2,440 matches
-
cu o nouă căsătorie. S. debutează în „Tribuna”, la 17 martie 1957, cu poeziile Au fost oameni mulți..., La lemne, Pământ!, sub titlul generic 1907. Versurile fuseseră recomandate de Dumitru Micu, asistent universitar și critic literar. Redactorul-șef al revistei clujene este Ioanichie Olteanu. La 21 martie S. reușește să publice poemul 1907 în „Gazeta literară”, condusă atunci de Zaharia Stancu și, ca redactor-șef adjunct, de Paul Georgescu, un critic literar care îl sprijină pe S. În 1957, când termină
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
trăit provizoriu, ca să trăiești pe îndelete acum” (Viciul poeziei pure 2). Vehemența tonului, discreditarea obstinată a conceptelor și persistența fantasmelor paterne o apropie întrucâtva pe autoare de diatribele metafizice ale Martei Petreu, fără să atingă însă intensitatea paroxistică a poetei clujene. Totuși, această limitare e compensată prin aptitudinea de a izola instantaneul semnificativ și prin tehnica glisării din solemnitate în derizoriu: „«Te apropii de balustradă încet / lăsând în urmă nu regretul ori scârba, / ci niște idei sterile și neprimejdioase, pe care
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
fi marcată și în T. de trei etape esențiale. Perioada 1957-1970 este dominată de ingerința obligatorie a realismului socialist, deși revista a produs, dincolo de subvalori și „valori” convenționale, destule realizări. Sunt remarcabile prezențele tinere, afirmate acum și în paginile publicației clujene: Nichita Stănescu, care debutează aici, la 17 martie 1957, cu un grupaj de versuri intitulat 1907, Ioan Alexandru, Angela Marinescu, Nicolae Prelipceanu, Matei Gavril, Vasile Igna, Horia Bădescu. S-au manifestat și poeți clujeni importanți: Bazil Gruia, Aurel Rău, Aurel
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
afirmate acum și în paginile publicației clujene: Nichita Stănescu, care debutează aici, la 17 martie 1957, cu un grupaj de versuri intitulat 1907, Ioan Alexandru, Angela Marinescu, Nicolae Prelipceanu, Matei Gavril, Vasile Igna, Horia Bădescu. S-au manifestat și poeți clujeni importanți: Bazil Gruia, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea, Negoiță Irimie, Ion Rahoveanu, Miron Scorobete, Adrian Popescu, Ion Cocora, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Șorobetea ș.a. După 1970 lirica s-a eliberat într-o mare măsură din chingile ideologicului, lărgindu
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
o echipă critică stabilă. În schimb, se distinge prin colaborările tinerilor (de pildă, dau versuri Rareș Moldovan, Mihai Goțiu, Vasile Leac ș.a.), ca și prin realizarea unor „dosare” incitante, precum cele inserate în paginile din 2003: Dicționare literare de autori clujeni, Reviste de cultură din Transilvania, Familia în tranziție. Intenția de promovare pe o arie cât mai largă a publicației s-a vădit în timp și în numeroasele suplimente, unde s-au manifestat grupuri literare din orașe transilvane care nu aveau
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
manifestat grupuri literare din orașe transilvane care nu aveau la dispoziție reviste de cultură proprii: Alba Iulia, Zalău, Bistrița, Mediaș, Satu Mare, Baia Mare etc. Nu în ultimă instanță trebuie remarcată ținuta grafică și artistică a periodicului, susținută de reproduceri din arta clujeană și universală. V. T., A. Tr.
