2,322 matches
-
altă ocupație, pe pridvorul ce dădea pe uliță - nu cred să-și fi modificat încă înfățișarea în raport cu cea din vremea când Dobrogea se mai afla în Imperiul Otoman. Pe taică-meu, îl amuza să ne inițieze în „misterele“ Răsăritului, cu ajutorul cofetăriei într-adevăr saturant delicioase, în ciuda uriașelor muște bâzâitoare și înțepătoare, prea puțin afectate de panglicile late și cleioase, deja pline de victime, ce atârnau din tavanul nu prea înalt. Locuiam la o familie tătară foarte gurmandă, de negustori, unde ne
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Bulgaria. Făcând parte dintre liderii unei răscoale anti-turcești, a trebuit să plece din sat și a venit în România. În micul oraș moldovenesc unde s-a stabilit, până la urmă, el și copiii săi "au construit și au avut moară, cinematograf, cofetărie, hambare pentru depozitat cerealele și depozite de cherestea". Casele și acareturile lor ocupau aproape o stradă întreagă. Acești oameni întreprinzători au traversat vremuri complicate. O mostră: certificatul de naștere al tatălui său, ca și cel al unui unchi mai mare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
confundat cu vremea tinereții, vremea descoperirii orașului, ieșirea din lumea mizeră și tradițională a satului. Trecerea spre cutumele vieții de oraș este ușor hilară. Sora, adusă pentru prima dată la oraș, nu se mai satură de noile savori descoperite în cofetării sau pe stradă. Părinții rămân profund dezamăgiți că lumea lor tradițională se destramă odată cu fuga fetei la oraș. Orașul e ademenitor, mătușa e un model, o acceptă ca menajeră vara în vacanță încât apropierea de oraș e treptată, ca o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi); - condimente iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături. oțeturi); -pâine neagră (bogată În celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoși, dulceață, marmeladă și alte produse zaharoase, Înghețate; -fructe tari (alune, nuci, migdale) ; -ape minerale reci. Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua naturală (mai ales pe stomacul gol), cacao, ceai rusesc, ciocolată, siropuri sintetice cu cofeină (de tip
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ei. În această categorie intră, În primul rând, carnea și grăsimile animale saturate, slănina, mezelurile, afumăturile, conservele, prăjelile. După declanșarea cancerului de ficat trebuie să fie interzise și alte alimente ca alcool, cafea, cacao, tutun, zahăr și produse fine de cofetărie, praf de copt, condimente iuți, ciuperci, brânzeturi fermentate. Chiar dacă, aparent, bolnavul se consideră sănătos, este bine să se excludă din dietă aceste alimente Întrucât nu se cunoaște precis posibilitatea de recidivare a bolii și capacitatea de rezistență a organismului, mai
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sănătății lor ar putea fi dezastruoasă prin apariția de cancere, În primul rând la nivelul aparatului digestiv. După declanșarea cancerului de colon devin strict interzise următoarele alimente: alcool, cafea, cacao, ciocolată, ceai negru, cola, zahăr alb și produse fine de cofetărie, praf de copt, bicarbonat, păine albă, brânzeturi fermentate, ciuperci, condimente iuți, sare și tutun. Un semnal de alarmă arată pericolul abuzului de cartofi prăjiți, mai ales dacă sunt preparați În același ulei de mai multe ori precum și unele produse mucegăite
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
întâlnit cu o fostă colegă de școală care este medic la spitalul din Visby. Ar vrea s-o invităm la noi cu familia. (Din păcate e greu să primim vizite înainte de a primi vești de la D-dorf.) La sfârșit mergem la cofetărie la Klintehamn. Petter a băut singur două Coca-Cola și a trebuit să facă pipi de trei ori până acasă. S-a nimerit să călcăm un arici imediat după ce am ieșit din Tofta. Malin își manifestă violent părerea de rău. (N-
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
infam și laș. Adevărul era că nimic nu fusese dovedit contra lui Costinescu. Zilnic aceasta e atmosfera în Cameră. Violențelor din Cameră răspund violențele extraparlamentare. În seara de 10 martie, Alexandru Balș - prieten intim al lui Nicu Filipescu - trece pe la cofetăria Capșa și comunică acestuia intențiunea de a pălmui pe Nicolae Xenopolu la el acasă. Nicolae Xenopolu era redactor la ziarul guvernamental Voința națională și în acest ziar atacase pe Balș. Filipescu se asociază cu Balș, amândoi intră în casa lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
