2,007 matches
-
președinte pe locuitorul Mihai Toma din Mlenăuți. Ca urmare a presiunilor organelor de partid și de stat, campania de colectivizare începută în toamna anului 1961 a continuat în forță în iarna anului 1962 reușind cu ajutorul echipelor de șoc să încheie colectivizarea agriculturii și în celelalte sate. Astfel la Alba a luat ființă gospodăria agricolă colectivă ―Viitorul Luminos, având ca președinte pe Vasile Lupușoru, la Lupeni G.A.C. ―Tractorul ―, având ca președinte pe Toader Agoroae și ― 8 Martie „ la Vatra, având ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
foarte căutat la export, fiind recunoscut prin calitățile sale excepționale, cu o cantitate apreciabilă de gluten și greutate hectolitrică mare. Pe locul doi, în ordinea suprafețelor însămânțate, se situa porumbul care se cultiva anual pe 1.100-1.200 ha. înainte de colectivizarea agriculturii, porumbul era semănat pe mari suprafețe în loturi individuale constituind alimentul de bază pentru hrana oamenilor și mai puțin pentru furajarea animalelor. După încheierea colectivizării, în anul 1962, s-au introdus noi soiuri de porumb, tot timpuriu, dar cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
însămânțate, se situa porumbul care se cultiva anual pe 1.100-1.200 ha. înainte de colectivizarea agriculturii, porumbul era semănat pe mari suprafețe în loturi individuale constituind alimentul de bază pentru hrana oamenilor și mai puțin pentru furajarea animalelor. După încheierea colectivizării, în anul 1962, s-au introdus noi soiuri de porumb, tot timpuriu, dar cu o productivitate mai mare la ha. care a fost cultivat pe suprafețe mai mari, fiind folosit atât pentru consumul propriu, pentru furajarea animalelor și chiar la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la Dorohoi. în prezent, o parte din aceste legume se cultivă mai intens pe loturile personale din grădinile sătenilor care le folosesc atât pentru consumul propriu cât și pentru vânzare . Cultura plantelor pentru nutreț s-a extins, în special după colectivizare având în vedere existența sectoarelor zootehnice la C.A.P., unde prin apropiere se amenajau silozuri cu porumb-nutreț tocat. Până la revoluție, C.A.P.-ul deținea 1134 ha pășunii, iar gospodăriile individuale 329 ha. în general terenurile pe care se aflau și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit, la țesut scoarțe și covoare și chiar la cusutul carpetelor. A predominat rasa țurcană de culoare neagră, albă sau brumărie, rasă mixtă, bună de lapte și pentru pielcele de miel. în timpul colectivizării au fost aduse la noi și oi din rasa țigaie, rasă bună pentru lapte, dar și pentru lână. în momentul de față mai există puține exemplare pe teritoriul comunei Hudești. Acum când a scăzut rolul lânii, mai ales după revoluție
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
folosință școala nouă din Vatra. Majoritatea claselor s-au mutat în localul nou și funcționau în două serii. în localul vechi a rămas numai o clasă și dnul Poraicu și-a instalat acolo punctul sanitar. în 1962 s-a terminat colectivizarea agriculturii, colectivizare care și la Vatra ca și în alte sate s-a făcut cam forțat. în mai multe adunări generale ale colectiviștilor s-a pus problema construirii unui punct sanitar cu contribuția sătenilor ajutați de către conducerea CAP. S-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nouă din Vatra. Majoritatea claselor s-au mutat în localul nou și funcționau în două serii. în localul vechi a rămas numai o clasă și dnul Poraicu și-a instalat acolo punctul sanitar. în 1962 s-a terminat colectivizarea agriculturii, colectivizare care și la Vatra ca și în alte sate s-a făcut cam forțat. în mai multe adunări generale ale colectiviștilor s-a pus problema construirii unui punct sanitar cu contribuția sătenilor ajutați de către conducerea CAP. S-a format un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și arendașii au mai îndulcit tonul discuțiilor cu țăranii, au devenit mai îngăduitori și și-au făcut legi care să le apere tot interesele lor. Reformele agrare din 1921 și din 1946 n-au rezolvat pe deplin problemele țăranilor. Nici colectivizarea forțată și nici retrocedările făcute după așa-zisa revoluție n-au reușit să-i mulțumească pe țărani. Au apărut străinii care au început să cumpere pământurile noastre. Tineretul a plecat și încă mai pleacă în Italia sau în Spania. Satele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Groza a emis o nouă reformă agrară prin care proprietățile mai mari de 50 de ha. să fie împărțite țăranilor. Măsura a fost menită să-i atragă pe țărani de partea comuniștilor, deoarece în 1949 avea să înceapă procesul de colectivizare al agriculturii. Tot cam în aceeași perioadă s-au introdus și cotele obligatorii de cereale după anumite planuri de cultură. Aceste cote obligatorii apăsau greu viața țărănimii care după împroprietărire credeau că au scăpat de exploatare, dar