1,591 matches
-
reală în mentalitatea tradițională, vocea melodică depășește aici armoniile permise contingentului și atinge muzicalitatea supremă: „Nu e cântec mojicesc,/ E cântec împărătesc” (București). Tot ceea ce ține de inițierea fetei are calități împărătești. Așternuturile țesute de mâna ei sunt regale „Coase, coase, ’nchindisește/ O prostirempărătească,/ Ea silește s-o sfârșească” (Tudora - Suvorov), mirele ei e fiu de împărat în orațiile de nuntă și în basme, unde fecioarele „sălbăticite” în sacru sunt găsite și reintroduse în social de prinț. Virtuozitatea excepțională a cântecului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fost foarte frumoasă și chiar mi-a fost și foarte dragă. Și Grigore Chetreanu și Gheorghe Chetreanu erau oameni foarte cinstiți. N-au furat nimănui un capăt de ață. Dar Grigore avea un feli de nebuneală; când se îmbată băga coasa în casă ca să tae baba. Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și ea era înaltă și voinică. Vorba ceia: "Badea înalt ca un husar Lelea pîn la brăcinar 13. Lelea cât o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Spunând aceasta, îmi vin în minte versurile lui Esenin sau cele ale lui Octavian Goga din "Bătrînii": "De ce m-ați dus de lîngă voi,/ De ce m-ați dus de acasă?/ Să fi rămas fecior la plug,? Să fi rămas la coasă.// Atunci eu nu mă rătăceam/ Pe atâtea căi răzlețe,/ Și aveați și voi în curte acum/ Un stâlp la bătrânețe..." Poetul pierde o lume și câștigă alta. Pierderea este extrem de dureroasă. Iar câștigul efemer. Mai mult decât științele, arta forțează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ou les homosexuels naîtraient sans cul. Ș.a.m.d. Patafizica te învață și să te reconciliezi cu dimensiunea excremențială a existenței. Inter faeces et urinam nascimur și, cu nițică strădanie, vincimus, trecând din eșec în eșec până la victoria finală... a coasei asupra lanschenetului. Grației soluțiilor ei atipice, marginale, nu rareori amintitoare de metodul lui Coue, compari, evaluezi, observi altminteri; numai supralicitezi straiul de fir aurit și... așternut peste țărâna cea grea (vezi numai cu câtă dignitate a deconstruit Liviu Ioan Stoiciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care. Apoi, ca să complectez tabloul ce-mi îmbucura ochii în acea încântătoare dimineață, voi zice că atunci eram tocmai în epoca când pădurele răsfrângeau toată gama coloarelor de la roș stacoșiu pănă la galbănul de aur; se auzea prin fânațe sunetul coasei, muzică melancolică, prevestitoare zilelor de toamnă; aerul răcoros încărcat cu miros de iarbă tăietă dându-mi intuițiunea apropiatelor griji ale iernei, mă predispunea parcă să sorb cu mai multă poftă dulceața momentului; iar eu, tânăr cum eram plin de entuziasm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cantitate apreciabilă dintr’un astfel de material inert, nisipul; numai că e foarte fin dispersat. Plantele, de exemplu, nu sunt afectate de prezența unei sticle, cărămizi ori pietre; În ele doar scrâșnește fierul plugului, scoate scântei sapa ori se știrbește coasa. Dăunător e doar faptul că decimetrul pătrat pe care-l acoperă o sticlă se acumulează În metri pătrați, hectare ș.a.m.d. de teren scos din circuitul agricol. E drept, așa cum am arătat mai demult, natura izolează și digeră În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu coasa, În ritmuri largi și hieratice, cum mi-a apărut dintr odată, de departe și după mai mulți ani, Înaltul de stat și cu plete dacice, bunul la suflet neica losif, fratele mamii, cătană la Solferino pentru drăguțul de-mpărat: La
