1,508 matches
-
și de maltitol [E 965(ii)]. În consecință, este necesară adaptarea directivei menționate. (4) Este necesar să se ia în considerare specificațiile și metodele analitice pentru îndulcitori stabilite de Comisia mixtă de experți FAO/OMS pentru aditivii alimentari (CMEAA) în Codex Alimentarius. (5) Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru alimentație, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 În anexa la Directiva 95/31/CE, textul referitor la siropul de manitol (E 421) și la cel de maltitol
jrc4597as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89763_a_90550]
-
5 JO L 230, 19.08.1991, p. 1. 6 JO L 57, 2.03.2000, p. 28. 7 "Linii directoare pentru estimarea dozei zilnice admisibile a reziduurilor de pesticide" (revizuite), pregătite de programul GEMS/Food în colaborare cu Comitetul Codexului privind reziduurile de pesticide, publicate de Organizația Mondială a Sănătății 1997 (WHO/FSF/FOS/97.7). 8 JO L 290, 29.10.1998, p. 25.
jrc4603as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89769_a_90556]
-
28. 6 JO L 191, 07.07.1998, p. 50. 7 JO L 194, 27.07.1999, p. 36. 8 Linii directoare pentru calcularea ingerării alimentare de reziduuri de pesticide (revizuite) pregătite de către Programul Alimentar/GEMS în colaborare cu Comitetul Codex pentru reziduuri de pesticide, publicate de către Organizația Mondială a Sănătății 1997 (WHO/FSF/FOS/97.7).
jrc4596as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89762_a_90549]
-
1. 6 JO L 276, 28.10.2000, p. 41. 7 JO L 206, 05.08.1999, p. 16. 8 Linii directoare pentru calcularea ingerării alimentare de reziduuri de pesticide (revizuite) pregătite de către Programul Alimentar/GEMS în colaborare cu Comitetul Codex pentru reziduuri de pesticide, publicate de către Organizația Mondială a Sănătății 1997 (WHO/FSF/FOS/97.7).
jrc4622as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89788_a_90575]
-
aceste limite maxime de reziduuri să se includă, în schimb, în Directiva 90/642/CEE. În plus, acestea trebuie să fie modificate ca urmare a retragerii autorizațiilor la nivel comunitar. (5) Limitele maxime comunitare de reziduuri și nivelele recomandate de Codex Alimentarius sunt fixate și evaluate urmând proceduri similare. În Codex nu există limite maxime de reziduuri pentru etil azinfos, dinoterb, DNOC, monolinuron, profam și clozolinat. În Codex există un număr limitat de limite maxime de reziduuri pentru pirazofos și tecnazen
jrc4623as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89789_a_90576]
-
în Directiva 90/642/CEE. În plus, acestea trebuie să fie modificate ca urmare a retragerii autorizațiilor la nivel comunitar. (5) Limitele maxime comunitare de reziduuri și nivelele recomandate de Codex Alimentarius sunt fixate și evaluate urmând proceduri similare. În Codex nu există limite maxime de reziduuri pentru etil azinfos, dinoterb, DNOC, monolinuron, profam și clozolinat. În Codex există un număr limitat de limite maxime de reziduuri pentru pirazofos și tecnazen și acestea au fost luate în considerare la stabilirea limitelor
jrc4623as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89789_a_90576]
-
la nivel comunitar. (5) Limitele maxime comunitare de reziduuri și nivelele recomandate de Codex Alimentarius sunt fixate și evaluate urmând proceduri similare. În Codex nu există limite maxime de reziduuri pentru etil azinfos, dinoterb, DNOC, monolinuron, profam și clozolinat. În Codex există un număr limitat de limite maxime de reziduuri pentru pirazofos și tecnazen și acestea au fost luate în considerare la stabilirea limitelor maxime de reziduuri fixate în prezenta directivă. Comunitatea a notificat proiectul de directivă a Comisiei la Organizația
jrc4623as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89789_a_90576]
-
pun în evidență aici în modul cel mai splendid". Volumul al II-lea poartă titlul special de "Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI, în legătură cu literatura poporană cea nescrisă". În el se publică colecția de texte cunoscute sub numele de "Codex Sturdzanus". Textele sunt publicate cu transcrierea în litere latine și cu un studiu asupra fiecăruia. Volumul se termină cu o serie de monografii asupra diferitelor chestiuni de ligvistică, precum reduplicarea și triplicarea articolului definit ș.a. "Etymologicum Magnum Romaniae" (1887-1898) a
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
construit o bancă și o piață pentru mătăsuri și catifele. Orașul l-au numit după sfântul protector al Genovei, sfântul Gheorghe (în italiană San Giorgio), de la care se trage numele actual. Giurgiul a fost pentru prima dată menționat în documentul Codex Latinus Parisinus din 1394, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul "Yergöğü". Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
