ori cu rușii: "Popoarele ce respectă riturile bisericii orientale sunt în mod fatal condamnate la inferioritate industrială și agricolă. Cum ar putea concura cu Occidentul, atâta vreme cât
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
capitalismului liberal, cu toate ideile sale privind necesitatea câștigului și eficiența muncii, dar care era total ignorantă la "odihnele" și "purificările" spirituale ale religiei ortodoxe, la viziunea acesteia supra mântuirii, care marcau încă într-o manieră consistentă societatea românească, Le Cler își imagina că starea aceasta de lucruri pe care o detectase se mai putea remedia doar prin suprimarea posturilor și a zilelor de sărbătoare. Includerea Principatelor Unite într-o geografie simbolică a contrastelor fruste dintre Orient și Europa (occidentală), atât
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sărbătoare. Includerea Principatelor Unite într-o geografie simbolică a contrastelor fruste dintre Orient și Europa (occidentală), atât din perspectiva poziționării pe hartă, cât și din cea a existențelor umane și instituționale, nu se regăsea doar în imaginarul lui G. Le Cler. În epocă găsim note similare și la un Charles Doussault, dar și la un Ulysse de Marsillac, doi compatrioți ai intendentului nostru care au scris despre români în anii '50-'60 ai veacului al XIX-lea33. Dar cum arătau aceste contraste
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
textului pe care îl avem în vedere, autorul și-a denumit un întreg capitol din partea a doua a cărții cu acest titlu)? Dacă ar fi să ne raportăm la oamenii, moravurile și ambientul lor cotidian, așa cum le-a creionat Le Cler, lucrurile nu erau prea îmbucurătoare. Existau contraste de modă și comportament între Orient și Occident, cum erau bunăoară toaletele luxoase ale doamnelor care nu dădeau impresia unui prea mare bun gust, ce trenau prin praful promenadelor ori drumurilor modeste ale
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cosmopolite, dar asocierile nu-i păreau francezului nostru decât simple glume, prea puține lucruri din acele mari orașe aveau vreun corespondent cu capitala valahă 37. Dar contrastele nu se întâlneau numai la nivelul acestor manifestări exterioare. Ele, credea G. Le Cler, erau adânc înrădăcinate în sufletul moldo-valahilor. De pildă, dacă Principatele avuseseră șansa să aibă câmpii mai fertile decât cele din Franța, Belgia, Piemont sau Algeria, românii nu le cultivau decât într-o proporție de 1/538. La această deficiență se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a orașelor, nu prea deosebite de așezările rurale, unde nu existau străzi îngrijite, unde inundațiile din sezonul ploios antrenau viituri care luau gardurile șubrede din mahalale, unde prostituția era la ea acasă (la un nivel care-l deconcerta pe Le Cler), se vedeau cupeuri luxoase care tăiau majestuos aerul prăfuit sau își sfârșeau drumul impetuos în vreo gaură prea mare a cărei adâncime fusese mascată de ape43. Iar la "Șosea", toaletele fine măturau colbul subțire, stârnindu-l apoi în ochii galeși
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sfârșeau drumul impetuos în vreo gaură prea mare a cărei adâncime fusese mascată de ape43. Iar la "Șosea", toaletele fine măturau colbul subțire, stârnindu-l apoi în ochii galeși ai curtezanilor și curtezanelor Bucureștilor, căci, era știut aflase și Le Cler într-unul din saloanele capitalei, chiar de la începutul sejurului său în Principate că în orașul de pe malurile Dâmboviței tot timpul "se face dragoste sau se vorbește despre asta"44. Clasele superioare aveau așadar un anume dar al vorbirii, mai bine
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ca în Principate să nu vorbești deloc, căci totul putea fi răstălmăcit, întors pe toate fețele, interpretat, un singur cuvânt să fi spus și el se putea transforma până a doua zi într-o întreagă istorie 45. Așadar, G. Le Cler a întâlnit în Principate femei frumoase, elegante, dar cu o cultură frustă; mari domni cu aplecare spre limbi, spirituali, dar violenți și nemiloși ca niște satrapi (o moștenire poate a "instinctelor sălbatice ale lui Vlad Țepeș"); "o clasă mijlocie" "instruită
