9,942 matches
-
care ceilalți să-l accepte și să-l urmărească. Pornind de la acest obiectiv, efectele subiectivității s. pot avea consecințe favorabile, care să înceapă chiar cu scoaterea din starea de sărăcie a membrilor societății, până la diminuarea sau eradicarea sărăciei. Libertatea membrilor colectivităților de a stabili care este standardul considerat optim pune în valoare dorința acestora de progres, bunăstare și, implicit, de diminuare a stării de s. de toate tipurile, mult mai bine estimat din interiorul societății decât de către specialiști, care nu sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Biserica, mediul social care poate fi integrativ sau delincvent. Totul formează un sistem cu efecte contradictorii. În unele cazuri, efectele interacțiunii pot fi predominant pozitive, în alte condiții, predominant negative. Într-un moment, o componentă/problemă poate intra în atenția colectivității, datorită unor condiții speciale (vezi probleme sociale) - grupuri infracționale, fapte criminale șocante, uzul de droguri, prostituție. În alt moment, pot exploda alte cazuri, efecte ale dezorganizării familiilor sau ale pasivității școlii. Explozia în atenția colectivă a unui factor-problemă poate genera
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au conferit puterea politică. O altă condiție pentru ca un s.p. să fie dezvoltat este ca funcția de distribuire a valorilor în cadrul societății să fie făcută în concordanță cu interesele sociale globale, și nu conform intereselor particulare ale unui grup sau colectivități care dețin metode și instrumente de ingerință în cadrul structurilor de decizie. Dezvoltarea unui s.p. este consecința acțiunii a două tendințe: diferențierea structurală și specializarea funcțională, tendința de structurare a comunității politice. Un mod simplu de a măsura nivelul de dezvoltare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltare socială). Teoriile modernizării propun paradigma dezvoltării ca modernizare, după o schemă evoluționistă. Conform acestei scheme, societățile progresează de la stadiul tradițional până la cel modern, ce reprezintă faza maturității lor. Rostow, citat de Ilie Bădescu (1996) , propune un model în care colectivitățile, în dezvoltarea lor, trec prin șase etape: societatea tradițională, apariția precondițiilor creșterii, desprinderea, drumul spre maturitate, societatea de consum și societatea postconsumeristă. Dacă societățile tradiționale sunt cele predominant agrare fiind caracterizate de o eficiență scăzută a activității agricole, progresul tehnic
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
independență una față de cealaltă. Abilitatea de a mânui, de a folosi puterea politică este un factor propriu sferei politice. Această abilitate este dobândită prin participarea în instituții politice care încurajează și recompensează capacitatea indivizilor de a-și asuma responsabilitatea pentru colectivitățile sau interesele pe care le reprezintă (Weber, 1994, pp. 145-271). Și invers, faptul că o nouă clasă economică poate să-și facă apariția la marginea unei ordini existente reprezintă o manifestare a independenței sferei economice. În termenii acestei conceptualizări, economiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un rol identificabil în relațiile internaționale”. Este cea mai cuprinzătoare definiție posibilă, permițând - la limită - includerea în această categorie chiar și a indivizilor. În timp însă, în cadrul disciplinei s-a ajuns la un consens privind tratarea drept actori exclusiv a colectivităților (deși există și unele excepții). Această definiție permite o trecere în revistă a „candidaților” la statutul de actor, urmând ca în secțiunile ulterioare să revenim asupra unor probleme de definire. Ele sunt importante, pentru că diversele programe de cercetare își definesc
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internațional ghidat de principii neoliberale va determina o definire diferită a interesului național. În procesele de atribuire a identităților și definire a intereselor, actorii internaționali sunt ghidați de anumite reguli. În sens larg, ele sunt depozitarele succinte ale așteptărilor unei colectivități date (comunități intersubiective) referitoare la identitatea, rolul și conduita agenților și structurilor. Una dintre cele mai importante implicații ale acestor teze este cea dezvăluită de Wendt în legătură cu anarhia și principiul autoajutorării (self-help). Anarhia ca structură și politica de putere, bazată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la nivel național este similară cu artificialitatea și falsitatea, cel puțin în perioada contemporană, a unei astfel de viziuni asupra relațiilor internaționale. Autosuficiența și autonomia derivate din ea sunt, judecând în ansamblul unei vieți umane, dar și în ansamblul unei colectivități, mai degrabă stări de excepție decât regula. În mod similar, autonomia unui stat este astăzi aproape o imposibilitate pe plan politic, economic, social, cultural. Feminismului perspectival i se datorează una dintre cele mai serioase construcții teoretice pentru regândirea conceptului de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este regândirea acesteia pornind chiar de la cei care se pot simți în pericol - indivizii -, și nu de la identificarea intelectuală a unei amenințări la adresa unei instituții sociale cum este statul. Statul apare - afirmă teoria contractualistă - în urma acceptului exprimat de membrii unei colectivități umane trăitoare pe un anumit teritoriu de a ceda unei autorități, recunoscută ca legitimă, o parte din libertatea de care se bucură în mod natural, în schimbul protecției asigurate de aceasta. Relevanța acestei teorii pentru studiile de securitate apare în cazul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cazul Uniunii Sovietice. Victime ale unor amenințări economice pot fi firme, economii naționale sau stabilitatea unor sisteme chiar mai largi - de exemplu, crizele financiare, care se pot propaga cu viteză în întreaga lume. Termenul de referință al amenințărilor societale sunt colectivități ce dezvoltă un sentiment identitar, indiferent de natura legăturii -etnicitatea, religia etc. Securitatea ecologică are și ea o sferă de cuprindere foarte largă, de la supraviețuirea unor specii amenințate până la păstrarea biosferei (Buzan et al., 1998, pp. 21-23). Diferitele sectoare ale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de producție și care servesc la producerea bunurilor materiale. Capitalul social: volumul total emis de o societate comercială de capital sub formă de acțiuni sau „părți sociale”. Capitalul uman: stocul de cunoștințe profesionale, deprinderi și abilități, al unei persoane sau colectivități angajate într-o acțiune. Emisiunile de obligațiuni internaționale se dovedesc a fi o modalitate rapidă și ieftină de atragere a capitalurilor străine, ceea ce presupune stabilirea unor relații directe dintre creditor și debitor. În Europa, principalele state deținătoare de obligațiuni internaționale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a celor de asistență socială. Existența unui număr mare de ONG-uri ce oferă servicii în domeniul asistenței sociale, prezența pe piața forței de muncă a unui număr mare de persoane calificate pentru acest domeniu, cunoașterea problemelor existente la nivelul colectivității, posibilitatea de a stabili parteneriate strategice cu diferite instituții și operatori privați reprezintă pentru România oportunități în vederea realizării unui sistem eficient și dezvoltat de asistență socială. - După părerea dumneavoastră care sunt politicile și acțiunile care trebuie să fie implementate la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în domeniul serviciilor de asistență socială sunt structurate pe trei niveluri: promovarea informației de utilitate pentru evitarea dezavantajelor sociale, prevenirea marginalizării sociale prin oferirea de servicii corespunzătoare și serviciile de tip curativ. Toate aceste niveluri asigură satisfacerea nevoilor sociale ale colectivității. Promovarea informației și serviciile de prevenire a marginalizării sociale ar trebui să revină autorităților și instituțiilor publice, latura curativă fiind asigurată de organizațiile neguvernamentale din cadrul colectivităților. Care sunt, în opinia dumneavoastră, punctele tari și cele slabe în reforma de protecție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
corespunzătoare și serviciile de tip curativ. Toate aceste niveluri asigură satisfacerea nevoilor sociale ale colectivității. Promovarea informației și serviciile de prevenire a marginalizării sociale ar trebui să revină autorităților și instituțiilor publice, latura curativă fiind asigurată de organizațiile neguvernamentale din cadrul colectivităților. Care sunt, în opinia dumneavoastră, punctele tari și cele slabe în reforma de protecție a copilului în România? - Serviciile sociale din țara noastră s-au dezvoltat, de-a lungul timpului, din necesitatea de a răspunde unor nevoi imediate, generate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
existenței unor resurse suficiente la acest nivel. În România, insuficiența resurselor pune pregnant problema priorităților în ceea ce privește dezvoltarea asistenței sociale la nivel local. De aceea, este necesară aplicarea simultană a principiului subsidiarității, astfel încât statul, prin autoritățile centrale, să vină în sprijinul colectivităților locale prin suplimentarea fondurilor necesare dezvoltării asistenței sociale. În plus, autoritățile publice sunt percepute de colectivitatea locală ca principali furnizori de servicii sociale, manifestându-și rolul dominant în sfera funcțiilor executive și de gestiune administrativă. Rolul de coordonare a serviciilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dezvoltarea asistenței sociale la nivel local. De aceea, este necesară aplicarea simultană a principiului subsidiarității, astfel încât statul, prin autoritățile centrale, să vină în sprijinul colectivităților locale prin suplimentarea fondurilor necesare dezvoltării asistenței sociale. În plus, autoritățile publice sunt percepute de colectivitatea locală ca principali furnizori de servicii sociale, manifestându-și rolul dominant în sfera funcțiilor executive și de gestiune administrativă. Rolul de coordonare a serviciilor furnizate de operatorii privați prin pârghia finanțării este prea puțin exercitat și, poate de aceea, neconsolidat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