evoluție plină de istorie. În colecția Muzeului județean se află monede din timpul lui Domițian (79 d.Hr.), Antonius Piua (139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite în limitele orașului actual. Prima atestare documentară a Giurgiului s-a făcut în „Codex latinus” în anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seamă ai Țării Românești au legat istoria de orașul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Bătrân. De ea sunt legate nume ca Vlad Țepeș și Mihai Viteazul
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
din care fac parte acestea, fiindcă ambele orașe sunt situate în câte două provincii simultan, fiind traversate de granițele istorice ale provinciilor. Originea diviziunilor provinciale stă în principatele mici care au devenit, treptat, fidele regilor Suediei în timpul consolidării Suediei. Până la codexul național al lui Magnus al IV-lea, adoptat în 1350, fiecare principat încă se autoguverna sub propriile legi. Provinciile istorice erau considerate principate, dar provinciile recent adăugate regatului primeau statut fie de principat, fie de comitat, în funcție de importanța fiecăreia. După
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
Moscopole, centru cultural aromânesc de seamă, creează o literatură cu caracter religios, dar și lucrări lexicografice și pedagogice: un liturghier nedatat și nelocalizat, un vocabular grecesc-aromânesc-albanez, un ghid de conversație grecesc-albanez-aromânesc-bulgar, un abecedar, o culegere manuscrisă de traduceri religioase nedatate ("Codex Dimonie"). La începutul acestui secol, Dimitrie Cantemir scrie în "Descriptio Moldaviae" (1714-1716) despre limba aromână următoarele: După distrugerea Moscopolei în 1788, mulți cărturari aromâni trec în Imperiul Habsburgic și vin în contact cu ideile iluministe, fiind influențați de Școala Ardeleană
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Genovei ("Sân Giorgio"). Această credință apărută în secolul al XIX-lea, desi larg difuzată, a fost respinsă ulterior de specialiși și ea nu mai constituie astăzi o ipoteză de lucru valabilă . Prima mențiune sigură a cetății Giurgiu este în documentul "Codex Latinus Parisinus" de la începutul secolului al XV-lea, sub forma "Zorio". Mențiunea alăturată: "loc pustiu" sugerează distrugerea cetății în timpul campaniei otomane din 1394 împotriva lui Mircea cel Bătrân. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
în capelă, stând fiecare cu picioarele pe câte un manuscris folio, pentru a se feri de frig, aceștia având și ei un pod plin cu manuscrise aflate în toate gradele de descompunere, iar relatarea împrejurărilor în care von Tischendorf găsește "codex Sinaiticus" (anume în coșul pregătit cu material de ars în sobă) e binecunoscută. Laicii iubitori de literatură care au donat continuu colecții personale de cărți, în ciuda notoriului dezinteres al călugărilor pentru literatura nereligioasă, știau că în timpuri de război mânăstirile
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
mesaje și povești era prin transmitere orală vezi (viu grai), (tradiție), (zicătoare). Atunci când sistemele de scriere au fost inventate în antichitate, tăblițele de lut și pergamentul erau folosite, de exemplu în biblioteca din Alexandria. Pergamentele au fost ulterior înlocuite cu codexuri, cărți legate, de forma cărților din ziua de azi. Codexul a fost inventat în primele secole după Hristos sau chiar mai devreme. Se spune că Iulius Cezar a inventat primul codex în timpul războaielor galice, legând pergamentele în stil acordeon și
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
tradiție), (zicătoare). Atunci când sistemele de scriere au fost inventate în antichitate, tăblițele de lut și pergamentul erau folosite, de exemplu în biblioteca din Alexandria. Pergamentele au fost ulterior înlocuite cu codexuri, cărți legate, de forma cărților din ziua de azi. Codexul a fost inventat în primele secole după Hristos sau chiar mai devreme. Se spune că Iulius Cezar a inventat primul codex în timpul războaielor galice, legând pergamentele în stil acordeon și folosea paginile ca puncte de referință. Înainte de invenția și adoptarea
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
biblioteca din Alexandria. Pergamentele au fost ulterior înlocuite cu codexuri, cărți legate, de forma cărților din ziua de azi. Codexul a fost inventat în primele secole după Hristos sau chiar mai devreme. Se spune că Iulius Cezar a inventat primul codex în timpul războaielor galice, legând pergamentele în stil acordeon și folosea paginile ca puncte de referință. Înainte de invenția și adoptarea tiparului, toate cărțile erau copiate de mână, de aceea ele erau scumpe și rare. În timpul Evului Mediu, doar bisericile, universitățile și