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lipsită de convingeri ferme; țărani răbdători, sobri, superstițioși și ignoranți, care se complac în sărăcie... Pretutindeni numai contraste, continua francezul: "peste tot doar splendoare și mizerie, lux rar și sărăcie hidoasă, suprafață strălucitoare, interior corrupt. (...) Un prinț fără palat, un cler fără morală, o academie fără membri, o bibliotecă fără cititori; străzi imense fără case, locuințe splendide și colibe abjecte, magnifice promenade și băltoace dezgustătoare; apă peste tot, nicio fântână; un râu fără chei și fără poduri; o municipalitate fără cap
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dezbinate, fiii cu mama, fetele cu tatăl; averi grevate de datorii; pământuri încărcate de ipoteci; bogați seniori fără nicio lețcaie, haine împodobite cu fireturi și pic de rufărie; un mobilier magnific și cămări goale!"46 Citind acest fragment din Le Cler ne vin instantaneu în minte arhicunoscutele pasaje cu privire la "formele fără fond" ale lui Titu Maiorescu... În fine, raportându-se la instituții, G. Le Cler avea cuvinte și mai grele! Relua practic acuzele din rapoarte trimise în timpul misiunii: instituțiile, indiferent că
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și pic de rufărie; un mobilier magnific și cămări goale!"46 Citind acest fragment din Le Cler ne vin instantaneu în minte arhicunoscutele pasaje cu privire la "formele fără fond" ale lui Titu Maiorescu... În fine, raportându-se la instituții, G. Le Cler avea cuvinte și mai grele! Relua practic acuzele din rapoarte trimise în timpul misiunii: instituțiile, indiferent că vorbim de cele noi sau de cele vechi, erau acaparate de oamenii care le populau. Cum românii aveau o calitate morală îndoielnică, nu puteau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Scala, dar nu împrumuta modelului nici strălucirea arhitectonică, nici cea a repertoriului interpretat, a fost ridicat cu o cheltuială imensă, șase edificii similare ar fi putut fi construite cu aceiași bani47. Un capitol aparte l-a constituit sistemul juridic; Le Cler spunea că în Principate "justiția se vinde, nu se împarte", că miniștri de resort numesc judecătorii în mod discreționar, numai dintre apropiații lor, că nu existau mai mult de 20 de avocați licențiați sau doctori în drept în Moldo-Valahia48. Și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
francezului nostru că "în București, ca și în Grecia, tâlharii și jandarmii trăiesc într-o armonie emoționantă"49. Dar problemele nu rămâneau doar la nivelul funcționarului public! Cum românii "aveau aptitudini dramatice înăscute", ca dealtfel, toți latinii 50, G. Le Cler făcea referire și la retorica de fațadă a marilor actori politici de pe scena de la București sau Iași (existau și excepții, cum părea să fie Barbu Catargiu 51). Deși construiau dramatic orice ieșire publică, orice exprimare exterioară, de politică externă sau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
era amortizat de pereții sălii de ședințe, fără a produce nici cel mai mic efect. Totul fu mic, meschin; autori și actori, totul fu pe măsura scenei strâmte, pe care se derula această dramă de rangul al treilea."52 Le Cler nu credea că "sunt de ajuns câteva decrete, câteva articole de lege pentru a transforma dintr-odată o societate viciată în partea sa superioară, apatică în cea inferioară, superstițioasă și ignorantă peste tot. Legile nu fac moravurile, o repetăm: cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
civilizate. Toate aceste pretinse îmbunătățiri sunt tot atâtea trompe l'oeil oferite atenției europene pentru a trezi interesul; creatorii acestei puneri în scenă se îngrijesc mult mai mult să pară decât să fie."53 Așadar, totul era pentru G. Le Cler o aparență înșelătoare, o lipsă totală de autenticitate, un formalism dus la extrem, (chiar și în ceea ce privea adeziunea la religia ortodoxă 54), iar "teatrul" practicat atât în societate, cât și în instituțiile publice, nu-i părea decât o jalnică
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la extrem, (chiar și în ceea ce privea adeziunea la religia ortodoxă 54), iar "teatrul" practicat atât în societate, cât și în instituțiile publice, nu-i părea decât o jalnică parodie. În loc de concluzii Se observă ușor că tonul cărții lui Le Cler este unul negativ, hipercritic. Poate, așa cum am mai spus, datorită experienței personale, care nu a fost una tocmai agreabilă. Taxează în textul cărții sale, cum o făcuse și în rapoarte, lipsa de recunoștința a românilor, o virtute pe care aceștia