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
Economiei Naționale (1936-1939), șef de secție, apoi director în Ministerul Comerțului Exterior (1940-1941), șef de secție în Ministerul Apărării Naționale (1941-1944), director de studii în Ministerul Economiei Naționale (1944-1948). În 1929 debutează cu un pamflet în „Chemarea tinerimii române”, organul clujean al Partidului Național Român, în care până în 1932, folosind și pseudonimul Observator, dă numeroase texte. În 1932-1933, venit la București, scrie la săptămânalul „Stânga”, subintitulat „Linia generală a vremii” (unde iscălește cu pseudonimul P. Boteanu, alături de Petre Pandrea, Sorin Pavel
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
pictorului Ion Țuculescu. Urmează cursul primar în limba germană la Reghin, apoi, la Cluj, va fi elev al Liceului de Muzică (1960-1967) și student al Conservatorului „Gheorghe Dima”, secția vioară (1967-1972). După absolvire se angajează redactor la Studioul de Radio clujean (1972-1985), în același oraș face parte, în calitate de violonist, din Orchestra Filarmonicii (1985-1989), iar în 1990 trece la Studioul TVR, ca redactor, apoi realizator de emisiuni. Debutează cu versuri la „Steaua” în 1965, iar editorial cu volumul de proză scurtă Portocale
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
să încerce alte locuri de muncă (administrator de cinematograf, instructor la Casa Municipală de Cultură) până în decembrie 1989, când studioul teritorial de radio își reia activitatea și U. va reveni în redacție. Debutează în 1961 cu o poezie la ziarul clujean „Făclia”, iar editorial în 1972 cu volumul de versuri Iasomia. Mai e prezent în „Tribuna”, „Viața românească”, „Steaua”, „Orizont”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Cronica” ș.a. Este autor de spectacole de revistă, de teatru pentru copii, de teatru radiofonic și
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
Victor Babeș” din Cluj (1953-1957). După licență intră în redacția revistei „Tribuna”. Între 1960 și 1962 este inspector la Secția de învățământ și cultură a regiunii Cluj, iar apoi trece în învățământ, ca profesor și director al unei școli generale clujene, predând ulterior și la liceu, până la pensionare (1996). Debutează cu nuvela Țigăncușa în „Tribuna” (1958), iar editorial cu volumul de povestiri 1100 de zile risipite (1975). Mai e prezent cu proză, reportaje, profiluri de scriitori români și străini în „Steaua
VARVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
1978; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj), Zile în cuibul păsării (1980), Vânătoare de vrăjitori (1986) și Corinda (1988). Incidental a cochetat cu teatrul, una dintre piesele sale închinată lui Horea, Execuția se repetă, fiind jucată în 1984 pe scena Naționalului clujean, iar un volum de piese pentru copii, Poveste despre pământul țării, apărând în 1979. În calitate de critic și cronicar literar, publică Ospățul lui Trimalchio (1970), Sextil Pușcariu, critic și istoric literar (1972), Lucian Blaga. Afinități și izvoare (1975), Introducere în opera
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
de Boli Profesionale din Cluj. Debutează în literatură în 1971 la „Făclia” și continuă să publice proză și versuri în „Steaua”, „Tribuna”, „Albina”, „Korunk”, „Munca”, „Transilvania” „Utunk”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Apostrof” ș.a. Vreme îndelungată, începând din 1978, a condus cenaclul clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
îi e frate. A absolvit Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej și Facultatea de Medicină a Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj. Doctor în medicină, s-a numărat printre primii asistenți ai lui Victor Papillian la Catedra de anatomie a facultății clujene. După refugiul la Sibiu se stabilește și profesează ca medic și director de spital în București (la Spitalul Brâncovenesc și la „Gheorghe Marinescu”). Debutează cu versuri în 1933 la „Hyperion”, iar editorial în 1938, sprijinit de Victor Papilian, cu placheta
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
de istorie a Societății de Științe Istorice din România, Filiala Bihor; a publicat ca unic autor volumele: Colectivizare, rezistență și represiune În vestul României, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 1999; Istoria Transilvaniei În istoriografia românească 1965-1989, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2003; Direcții și tendințe În istoriografia românească 1989-2006, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2007; Rezistența anticomunistă În Arad și Bihor. Grupul Adrian Mihuțiu În mărturia lui Gheorghe Poenaru, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2008; Istoriografia românilor din Ungaria 1920-2010. Între
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
ei artistice și ideologice, cât și în raporturile sale cu literaturile străine”. Publicația își propune să acorde atenție problemelor privind metodele de cercetare și să urmărească în mod critic mișcarea științifică de specialitate, editarea ei reprezentând o dovadă că Universitatea clujeană are puterea de a supraviețui și de a-și continua activitatea după Dictatul de la Viena din 1940, când a fost silită să se refugieze la Sibiu. În Prefața volumului din 1944, ultimul apărut „în exil”, se anunță încheierea primului ciclu