acum exploatarea era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vigilente când era vorba de vătreni. Se temeau pur și simplu. Eram mândru de satul meu, că la unire poate face ceva și că la greu, oamenilor din Vatra li se alăturaseră și vecinii din satele mai apropiate. A venit colectivizarea care prin părțile noastre s-a făcut mai mult forțat decât prin convingere. țărănimea noastră neorganizată a avut de suferit și de data aceasta. Unii au fost bătuți, alții căutau diferite prilejuri să fugă de acasă la pădure, la tăiat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și nu are calitatea și modul de decorare caracteristică fazei B. Mai aproape de apa Bașeului s-au găsit fragmente de ceramică arsă de culoare galben-roșiatică și care are pictat pe ea soarele în mai multe locuri. în 1962, la începutul colectivizării, cu ocazia unor arături mai adânci făcute cu tractoarele, au fost scoase la iveală vase aproape întregi și urmele unor locuințe cu vetre de foc perfect vizibile. Tot în aceste locuri s-au găsit unelte de silex și așchii rezultate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Tito și pe tovărășii săi”. Alte surse susțin că dimpotrivă delegații ar fi scandat lozinci precum „Stalin-Tito-Partidul” sau „StalinTito”, existând impresia că o parte din lideri ar fi fost de acord cu unele învinuiri ale Moscovei, precum ritmul lent al colectivizării sau distanță prea mare dintre organismele de partid și cele de stat din viața socială. Cu siguranta, în toată această dezbatere a avut un cuvânt greu de spus judecată practică a lui Tito și a colaboratorilor săi de a nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Uniunii Sovietice l-au nemulțumit cumplit pe Stalin, obligându-l să-și schimbe orientarea către o cale proprie, grăbind excluderea țării sale din Cominform. Sperând să reintre în grațiile Kremlinului, conducerea iugoslavă și-a sporit eforturile, încheind naționalizarea și grăbind colectivizarea agriculturii, aducând din nefericire țară în preajma colapsului economic. Abia acum, dându-și seama de consecințe, începe cu adevarat aplicarea unor noi politici economice, în paralel cu epurările din partid, armata și administrație. Un număr mare de „cominterniști” au fost excluși
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în 1950, Regiunea Gorj, ce se întindea spre Dunăre, cuprinzând localități din actualele județe Mehedinți și Dolj, inclusiv Turnu-Severin, amplitudinea și „răutatea” lor sporește. Un prim exemplu îl reprezintă manifestările din localitatea Piscuri, unde sătenii nu doreau cu niciun chip colectivizarea. Iarnă anilor 1949 - 1950 a fost extrem de frământata, primarul Gh. Bratu și oamenii săi de încredere, între care I. Pârvu, C. Constantinescu, St. Cincă, St. Piscureanu și alții declanșează contraofensiva la acțiunea autorităților. Locul de întâlnire al nemulțumiților era „cooperativa
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
politicii agrare, ce a stârnit indignare în cercurile promoscovite, inclusiv la București. Generată în mare măsură de rezistență țărăneasca, apărută pe fondul lipsurilor alimentare și a secetei prelungite, ea a condus la reorganizarea cooperativelor agricole, punânduse practic punct procesului de colectivizare. Legea promulgată în martie 1953 proclama dreptul țărânilor de a părăsi gospodăriile colective, recuperându-și pământul și inventarul agricol. Dizolvarea cooperativelor agricole se decidea exclusiv de membrii acestora, eliminânduse complet controlul statului, astfel că într-un interval scurt cea mai
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ceea ce conduce la un venit anual de aproximativ 1.000 - 1.500 dinari, echivalentul a circa 3,5 kg. zahăr. Tabloul nu ar fi fost complet fără a se vorbi despre procesul deposedării de pământ, alimentat de „legea privind accelerarea colectivizării”, care prevedea „ridicarea uriașă a impozitelor asupra gospodăriilor țărănești ce nu acceptă să intre în cooperativele chiaburești”. Neplătitorii „sunt deportați, trimiși în lagăre de muncă, iar pământul le este confiscat”. Efectul acestor nedreptăți ar fi, în opinia autorului, declanșarea procesului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dispariția în Muntenegru a peste 50, Voievodina aproape 300, în Croația „au ieșit din cooperative peste 5.000 gospodării”, evoluții similare semnalându-se în Macedonia, Slovenia sau Herțegovina. Fenomenul este prezentat opiniei publice gorjene, în contrapondere cu accelerarea procesului de colectivizare din județ și cu adoptarea altor măsuri vizând demonstrarea „superiorității” agriculturii socialiste de tip stalinist. „Starea dezastruoasă a asistenței sanitare în Iugoslavia titoistă” este o altă preocupare a presei gorjene. Paralel cu irosirea unor sume impresionante pentru „îmbogățirea fabricanților de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la nivelul locuitorilor „de dincolo”. Într-o