principali furnizori de servicii sociale, manifestându-și rolul dominant în sfera funcțiilor executive și de gestiune administrativă. Rolul de coordonare a serviciilor furnizate de operatorii privați prin pârghia finanțării este prea puțin exercitat și, poate de aceea, neconsolidat în percepția colectivităților. În realitate, dezvoltarea de parteneriate și colaborarea cu organizațiile neguvernamentale sau reprezentanți ai societății civile, în vederea acordării și diversificării serviciilor sociale, reprezintă calea cea mai scurtă către un model optim de asistență socială atât la nivel local, cât și național
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ajung să se identifice cu ele. Prin urmare, agenția, organizația ocupă un loc central în asistența socială. 2. O componentă semnificativă a agențiilor cu atribuții în domeniul asistenței sociale vizează distribuirea (acordarea) de servicii care presupun consumul de resurse ale colectivității. Altfel spus, agenția nu are resurse proprii, ci pe baza deciziilor asistenților sociali sunt angajate resursele comunității. Spre exemplu, încredințarea unui copil asistenței maternale echivalează cu costuri însemnate pe care le suportă comunitatea pe durata mai multor ani. La fel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
bazată pe egalitate de șanse între cetățeni, pe sporirea responsabilității individuale și pe mărirea investițiilor în capitalul uman. Relația de ajutor stabilită de orice proces de asistență socială este privită prin intermediului unui nou contract social instituit între individ și colectivitate, conform căruia drepturile sunt legate de responsabilități. Analiza pe care autorul o realizează asupra organizării asistenței sociale urmărește firul logic al istoriei, acoperind perioadele de început ale apariției primelor elemente în țara noastră, în Europa și în Statele Unite ale Americii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
privind comportamentul cooperator în organizațiile formale promovată de Chester Barnard și Teoria instituțională a lui Philip Selznick. 10. 2. 1. Școala relațiilor umane Teoreticienii sistemelor naturale sunt interesați în special de studierea acelor caracteristici ce le definesc ca organisme sau colectivități sociale. Accentul este deplasat spre considerarea vieții contemporane a acestor colectivități sociale, respectiv spre studierea și explicarea acelor aspecte responsabile de apariția, cristalizarea și varietatea formelor de manifestare ale comportamentului social în organizații. Preocupările centrale ale promotorilor acestui model sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Teoria instituțională a lui Philip Selznick. 10. 2. 1. Școala relațiilor umane Teoreticienii sistemelor naturale sunt interesați în special de studierea acelor caracteristici ce le definesc ca organisme sau colectivități sociale. Accentul este deplasat spre considerarea vieții contemporane a acestor colectivități sociale, respectiv spre studierea și explicarea acelor aspecte responsabile de apariția, cristalizarea și varietatea formelor de manifestare ale comportamentului social în organizații. Preocupările centrale ale promotorilor acestui model sunt legate de: analiza structurilor informale și a modului în care acestea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sistemului natural și închis, putând fi considerat mai degrabă un precursor al abordării organizațiilor ca sisteme închise. Concluzii: Perspectiva de abordare a organizațiilor ca sisteme naturale și închise, prin opoziție cu abordarea raționalistă, accentuează acele caracteristici considerate specifice organismelor, respectiv colectivităților sociale, ce vizează în principal existența anumitor necesități ce trebuie satisfăcute în numele supraviețuirii sistemului. Majoritatea modelelor teoretice dezvoltate în această perioadă au acordat prea puțină importanță relațiilor dintre organizații și mediu, din acest punct de vedere rămânând prinse în aceeași
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dinamice sau dezvoltarea unei adhocrații matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă ca set de norme, simboluri, semnificații, motive, modele de comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor cheie al modelării practicilor rutiniere din organizațiile contemporane de tip birocratic. În astfel de organizații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o consideră superioară sau care corespunde intereselor ei de moment), iar uneori chiar de a lupta, impunând și altora decizia sa; altfel spus, hotărârea proprie nu mai este un simplu ecou al cerințelor sau al exigențelor impuse din exterior de către colectivitate. Prin urmare, existența unei norme morale exterioare nu este imperativă prin ea Însăși: conștiința individuală este aceea care va aprecia natura ei și o va accepta sau, dimpotrivă, o va refuza considerând-o aberantă. Întreaga etică a faptelor eroice realizate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exemplu, atunci când nu este În stare să pună ordine În scopurile sau În preferințele sale de peste zi). Μ Biologic, omul este o ființă mediocră comparativ cu animalul, dar este net superioară În plan psihologic: generalitatea În gândire; responsabilitatea conduitei În colectivitate; transfigurarea În artă; aspirația spre autodepășire; sentimentul libertății și al demnității personale; conștiința temporalității (experiența trecutului și previziunea viitorului devenind condiții ale depășirii imperativelor urgente ale clipei prezente) etc. Μ Unul dintre fenomenele psihice cele mai spectaculoase este „convertirea religioasă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]