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
turci, [iar] domnitorii nu și-au înstrăinat niciodată suveranitatea"57... E adevărat că ultimele afirmații veneau pe fondul discuției despre imaturitatea Principatelor de a trăi într-un regim constituțional, așa cum fusese conturat prin Convenția de la Paris din 1858. G. Le Cler își justifica punctul de vedere în această perspectivă prin spectacolul "jalnic" al Adunării legislative, dar și prin faptul că numai un număr restrâns de oameni puteau alege liber, o clasă de mijloc consistentă, care să se implice activ neexistând la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la acea dată, iar milioanele de țărani fiind total ignoranți în materie 58 (erau aici poate și influențe ale formulei plebiscitare practicată de regimul lui Napoleon al III-lea). * * * Am încheiat intervenția noastră cu această ambivalență a textului lui Le Cler tocmai pentru a aduce în prim plan faptul că autorul strânge împreună stereotipurile despre români, în circulație la vremea sa, precum și reflecțiile sale relative la situația din Principate pe care o cunoștea în mod direct. Așa cum a spus și Nicolae
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-i cunoască pe autohtoni cât mai bine, pentru a le înțelege sensibilitățile și pentru a-și face datoria față de ei (doar era într-o misiune oficială a statului francez pe lângă oficialitățile din Moldo-Valahia). Românii nu au fost pentru G. Le Cler niște personaje de roman scris într-un cabinet, ci oameni vii, cu multe "păcate", pe care i-a văzut acasă la ei și care l-au făcut să creadă, printre altele că "o campanie [militară] în Occident e mai ușor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe un deal de gresie roșie de același fel cu cea de la Porțile de Fier. La jumătatea coastei dealului se află o catedrală cu o arhitectură bizantină destul de uimitoare. E slujită de un episcop ortodox pus în încurcătură de recrutarea clerului său. Dintre valahii și moldovenii care vin să se fixeze la Tulcea, cei care pot să-i plătească zece sau doisprezece ducați peșin sunt numiți popi pe loc. Tulcea e importantă ca stație a bastimentelor ce sosesc de la Marea Neagră și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
amfibie; această stare pseudo-militară și pseudo-agricolă; această viață strict reglementată, încastrată rigid, în care toba bate fără încetare, unde inima nu mai bate. Partea a doua Moravuri, obiceiuri, instituții Capitolul 1 Populația Românii propriu-ziși • Țiganii • Israeliții • O colonie străină • Aristocrația, clerul, țăranii • Clasa de mijloc în formare • Locuitorii Bucureștiului Populația Principatelor Dunărene este de 4 000 000 de locuitori, repartizați după cum urmează: ▪ 2 500 000 în Valahia, ▪ 1 500 000 în Moldova. În aceste cifre sunt cuprinși: ▪ 300 000 de țigani
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mod foarte respectabil, o monarhie latină, un regat al Daciei. Fragmentele risipite ale aceste naționalități atâta vreme ignorate tind să se reunească. Împărțirea populației Principatelor pe clase, fără a include străinii, dă următoarele: ▪ Nobilime sau așa-zisă nobilime 50 000 ▪ Cler secular și regulat 100 000 ▪ Burghezie născândă (neguțători, plătitori de patentă, magistrați, avocați, medici și alte profesii liberale) 120 000 ▪ Țărani 3 130 000 Nobilimea este o instituție recentă; după datele istorice cele mai demne de crezare, fondarea sa n-
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cea mai vulgară origine. Nu fără motiv deci aristocrația actuală este pusă sub semnul întrebării, și occidentalii sunt sfătuiți să se gândească de două ori înainte de a lua în serios titlul de domn și pe cel de boier. Vom consacra clerului un capitol aparte. Burghezia, oprită în avântul său de stingerea micilor proprietari 81, se reface cu greu după revoluția din 1848; ba chiar existența sa politică este contestată. Această clasă se formează treptat din tinerii care au ceva studii și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]