anumită doză de măsură lucrurile erau reale, motiv pentru care articolele din publicațiile Gorjului purtau un aer de credibilitate. În altă ordine de idei, si la români lucrurile se prezentau oarecum similar. Naționalizarea, colectivizarea, proletcultismul, arestările pe motive politice, luptele intestine din partidul unic, deportările, procesele erau fenomene proprii sistemului stalinist din țara noastră. Propagandă autorităților comuniste urmărea să mascheze slăbiciunile regimului prin prezentarea în forme extrem de negative a situației economico sociale din Iugoslavia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și acceptată în totalitate de conducerea comunistă a României. Receptând directivele Bucureștilor, în spiritul de obedienta totală al vremii, au prezentat cititorilor probleme precum: reorientarea lui I.B. Tito și a statului vecin către Occident, revenirea la proprietatea privată, renunțarea la colectivizarea de tip stalinist, politicile de sporire a potențialului militar, reorientarea politicii externe în Balcani către Turcia și Grecia, scăderea nivelului de trai al populației, readaptarea Constituției etc. Chiar dacă realitățile erau denaturate în chip evident, pe alocuri au „trecut” și informații
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aduc în memoria atotștiutorilor din redutabila noastră mass-media că în primii ani de ocupație sovietică au fost nenumărate acte de nemulțumire cu privire la furturile de voturi și la rezultatele electorale. Au fost, în general, manifestări antiguvernamentale, de nesupunere, de revoltă, împotriva colectivizării forțate, de fraternizare și sprijin acordat partizanilor de atunci, calificați in corpore de regimul comunist drept legionari. Perioada post stalinistă, din anii 1955 și 1956, a fost marcată de nenumărate mișcări mai ales ale tineretului, dar și ale altor categorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
deschiderea pistei alunecoase a importurilor, ceea ce contribuia la adâncirea procesului de pauperizare a țării. Paralel, se declanșase procesul de retrocedare a pământurilor și a pădurilor, acțiune de privatizare a agriculturii, a pădurilor, măsuri ce au generat, sub lozinca "reparării nedreptăților colectivizării forțate" din anii 1950, activități nesăbuite sau voit distructive prin incendierea sau vandalizarea fostelor sedii ale CAP-urilor și IAS-urilor, oferind eventualului turist, dornic să viziteze România, imaginea unei barbarii inutile, vădind un foarte scăzut nivel de civilizație a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și așa tata nu avea prea mult pământ să-mi dea, să pot lua de soție o fată mai frumușică, sau măcar urâțică dar mai de chiabur cu pământ mai mult. Așa era pe vremea aceea, ba mai începuseră și colectivizările și urma să predea pământul acolo la întovărășiri, adică la grămadă. Dacă văzui și văzui,zic și eu ca olteanul, fiind obișnuit cu greutățile și suferințele, m-am înscris la școala militară să învăț, că acasă nu am avut timp
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mai bine pregătiți pe tărâmul economic și cultural. Și atunci, alcătuirea acestei elite îndrumătoare, de fapt a păturii mijlocii, trebuie să cuprindă elementele selecționate prin muncă și capacitate ale producției rurale. Din punct de vedere național: excesul de etatism, de colectivizare a muncii rămâne în această țară, cu situația ei georgrafică specifică un mare pericol. El ne apropie prea mult de formele politice, economice și sociale ale Uniunii Sovietice, vecina noastră. Pentru a ne păstra caracterul specific trebuie să păstrăm proprietatea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rapiditate și o violență de neînchipuit, de care nu mi am dat seama decât mai târziu. 1948 a fost anul reformelor fundamentale: reforma monetară care a ruinat populația de pe-o zi pe alta, prima expropriere a pământurilor marilor proprietari - colectivizarea proprietăților țărănești avea să urmeze -, naționalizarea industriei și a comerțului și începutul marilor procese intentate responsabililor politici ai vechiului regim. Împrejurul nostru, lumea era bântuită de groaza semănată de trupele sovietice în toată țara și până pe străzile Bucureștiului. Și totuși
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
veșnicie - de către negustorii din cartier, înlocuiți cu un magazin de stat. De la fereastra camerei noastre pândeam sosirea iverselor produse distribuite pe cartelă (carne, făină, zahăr, ulei, îmbrăcăminte, încălțăminte). Era vremea marilor lipsuri ce urmaseră naționalizării industriei și comerțului, ca și colectivizării pământurilor, în curs de realizare. Cum vedeam că se forma o coadă, părăseam traducerile sau fișele mele (lucram pe atunci la fișe pentru un dicționar englez român al Academiei Române, muncă obținută datorită profesorului Leon Levițki) și fugeam să ocup un
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]