1,605 matches
-
și răcoroase se păstrau la învechit vinuri de soi. Urmașul lui Toader Costache Luca, împreună cu soția sa Tinca, au întărit renumele de Hanul Trei Sarmale, pentru că hangița punea în fața fiecărui mușteriu și trei sarmale făcute gospodărește. Hangiul Costache Luca și Coana Tinca au fost contemporanii multor personalități ale vremii. Se știe că în lungile lor drumeții Eminescu și Creangă nimereau adeseori și aici. Pe timp de vară aveau masa lor, între liliecii din grădină. Costache Luca povestea că Eminescu scrisese pe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a început să alunece, încet dar sigur, către faliment. Vorba ceea: Unde-i marfa? So vândut! Unde-s banii? N-o fost vânzare! Exasperat de faptul că hanul mergea numai în pagubă, Constantin a întrebat-o pe maică-sa - apriga Coană Tinca - care-i partea lui din afacere? Ea însă i-a răspuns cu parapon și meșteșug: „Măi băiete! Vezi tu drumul ista cât îi de lung și cât îi de lat, apoi tăt îi al tău!” El a înțeles cam
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
avea o cameră a lui pe timpul verilor și toamnelor fără asemănare din Bucium. El a făcut portretele lui Toader Luca și al soției sale, portrete care sunt la Muzeul de Artă din București, iar ale lui Costache Luca și al Coanei Tinca sunt în stăpânirea pinacotecii ieșene...Pe când cutreeram Buciumul, nu știam de existența unui tablou reprezentând hanul în zi de sărbătoare, pictat de Emanoil Bardasare, pe care privindu-l simți cum te învăluie zvon de cobză și țambal, peste care
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de față, românesc. Ce-i această lume și care-i punctul precis din care începe să se arate privitorului? Este lumea minunată a echilibrului românesc, iar de arătat se arată în punctul magic în care Cațavencu își cere iertare și coana Joițica îl iartă. Căci întreg secretul actului, al piesei și al operei de care vorbim acesta este: că lumea românească e o altă lume decât lumea Occidentului și lumea Orientului; e altceva, e spațiu mioritic și creștin, spațiu al blândeții
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
se-ncercară De necaz pe pod crăpară Ori au nebunit pe rând. Alții-au numărat, sărmanii. Nu cu zilele, cu anii, Și muriră numărând. (G. Coșbuc, Leii de piatră) Câte slove avea totuși alfabetul lui Heliade? „Apoi să le numărăm, coane Fănică; să le numărăm...“ Autorul Gramaticii românești își prezintă, ce-i drept, reforma într-o modalitate indirectă și destul de confuză. El pleacă de la o listă cuprinzând 35 de litere („cele slavonești care sânt acestea“); este, de fapt, alfabetul preconizat de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din București. A publicat volumele: Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (2000); O istorie orală a Școlii Sociologice de la București (2001); Chipurile orașului. Istorii de viață din București (2002); Sala luminoasă. Primii monografiști ai școlii gustiene (2003); Secolul coanei Lizica. Convorbiri din anii 1985-1986 cu Elizabeta Odobescu-Goga. Jurnalul din perioada 1916-1918 (2004); Atelierul gustian. O abordare organizațională (2005); Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii gustiene (2006); Dialog neterminat (împreună cu Ioan Mihăilescu, 2007); Alți București interbelici. Studii și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
acestei case, m-aș bucura să-i readuc în memorie detaliile proiectului pentru susținerea căruia, în urmă cu 15 ani, semna entuziast. Până atunci, pentru recucerirea casei după un epuizant și prelungit asediu, simt nevoia să-i spun public: "Bravo, Coane Costică, să ne trăiești!" (Poate îi ajută zilele aste astea la negocieri, cine știe...). 1 noiembrie 2009 Iubitorii de ecranizări după momente celebre ale istoriei neamului au putut savura săptămâna trecută, în prime time pe toate televiziunile naționale, un vioi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
urmatoarele tipologii umane: incornoratul, Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel; juneleprim, Chiriac, Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea; cocheta adulterină, Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston; politicianul demagog, Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi: cetățeanul alegător, conu Leonida, cetățeanul turmentat, funcționarul, Catindatul; confidentul, coana Efimița, raisonneurul Nae Ipingescu, Brânzovenescu; funcționarul servil și lingușitor, polițaiul Ghita Pristanda. Comicul de nume. Modalitatea creării chipului unui personaj prin semnificația numelui mai fusese folosită de Vasile Alecsandri, el Își numea personajele În funcție de trăsătura dominantă: Pungescu, Clevetici, Răzvrătescu. Caragiale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