5; Coloseul Oppler, braserie, cafenea, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Comata, D., str. Basarabilor, 8; Constantinescu, I., Calea Moșilor, 56; Drăgoescu, I., Calea Victoriei, 175; Dumitrescu, V., str. Sf. ștefan, 9; Dumitru Nicolae, str. Blănari, 18; Fialkowski, cofetărie, înghețată, cafenea, str. știrbei-Vodă, 2; Georgescu, N., str. Apostoli, 23; Gheorghiadis, V., Calea Rahova, 85; Grigorescu, Al., Calea Moșilor, 133; Grünblath, At., str. Doamnei, 13 bis; Güntehel, V., Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Berbelt, F., str. Sf. Gheorghe Nou, 5
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Numa Pompiliu, 8 (p. 320). Cofetari: Anastasiu (Sotir), Calea Moșilor, 200; Baltador, frații, Calea Victoriei, 4; Brânzescu, I. Gr., Calea Rahova, 114; Busioc, G.J., str. Brezoianu, 1; Călinescu, D., Calea Grivița, 120; Capșa, Grigore, furnizor al mai multor Curți [regale], cofetărie, patiserie, înghețată. Medalii de argint și de aur și diplome de onoare. Fabrică de dulcețuri și șocolată. Bufet pentru serate și baluri, Calea Victoriei, 26; Constantinescu, D., str. Lipscani, 83; Constantinescu (Hagi), Calea Văcărești, 10; Constantinescu, G., str. Carol I, 52
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Constantin, Calea Văcărești, 70; Doicescu Răducanu, N., Calea Plevna, 146; Dobriceanu, specialități bomboane, str. Smârdan, 4 și Calea Victoriei, 87; Dumitrescu, G., str. Pânzari, 10; Dumitrescu, M., Calea Moșilor, 18; Eftimiu, C., lichioruri, distilerie la Jilava, str. Carol I, 16; Fialkowski, cofetărie, patiserie, înghețată, bufet pentru baluri și serate, str. știrbei-Vodă, 2 (Piața Teatrului); Gabrilescu (frații), Calea Moșilor, 39; Georgescu, T., Calea Moșilor, 260; Gheorghevici, M., str. Sf. Vineri, 21; Ionescu, T.I., str. Doamnei, 12; Ionescu-Buzdruna, G., Piața Sf. Anton, 4; str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ilie, Calea Rahova, 145 și 179; Marinescu-Bragadir, D., distilerie la Bragadir (Ilfov), str. Carol I, 11; Murgescu, D., Calea Rahova, 73; Nicolae, P., Calea Rahova, 13; Niculescu, T., Calea Victoriei, 222; Rădulescu, C., Calea Grivița, 79; Rădulescu & Ionescu, cafenea, lichioruri, înghețată, cofetărie, Calea Victoriei, 51 bis; Rădulescu, I., Calea Moșilor, 275; Rădulescu, Sm., str. Carol I, 60; Sandu, G., str. Romană, 78; Sinogrideanu, C.N., Calea Văcărești, 120; Stănescu, N., Calea Moșilor, 156; ștefănescu, D., „La Căpățâna de zahăr“, Calea Rahova, 84; Tomescu, Gr.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Calea Moșilor, 275; Rădulescu, Sm., str. Carol I, 60; Sandu, G., str. Romană, 78; Sinogrideanu, C.N., Calea Văcărești, 120; Stănescu, N., Calea Moșilor, 156; ștefănescu, D., „La Căpățâna de zahăr“, Calea Rahova, 84; Tomescu, Gr., str. Teilor, 63; Tănăsescu (frații), cofetărie, înghețată, Calea Victoriei, 53 bis; Theodorescu, N., bufetul de la șosea, șoseaua Kisseleff; Weinberg, M., „La Trei stele d-aur“, Calea Văcărești, 53; Zaharia (Hagi Mincu), Calea Victoriei, 146 (p. 325). școli: școala de agricultură, la Ferăstrău, director N.R. Dăniilescu; școala de Arte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o astfel de vină. În urmă, guvernul a făcut ca Parlamentul să voteze o lege specială. un duel sui-generis Din altă parte Bucureștiul petrece. Pe acea vreme exista încă restauranul Hugues, cel mai bun din București, acolo unde azi este cofetăria Riegler. Într-o bună dimineață aflăm despre o provocare la duel; duelgiii erau Don Aladro, ministrul Spaniei, și Constantin Isvoranu, unchiul lui Alexandru Marghiloman. Martorii celui dintâi: Dimitrie Bărcănescu și Mihail Paleologu, martorii celui d-al doilea: Alexandru Ghica Bragadir
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în toamnă se deschide Expoziția cooperatorilor. Inițiatorul și animatorul este Dimitrie Butculescu care, un număr de ani de aci înainte, va fi un energic luptător pentru cauza economică a României. Expoziția este instalată pe un loc viran în Calea Victoriei, aproape de cofetăria Nestor, acolo unde astăzi este o clădire cu două etaje. Expoziția erea doar o miniatură, mai ales din cauza spațiului restrâns pe care se afla instalată. Totuși, multe produse românești ereau acolo, iar munca națională a fost bine reprezentată. Camerele redeschizându
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o zi, un prieten de la R. Vâlcea, Costică Vlădescu, cumnatul lui Gri gore Golescu, veni proaspăt din provincie. Bineînțeles, ne-a poftit pe Go lescu, pe Iancovescu și pe Iancu Zografos, un alt camarad din Vâlcea, la o înghețată la cofetăria Rădulescu, sub otel High Life, otel Mano pe atunci. Eram nemâncat de 9 zile și grozav aș fi luat, în schimb, o cafea cu lapte. Însă, deși prieten intim cu Vlădescu, mi-a fost rușine și am mâncat înghețată pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de poli imperiali. Generația mea studioasă - dacă nu este plină de ingratitudine - ar trebui să-și aducă aminte de această femeie sentimentală căreia îi plăcea cântecul privighetoarei. Era vara: în toate serile, răsturnată într-un muscal, femeia se oprea înaintea cofetăriei Rădulescu din fața grădinii Episcopiei și invita un tânăr cunoscut la Șosea. Acolo era o privighetoare care, între orele 11 și 1 cânta invariabil în verzișul grădinii Kogălniceanu. De câte ori n-am ascultat și eu privighetoarea?!... Dar să revin la evenimentele de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