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toate fetele lui pe la ferestre, nebune după noi, băieții, și toate clorotice, fiindcă mâncau lămâi și tibișir ca să fie În moda timpului, adică slabe, cât mai slabe, palide și bolnăvicioase, așa cum fură iubitele mele de mai târzior: Nini, moartă ofti coasă; Leanca, astăzi spectru scofâlcit și de aceea rușinată când Îmi iese În cale; și Eugenia, care le va supraviețui, sunt sigur, pe toate, spre a le răzbuna și a mă pedepsi precum Furiile Infer nului cu părul lor Împletit cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cazarea și masa era asigurată la parohia noastră „Sf. Nicolae”, din centrul orașului. În scurtele vacanțe de vară îi plăcea să meargă cu tata la cositul ierbii din fâneața ce o aveam în lunca râului Moldova, și la a doua coasă de trifoi, care de altfel erau singurele lucrări de sezon. După ce termină clasa a VII-a de liceu, în anul 1941 ajunge la Săbăoani pentru a studia filozofia și a efectua Noviciatul, iar la 15 august 1942 depune Profesiunea Solemnă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fie! Mâine dimineață mergem să te duc la gazdă. Mulțumesc mult de tot, moș Danilov. Tata a cărat trei căruțe pline cu gunoi pe care le-a descărcat în același fel pe platformă. La ultima căruță și-a luat și coasa și a încărcat o scoarță bună de iarbă. Ce plăcere! Tata nu putea uita că fusese declarat cel mai bun cosaș din Grumăzești. Coasa cânta și fluiera în brațele sale puternice, înaintând vijelios prin iarba crescută din belșug la capătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
care le-a descărcat în același fel pe platformă. La ultima căruță și-a luat și coasa și a încărcat o scoarță bună de iarbă. Ce plăcere! Tata nu putea uita că fusese declarat cel mai bun cosaș din Grumăzești. Coasa cânta și fluiera în brațele sale puternice, înaintând vijelios prin iarba crescută din belșug la capătul lanului. Ajuns acasă, a legat iepele la umbră sub vișin, le-a dat un braț de iarbă și a continuat să trebăluiască prin curte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
când până în igluurile noastre. Ce dracu’ se întâmplă dacă hoții de buzunare produc efectul armelor convenționale și un strigăt defensiv duce la un măcel de proporțiile unui atac cu mortiere? În nordul Canadei, 4 copii și 3 adulți asasinați cu coasa. Thor Heyerdahl vrea să străbată Atlanticul pe o plută din fibre de papirus. Dr. Ch. Barnard: „Nu știu cât costă o grefă cardiacă. Oricum, costă mai puțin decât un bombardier atomic”. (Enorm succes al lui Aznavour la Varșovia. Un al patrulea concert
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
suflarea satului se afla în luncă, copiii la scaldă, fetele suflecate pân-la brâu ducând rufele la râu, boresele cu maiul la bătut în unda curată a râului țoalele bărbaților nădușiți de truda treburilor gospodărești de tot feliul, flăcăii trăgând la coasă să culce iarba pentru vitele lor ce se cereau hrănite peste an, primii locuitorii ai pământului care au putut prinde câte ceva din ceea ce Dumnezeu plecase să ducă omenirii, au fost tocmai înaintașii noștri Cârțâroșenii, adunând ei din unda râului, fiecare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
caracteristice concepției lor asupara împărțirii administrative a Transilvaniei :«Aici în sat nu poate omul nici cu vitele, nici cu palmele câștiga, nici-un ban, fără de a se duce în Ardeal ori cu îmblăcii, ori cu sapa, ori cu secera, ori cu coasa, acela tot mai poate face câte un potor...așa dar numai acela care n-are nimica se poate duce în Ardeal la lucru». Ei, cei din Drăguș, va să zică nu făceau parte din Ardeal. Chiar încă în Cârțișoara zilelor noastre, azi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Celui ce-l aduce i se dă 20-25 denari pentru băutură. Fiecare iobag trebuie să aducă cetății câte un car cu lemne la Sfântul Mihai sau la Crăciun, să facă 3 zile la secerișul grâului sau ovăzului, 2 zile de coasă și să adune și să ducă fânul cosit unde zice dregătorul curții. La seceriș, să care tot felul de semănături unde i se spune. Fiecare preot dela sat dă la Rusalii câte 1 fl. Românii ținutului, dacă fură - afară de cal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sus în anul 1789. Dăm numai prețurile medii practicate, în creițari : - o zi de plug vara 36 - o zi de plug toamna 24 - o zi de secere cu mâncare 7½ - o zi de secere fără mâncare 9½ - o zi de coasă cu mâncare 12 - o zi de coasă fără mâncare 14 - o zi la adunatul fânului cu mâncare 5 - o zi de adunat fânul fără mâncare 7 - o zi de cărăușie cu 4 boi pe distanță de o poștă 100 - o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