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
în această limbă mai ales scrieri religioase din ebraică și arameică. După expulzarea evreilor din Peninsulă Iberică, în noile țări de adopțiune a crescut și mai mult această activitate de traducere. Pe lângă traduceri ale Bibliei ebraice (Tanah) s-a tradus codexul juridic iudaic Șulhan Aruh (Shulkhan Arukh) (care deja în originalul ebraic conținea câțiva termeni împrumutați din ladino sau din castiliana contemporană)., de asemenea scrieri didactice și de morală ca de pildă Shevet Musar שבט מוסר. Creația cea mai importantă în
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
Ebraica tiberiană reprezintă lucrarea de vocalizare a textelor biblice, pentru a păstra exact pronunția corectă a cuvintelor. Cărturarii care au promovat-o, „masoreții”, au adăugat semnele diacritice ("nekudot") pentru a folosi textele în cântările liturgice. Unicul text masoretic păstrat este "Codexul Aleppo", scris în secolul al X-lea e. n. În Secolul de Aur al culturii evreiești din Peninsula Iberică s-au scris cele mai însemnate lucrări la capitolul gramatică și lexicologie al ebraicii biblice. Necesitatea de a exprima concepte abstracte împrumutate
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
legile romane de astăzi referitoare la credite, care puteau fi primite prin liberă-înțelegere, și care erau numite "stipulatio". Dreptul roman a dezvoltat și conceptul de lege pentru cetățeni și lege pentru străini - începuturile Dreptului internațional privat. Împăratul Iustinian a realizat "Codex" și "Pandectae", pentru a restructura Dreptul roman, un set de cincizeci de cărți care au fost terminate în 533. Împăratul a ordonat de asemenea producerea unui manual, "Iustiniani Institutiones" („Manualul Iustinian”), la începutul anilor 530. S-a încercat învățarea studenților
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
producerea unui manual, "Iustiniani Institutiones" („Manualul Iustinian”), la începutul anilor 530. S-a încercat învățarea studenților de la drept cu Dreptul roman, prin acest manual de doar patru cărți. Munca lui Iustinian a fost terminată de "Pandectae" (sau "Digeste"), Instituțiile și Codexul fiind o parte din Corpus Juris Civilis. Acesta a fost cel mai copiat cod scris vreodată, aflându-se pe masa de studiu a studenților de la drept din țările ce foloseau Codul Civil până în secolul al XVI-lea. Dreptul roman este
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
Bun a dat Mănăstirii Bistrița două prisăci, este menționată și o "casă a lui Crăciun de la Piatra". Dreptul de târg este atestat din evul mediu, însă statutul de târg domnesc îl primește doar în anul 1453. Conform datelor strânse în Codex Bandini (sec. al XVII-lea), Piatra a fost locuită în majoritate de maghiari și de sași. Cu timpul Târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici (estimată a fi între 1468-1475) a unei Curți Domnești (menționată
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
și probleme. Există mai multe copii din secolele al XV-lea și al XVI-lea (plus o versiune ilustrata color din 1542). Toate copiile cunoscute și existente ale acestui document român târziu sunt derivate, fie direct, fie indirect, dintr-un codex (Codex Spirensis), despre care se știe că a existat în biblioteca consiliului de canonici al catedralei din Speyer în 1542; însă acesta s-a pierdut înainte de 1672 și nu mai poate fi localizat în prezent. Acea carte conținea o colecție
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
probleme. Există mai multe copii din secolele al XV-lea și al XVI-lea (plus o versiune ilustrata color din 1542). Toate copiile cunoscute și existente ale acestui document român târziu sunt derivate, fie direct, fie indirect, dintr-un codex (Codex Spirensis), despre care se știe că a existat în biblioteca consiliului de canonici al catedralei din Speyer în 1542; însă acesta s-a pierdut înainte de 1672 și nu mai poate fi localizat în prezent. Acea carte conținea o colecție de
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
și cel mai mare document, ocupând 164 de pagini ce reuneau mai multe documente anterioare, printre care și unul din secolul al IX-lea. Heraldica din manuscriptele ilustrate ale "Notiției" se pare ca imită sau copiază exemple numai din pierdutul "Codex Spirensis". Cea mai importantă copie a "Codexului" este aceea făcută pentru Pietro Donato (1436) și ilustrata de Peronet Lamy. Pentru fiecare jumătate a imperiului, "Notiția" enumeră toate „demnitățile” majore (sau oficii), de multe ori cu locația și chiar "officium"-ul
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]