erau instalate nenumărate chioșcuri, unul mai elegant decât altul. Cel mai estetic și mai luxos, capitonat cu mătase trandafirie, era al d-nei Nica Grădișteanu, astăzi Theodor Capitanovici. Acest chioșc purta firma „La o floare între flori“. Un alt chioșc, al cofetăriei Dobrican, avea inscripția: „Siran din franțuzește, Dobrican - românește.“ Pe mâna stângă de la intrare, pe aleea principală, era vechea baracă a grădinii, unde era instalat bufetul. Aci se organizase o mare tombolă condusă de mai multe doamne și domnișoare din societate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
drept. Serile, în timpul verii, ieșeam amîndoi să ne plimbăm, să ne odihnim după atîta învățătură. Mergeam pînă la grădina publică pe strada Domnească, îmbibată de mirosul teilor de pe marginea trotuarelor. Cîteodată ne așezam la mesele din fața parcului din centru, unde cofetăriile Carol Etinger și Universel, de pe celălalt trotuar, serveau înghețată și prăjituri. În parc cînta muzica militară. La mese întîlneai toată protipendada Galaților. La Iași, examenul pentru anul al doilea l-am dat în iunie 1918, iar pentru anul al treilea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Țineau multe animale și păsări, având câteva hectare de pământ la Haraiț. Aveau doi copii: Laurica și Ghiță. Ghiță a rămas moștenitor în gospodărie, iar Laurica s-a căsătorit cu Isopescu Gh. și locuiește în Rădăuți. A prestat serviciu la cofetăria "Macul Roșu" și acum este pensionară și văduvă. Are un băiat licențiat în științe economice. Cantorul Cazacu E. cu dăscălița locuiau mai în centru, vizavi de primărie. Pe lângă gospodărie aveau o livadă de invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
carton, scris în japoneză, numele lui Shinya. Când am intrat în sala specială, pe măsuțele joase la care urma să luăm cina, am zărit atâtea boluri frumos colorate, fiecare conținând alt fel de mâncare, încât am crezut că suntem la cofetărie... și voi mânca multe dulciuri. Spre surprinderea mea, mâncărurile nu aveau gustul sugerat de culori. Pe mese se aflau murături dulcisărate sau iuți, tempura cât și vasul pentru supa pe care o preparam pe loc, din legume și carne proaspătă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
-ne voioși spre Sfântu Gheorghe, lăsam în urmă sate, urcușuri și coborâșuri, locuri de vis, care de pe bicicletă se văd altfel. Am mâncat pe marginea drumului. Din fericire, la hotel ne-a primit un apartament cu două camere iar la cofetărie cafe-frappe. Cineva ne-a arătat "Statuiansoldatului necunoscut Bella...(?)”, care era atât de necunoscut că avea și nume! Noaptea, bicicletele au dormit la miliție, prin bunăvoința ofițerului de serviciu. Ziua următoare (a șasea), după un mic dejun, (mesele erau importante pentru
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
am apostrofat pe vânzător că aveau câini răi pe acolo, la care el m-a consolat că dacă nu m-a pișcat, e bine. În această a doua parte a drumului treceam prin sate frumoase, cu (lucru care mă interesa) cofetării și magazine. De acolo a început "să țipe” bicicleta la vale. La Bran n-am mai oprit la castel, știindu-l de altă dată. Așa a rămas și Tohanul (știam că acolo se fabricau biciclete) în urmă. Eram mulțumit că
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
restaurante. E o bună dispoziție generală care antrenează și pe cei melancolici. Aceeași situație și la lacul Hallensee, iar lacul Wansee e supraîncărcat de fel de fel de ambarcațiuni, de oameni care fac plajă, de locuri de recreație, restaurante și cofetării. Populația se aprovizionează În Berlin, În timpul zilelor de lucru. Duminica nu mai e posibil. Parisul e supraîncărcat Duminica. Cât despre bucureșteni, Între 1920-1935, acest sport burghez era foarte puțin practicat. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 27
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
străzile sunt pline de floricele, mult mai multe decât În București, vânzându-se mai mult sub formă de boluri Însiropate. Se vând de asemenea imense cantități de crenvurști fripți pe stradă. Mergem să luăm contact, pentru prima oară, cu o cofetărie (restaurant) cu autoservire. În Europa, la acea dată, nu erau. Bucătăria e ca o farmacie și În văzul tuturor. Mâncarea se servește direct din vasele de gătit. Masa se ia șezând pe scaun, iar nu În picioare. Pentru băut, În afară de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]