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Social Stratification”, în T. Bottomore, R. Nisbet (coord.), A History of Sociological Analysis, Basic Books, New York. Pop, Luana Miruna, 2003, Imagini instituționale ale tranziției, Editura Polirom, Iași. Popescu, L., 1998, Structură socială și societate civilă în România interbelică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ralea, M., 1928, „Intelectualii și țărănimea”, Dreptatea, 9 ianuarie. Ralea, M., 1926, Introducere în sociologie, Editura Cartea Românească, București. Ralea, M., 1930, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste. Studiu asupra evoluției tacticei revoluționare, Casa Școalelor, București.s Rădulescu-Motru, Constantin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la Liceul „Al. Odobescu” din Bistrița, luându-și bacalaureatul în 1946. Urmează Facultatea de Drept a Universității din Cluj (1946-1950), devenind asistent al lui Tudor Drăganu, la Catedră de drept constituțional. În 1962 se transferă că lector la Institutul Pedagogic clujean, în 1971-1972 este director al Teatrului de Stat din Turda, de unde revine la Universitatea din Cluj, la Catedră de filosofie și sociologie a Facultății de Istorie, unde lucrează până în 1976, când se pensionează medical. Își susține doctoratul în drept în
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
circulă de aproape două secole în literatura pedagogică anglo-saxonă, dar a fost îndelung evitată de cea francofonă. În România, expresia a pătruns intempestiv după 1990, odată cu înființarea Consiliului Național pentru Curriculum și prin folosirea ei abuzivă de către ministrul Învățământului (profesorul clujean Andrei Marga). Până atunci, conceptul de curriculum fusese folosit de pedagogii români doar sporadic și nu întotdeauna cu sensul adecvat. Actualmente, avem de-a face cu o situație opusă. Nu este exagerat să afirmăm că expresia este utilizată abuziv și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ori ale altor asociații profesionale similare. Însă autonomia editorială era foarte relativă, iar cenzura funcționa cel puțin la fel de eficient, dacă nu și mai și, ca și în cazul publicațiilor de partid, stat, sindicat, UTC ori UASCR. și totuși, prin Echinoxul clujean, prin Alma Mater/Dialog și Opinia studențească de la Iași, chiar și prin „centralele” Viața studențească și Amfiteatru - acolo a publicat Ana Blandiana celebrul poem cu „poporul vegetal” ce-a condus la interzicerea temporară a semnăturii poetei și la demiterea redactorului-șef
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chiaburi” a fost dispoziția de prezentare la post a absolvenților din învățământul superior universitar, de artă și medical, indiferent de situația familială și aspirațiile lor în perioada 1981-1989? (Amintesc în acest sens cazul promoției 1982 a secției filosofie-istorie a universității clujene: din 25 de absolvenți, 17 erau căsătoriți, cu 11 copii; prin repartiție au fost separate toate familiile; după zece ani, un singur cuplu se menținea căsătorit). Ce altceva au fost cele mai mult de 10 000 de femei decedate în urma
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
filmului la scriitorii români (1997). Este corector (1982-1983), redactor (1983) și redactor-șef adjunct (1990-1999) al revistei „Tribuna”, redactor-șef la „Transylvanian review” (1991-1999). Lector (1993), conferențiar (din 1997) și șef (1994-1999) al Catedrei de jurnalistică a Facultății de Litere clujene, va funcționa și ca visiting professor la University of North Carolina, Chapel Hill (1996) și va beneficia de o bursă Fulbright la University of Georgia, Athens (1999-2000). Începând din 1998 este director pentru Europa Centrală la World Free Press Institute
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
fragment de proză tipărit în „Echinox” (1973). Prima carte personală, culegerea de proză scurtă Aripa grifonului, îi apare în 1980, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând afilierea și înserierea literară, V. rămâne atașat prin fire subterane de mediul literar clujean, precum și de programul desantist. Mai e prezent în „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul”, „Interval”, „22”, „Euphorion”, „Arca”, „Discobolul”, „Poesis”, „Ziarul de duminică”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „Familia”, „Astra”, „România literară” ș.a. Ocazional a semnat și Alexandru Sarca
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Mureș (1937), profesor de arte decorative la Academia de Arte Frumoase din Timișoara (1938-1939), inspector al muzeelor (1942) și subinspector general al artelor pentru Transilvania (1943-1946), redactor-șef la „Arta plastică” (1966-1968). Debutează cu poezia Mașinism în 1932 la revista clujeană „O lume nouă”, iar editorial în 1938 cu romanul memorialistic Am plecat din sat, scris în 1937-1938 la Paris, în timpul unei specializări. În 1932 face cunoștință cu Geo Bogza, Sașa Pană și S. Perahim, frecventează grupurile avangardiste literare, în 1933
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
face cunoștință cu Geo Bogza, Sașa Pană și S. Perahim, frecventează grupurile avangardiste literare, în 1933 deschide o expoziție de desene împreună cu Miron Radu Paraschivescu și Ion Vitner în localul librăriei Hasefer. Asociindu-se cu un grup de tineri intelectuali clujeni (Eduard Mezincescu, Grigore Popa, Nicu Caranica, Wolf Aichelburg, Olga Caba, Radu Pușcariu), editează în 1933 revista avangardistă „Herald”, rămasă la un singur număr, unde semnează proza Deschidere la un banchet. Mai scrie la „Ardealul”, „Revista literară”, „Dacia” „Caleidoscop”, „Symposion”, „Gând
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
I. (1978), Cunoașterea elevului. O sinteză a metodelor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hovck, C.; Sherman, A. (1979), „The mainstreaming curent flows to flows”, Academic Theraphy, nr. 15. Ionescu, M. (2000), Demersuri creative în predare și învățare, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj‑Napoca. Jeffree, D.; McConkey, R.; Hewson, S. (1993), Teaching the Handicapped Child, Redwood Press Limited. Jordan, R.; Powell S. (1995), Understanding and Teaching Children with Autism, John Wiley & Sons, Chichester. Jurcău, E.; Jurcău, N. (1989), Cum vorbesc copiii noștri
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]