repede către dascăl: << Dascăle, aprinde repede un chibrit ca să văd pe care ... a mai născut și Isac!>> La auzul acestora, Pogor se tăvălea de râs. Atunci dumneata te-ai apropiat de el și, luându-l cu binișorul, i-ai șoptit: „ Coane Vasile! Ți-am făcut pozna. Ai spart perjele cu... șezutul, cum ne-a fost vorba.” Din perjele pe care le-ai așezat cu atâta grijă se făcuse o adevărată chiseliță. În seara aceea, la Junimea a fost un râs fără
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cânta frumos cântece populare și avea un glas dulce de-ți dădeai și cămașa să-l asculți... ” Nenumăratele voastre drumuri nu se putea să ocolească „Hanul Trei Sarmale”, unde erați atât de bine cunoscuți de Costache Luca hangiul și de coana Tinca hangița, care a dat nume și renume hanului cu cele trei sarmale puse pe masa mușteriilor, da’ sarmale nu șagă. Hangiul pirpiriu abia tăbârcea oalele cu vin vechi din pivnițele adânci. Eminescu, râzând tare, îi ieșea în cale, să
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ale comunității românești, a Frasinului implicit. „Popa și domnu’nvățător”, cum spune poetul, sunt personajele de bază ale societății românești dintotdeauna. Eu l-am cunoscut bine pe „popa” Gheorghe Solcan (Ghiță în familie și printre prieteni), precum și pe consoarta sa, „coana” Viorica. Au venit în Frasin când aveam vreo 4 ani, în 1948 și peste 4 ani au început sa construiască casa parohială. Să-l fi văzut pe popa Ghiță cu mânecile suflecate, lucrând, cot la cot, cu constructorii, iar pe
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Viorica. Au venit în Frasin când aveam vreo 4 ani, în 1948 și peste 4 ani au început sa construiască casa parohială. Să-l fi văzut pe popa Ghiță cu mânecile suflecate, lucrând, cot la cot, cu constructorii, iar pe coana Viorica pregătindu-le de ale gurii. Familia Solcan a fost bună prietenă cu părinții mei, iar noi ne-am petrecut copilăria destul de mult cu Mia și Dana, fetele familiei Solcan. Cu părintele am făcut ore de religie când eram destul de
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Din viața familiei I.C. Brătianu. Războiul, 1914-1919. Ilustr. de Ștef Constantinescu, București, "Universul", 1937, passim. 6. General Radu R. Rosetti, Mărturisiri (1914-1919). Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Maria Georgescu, București, Editura Modelism, 1997, passim. 7. Zoltán Rostás, Secolul coanei Lizica. Convorbiri din anii 1985- 1986 cu Elisabeta Odobescu-Goga. Jurnalul din perioada 1916- 1918. Traducerea Jurnalului și transcrierea convorbirilor de Irina Marmor-Rostás. Prefață de Georgeta Filitti, București, Paideia, 2004, passim. 8. Elena Văcărescu, Memorial în mod minor. Traducere de Anca-
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
nu stă nici o secundă degeaba, care are mereu prin vreun colț un scenariu sau o piesă gata să iasă la suprafață. E un artist generos și onest. Când ai apărut prima dată într-un spectacol? Am intrat pe scenă la Coana Chirița, dansau unii la sfârșit, era mare petrecere, și mi-au pus niște tipi mustață și costum ca să-i facă o glumă lui taică-miu. Era prima oară când puneam piciorul pe o scenă și vedeam publicul. Cred că se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
-mi țină de urît") sînt însoțite de altele mai noi, precum dezgustul față de politicieni ("Că politicul te freacă/ și îți lasă pompa seacă... c-așa-s ăștia, tu-le rasa/ dau tunuri de plînge masa... Și s-o prind pe Coana Dana [Năstase n.n.]/ și să-i dau să-i umplu vana/ și să i-o dau îndesat/ că prea tare ne-a furat/ ea și cu al său bărbat/ cît au fost tartori în stat") sau binefacerile integrării europene ("că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
târg, ne spune cu sufletul la gură, încă emoționată de vestea senzațională: „Știți cine a venit?“ și, adresându i-se tatei: „M-am întâlnit pe stradă cu madam Nicolau, care mi-a spus că e la ei de câteva zile coana Fița («coana Fița» era bunică-mea paternă) și curând o să ne facă și nouă o vizită!“ Înverșunată pokeristă, cunoscută în această calitate pe o bună parte din teritoriul României întregite, pe care-l străbătea de-a lungul și de-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