medii practicate, în creițari : - o zi de plug vara 36 - o zi de plug toamna 24 - o zi de secere cu mâncare 7½ - o zi de secere fără mâncare 9½ - o zi de coasă cu mâncare 12 - o zi de coasă fără mâncare 14 - o zi la adunatul fânului cu mâncare 5 - o zi de adunat fânul fără mâncare 7 - o zi de cărăușie cu 4 boi pe distanță de o poștă 100 - o zi de cărăușie cu 1 cal pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Familia Orchidiacee, Bribonic (Orchis ustulata, Orchis coriophora, Orchis globosa, Orchis cordigera, Orchis morio), Iarba cucului( Herminium monarchis), Iraba de baltă (Anacamptis pyramidalis, Epipactis microphylla), Părul cucului (Listera cordata) Coroclean (Neottia nidus-avis, Coralloorhiza innata) Familia Iridacee. Brândușe de munte (Crocus banaticus), Coasă (Gladiolus imbricatus), Catiță, Stânjenel vânăt (Iris germanica), Stâjenel galben (Irispseutacorus) Catița vânătă (Iris caespitosa) Familia Amaryllidiacee. Coprină, Floare popească (Narcissus radiiflorus), Ghiocel (Galanthus nivalis) Familia Liliacee. Sburătoarea presurii (Majanthemum bifolium), Răsfulg, Crucea florilor (Paris quadrifolia), Lăcrămioare, Clopoțele (Convallaria majalis), Ciucurei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
problema lemnului pentru construcția locuinței, acesta a fost folosit pentru alte trebuințe. Din lemn și-a realizat carul, ca să nu mai ducă producția agricolă din câmp, acasă cu spinarea, din lemn și-a construit plugul, grapa, cozile la sapă, la coasă, la îmblăciu și la toate celelalte unelte agricole de care nu se putea dispensa. Mai târziu sau poate în paralel cu aceasta a început a-și confecționa cele mai simple piese de mobilier, măsuța cu trei picioare pe care răsturna
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble, juguri, lăzi de zestre, coșuri pentru cereale sau blidare. Păstrând legături cu rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită recunoscutei prolificități cu care i-a înzestrat natura s-au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
E Dulcea Bucovina potirul de cobalt În care Cerul urca din izvoare, Pădurile coboară din înalt, Iar graiu-i scris pe straie și covoare. Cand naștem prunc, încins cu Tricolor, Sădim un pom sau ctitorim fântână, Dormim pe coasă, la capăt de ogor Și ne trezim în zori cu arma-n mâna. Cand veșnicim în frescă sau în lut, Ne vrem icoane sau ne vrem ulcioare; Orice sfârșit ni-e clipă de-nceput Și orice asfințit ni-e răsărit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pentru care atât părinții, cât și copiii, aveau pentru el, pentru pământ, un adevărat cult, iubindu-l și prețuindu-l. Meseria de agricultor, adică de rob al pământului, era bine înțeleasă și practicată cu dăruire, trudă și sudoare. Plugul, sapa, coasa, secerea erau folosite cu îndemânare și hărnicie, iar unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își amintește Dumitru Dascălu, pajiștea rămânea netedă, cu iarba retezată la același nivel, ca un obraz de bărbat proaspăt
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lui și în viziunea proprie. De asemenea, pentru că am pomenit de diverse obiceiuri sau tradiții de la țară, apar în tablourile pictorilor naivi și nunți, înmormântări, sau șezători. Se mai pot vedea țărani la munca câmpului, la arat, la semănat, la coasă, la seceriș, sau seara la petreceri, la birt, în diverse ipostaze, care mai de care mai vesele. Am mai văzut de asemenea tăietori de lemne, pescari, vânători, moara satului, și multe alte meserii tradiționale în mediul rural. Animalele din curtea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și tu o femeie, așa, pe măsura ta, și dac-ai să ții la ea, o să-i aduci cîte-o floare; și ea o s-o pună în vaza asta. Că și tat-tu, așa țăran cum e, vara, cînd vine de la coasă, mi-aduce mereu cîte-un buchet de sînziene; știe că-mi plac tare mult cum miros... Vaza stă de atunci, din vara de-acum șase ani, într-un geamantan, la capătul patului, învelită într-o cămașă de corp. După ce mama a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]