spune cu sufletul la gură, încă emoționată de vestea senzațională: „Știți cine a venit?“ și, adresându i-se tatei: „M-am întâlnit pe stradă cu madam Nicolau, care mi-a spus că e la ei de câteva zile coana Fița («coana Fița» era bunică-mea paternă) și curând o să ne facă și nouă o vizită!“ Înverșunată pokeristă, cunoscută în această calitate pe o bună parte din teritoriul României întregite, pe care-l străbătea de-a lungul și de-a latul, profitând
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
bună, din moment ce argatul a fost trimis imediat să pună la punct sălile de clasă ale școlii ... părintele mi-a garantat că toate cadrele didactice au asigurate masa și dormitul în încăpătoarele sale camere ce vor fi aranjate de cameristă ... iar coana preoteasă a aranjat un foc în curte pe care a pus un ceaun cât o roată de camion în care să fie pregătită mămăliga pentru studenți. O forfoteală de nedescris deci, în vederea acestui "eveniment". Mie și drăgălașei învățătoare ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Strada Pietății, și am mai vândut ultimele lucruri ce ne mai rămăseseră. Țin minte că a venit și văduva lui George Călinescu, dar n-a cumpărat nimic. Mitzura Arghezi a cumpărat niște farfurii de Limoges pe care le aveam de la coana Mitza Filipescu și le ținusem ascunse la cineva, așa că nu fuseseră confiscate. Biblioteca noastră a fost împărțită între prieteni. În casa pe care o părăsiserăm, a trebuit să văruim camerele noastre și să găsim pe cineva care să se mute
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de "amant" sau "fante": "Io zic că plângi de draci și de vanitate rănită, că dacă l-ai fi iubit, l-ai fi luat când te-a cerut și iote că viața ți-a dat dreptate. Acu' lasă mangafaua la Coana Zoițica și tu caută-ți un bibic cu mai multă imaginație" (userul "Conchita", 27.03.2010, http://forum. desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC ID=150409). Cealaltă accepțiune frecventă este aceea de "păcălit", "înșelat" sau, prin extensie, de "persoană credulă, ușor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cam pus în gând Repejor să-l răsplătească Cu o moarte nefirească. Asta ți-e dreptatea, șarpe? Spuse omul întristat.) Că doar eu te-am ajutat, Iar acum tu drept răsplată Mi-ai luat suflarea toată. Haidem dar la judecată! Coana vulpe cea roșcată, S-a gândit ea ziua toată: - Mergem dar la văgăună Ca să văd faptele toate, Și să judec,de se poate Cine, cum are dreptate. - Nu, nu cred c-ai încăput! Spune vulpea cu un rost. Șarpele, un
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
cam pus în gând Repejor să-l răsplătească Cu o moarte nefirească. Asta ți-e dreptatea, șarpe? Spuse omul întristat.) Că doar eu te-am ajutat, Iar acum tu drept răsplată Mi-ai luat suflarea toată. Haidem dar la judecată! Coana vulpe cea roșcată, S-a gândit ea ziua toată: - Mergem dar la văgăună Ca să văd faptele toate, Și să judec,de se poate Cine, cum are dreptate. - Nu, nu cred c-ai încăput! Spune vulpea cu un rost. Șarpele, un
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
a efectuat raiduri intercontinentale, prima acrobată a României care a participat la mitinguri naționale și internaționale importante, a fost decorată cu ordinul "Virtutea Aeronautică de Pace". După instaurarea regimului comunist, părăsește țara stabilindu-se la Geneva (1948). 31. Mihaescu Maria (Coana Mița Biciclista (n. a doua jumatate a sec. XIX, Filipeștii de Pădure, Prahova - d. prima jumătate a sec. XX, București) Membră a protipendadei bucureștene, prima femeie din România care a apărut pe bicicletă în public. Originară din Filipeștii de Pădure
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
nici o „culoare politică”, nici un sprijin din partea vreunui partid politic. Avea doar sprijinul sătenilor care credeau că Luiza era capabilă nu numai să le învețe copii carte, dar și să le conducă localitatea. În casa Luizei Zavloschi se citea presa vremii. Coana Luiza, cum îi spuneau consătenii era abonată la „Lumea” și ca mare admiratoare a sociologului Petre Andrei, se ducea și la conferințele acestuia, la Iași. Budenii, așa cum îi plăcea să-i numească pe consătenii ei, veneau „la Deal” să mai
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
A fost un discurs slugarnic. N-ați văzut: după fiecare period se întorcea către primul ministru ca să-i cerșească aprobarea?!... Constantin Arion, tânăr nou intrat în Cameră și el, erea alături de Kogălniceanu. Arion, respectuos și zâmbind, spuse: — E un debut, coane Mihalache, dar nu puteți tăgădui că n-are talent. Kogălniceanu se întoarse brusc către Costică Arion și, cam răstit: — Domnule Arion, să știi de la mine un lucru: Nicăieri n-ai să găsești mai mult talent ca la Văcărești. Toată lumea a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]