2,881 matches
-
Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia. Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterita și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele "Cibinium" într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale. Orașul se află aproape de Munții Făgărașului - o destinație importantă pentru drumeții - și de stațiunea Păltiniș - o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniștii sași. Sunt peste 35 de hoteluri și pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada și Împăratul Romanilor, aflate în centrul orașului. Lanțul Continental deține 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum. În centrul orașului
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
Muntenia, România. Se află în zona de munte, pe valea Buzăului. Marele Dicționar Geografic al Romîniei consemnează, pe baza inscripțiilor de pe unele morminte, că acest sat ar data de la începutul secolului al XV-lea, când ar fi fost fondat de coloniști veniți din Transilvania, din zona orașului Sibiu, în frunte cu un anume Sibiceanu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, cătunul Sibiciu de Sus era reședința comunei cu același nume, aflată în plaiul Buzău al județului Buzău. Comuna era formată din
Sibiciu de Sus, Buzău () [Corola-website/Science/301041_a_302370]
-
Valea-Săsenii Noi. Zona satului Nișcov servise drept refugiu pentru locuitorii Buzăului, care își mutaseră târgul aici în timpul Războiului Ruso-Turc din 1806-1812, când orașul a fost distrus. Satele cu numele de Săseni au fost populate prin secolul al XVII-lea de coloniști sași din Transilvania, românizați în decursul timpului. Comuna Gura Nișcovului avea o școală cu 48 de elevi, și 4 biserici, la Nișcov, Cârlomănești, Săsenii Noi și Săsenii Vechi. În 1925, cele 4 comune făceau parte din plasa Nișcovului, comuna Vernești
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
întreaga parte sudică a Banatului cu Orșova, Mehadia, Panciova, Biserica Albă, Vârșeț, Deta, nimicesc instalațiile miniere și metalurgice de la Moldova Nouă, Sasca, Bocșa și Dognecea. Aceeași soartă o aștepta și noua instalație de la Reșița, căci populația germană de aici, muncitori, coloniști și conducătorii lor, s-au refugiat la Timișoara. Atunci se ridicară locuitorii din Cuptoarea, Târnova și Reșița Romana și în mai multe lupte crâncene înving toate detașamentele militare turcești pătrunse pe valea Bârzavei și până la Terova și reușesc astfel să
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]
-
derivat adjectival posesiv cu sufixul -ov, devenind Ciclova. În limba maghiară Chiglobanya sau Siklova, în limba germană Tschiklova sau Csiklova, în limba cehă Čiklava. Din statistica anului 1717 Ciclova avea 166 de case , Răcăjdia 125 și Oravița numai 74. Primii coloniști germani aduși au fost găzduiți nu la Oravița, ci la Ciclova. În anul 1721 camera imperială din Viena a aprobat sumele necesare construirii de case. Încă din anul 1718 când sosesc primii coloniști germani, la Ciclova se începe construirea unui
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Răcăjdia 125 și Oravița numai 74. Primii coloniști germani aduși au fost găzduiți nu la Oravița, ci la Ciclova. În anul 1721 camera imperială din Viena a aprobat sumele necesare construirii de case. Încă din anul 1718 când sosesc primii coloniști germani, la Ciclova se începe construirea unui furnal [8] înalt pentru topirea minereurilor. La 22 iunie 1722 sosește un număr mare de coloniști germani care sunt repartizați la Oravița, Ciclova și Sasca. Coloniștii germani se așază pe vatra actuală a
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
imperială din Viena a aprobat sumele necesare construirii de case. Încă din anul 1718 când sosesc primii coloniști germani, la Ciclova se începe construirea unui furnal [8] înalt pentru topirea minereurilor. La 22 iunie 1722 sosește un număr mare de coloniști germani care sunt repartizați la Oravița, Ciclova și Sasca. Coloniștii germani se așază pe vatra actuală a satului Ciclova Montana, pe terenul care astăzi poartă numele de Ulița Nemțească și apoi pe Ulița Mare (str. Brazilor) punându-se astfel bazele
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Încă din anul 1718 când sosesc primii coloniști germani, la Ciclova se începe construirea unui furnal [8] înalt pentru topirea minereurilor. La 22 iunie 1722 sosește un număr mare de coloniști germani care sunt repartizați la Oravița, Ciclova și Sasca. Coloniștii germani se așază pe vatra actuală a satului Ciclova Montana, pe terenul care astăzi poartă numele de Ulița Nemțească și apoi pe Ulița Mare (str. Brazilor) punându-se astfel bazele viitoarei localități. Locurile de baștină ale acestor coloniști au fost
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
și Sasca. Coloniștii germani se așază pe vatra actuală a satului Ciclova Montana, pe terenul care astăzi poartă numele de Ulița Nemțească și apoi pe Ulița Mare (str. Brazilor) punându-se astfel bazele viitoarei localități. Locurile de baștină ale acestor coloniști au fost Tirol, Styria, Bavaria, Silezia și Boemia. În jurul anului 1729 pe teritoriul Ciclovei se așază un grup compact de olteni (bufeni) veniți din regiunile montane subcarpatice ale județelor Mehedinți, Gorj, Dolj și Vâlcea. Între anii 1735 -1780 sosesc și
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria cu pruncul în Brațe. Acest tablou aurit a existat din timpuri străvechi de sub ocupația turcească fiind păstrat de populația locală. El a fost păstrat la început într-o peșteră, apoi a fost preluat de primii coloniști catolici, cum au fost familiile Windberge și Lang care au zidit o mică capelă pe stâncă deasupra peșterii. În anul 1727 această capelă a fost mărită și a primit numele de Maria Fels (Biserica de pe cleanț sau stâncă). În acelasi
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
câmp albastru, se află trei prune așezate pe o crenguță cu trei frunze de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Mieii amintesc faptul că localitatea a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa Maria Tereza din Oltenia, și anume din localitatea Calea Oii. Rindeaua este simbolul ocupației tradiționale a locuitorilor, respectiv tâmplăria și prelucrarea lemnului. Capul de urs face referire la fauna cinegetică a zonei. Prunele semnifică faptul că zona
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
pentru că au găsit suficient refugiu în pădurile din apropiere, trăind în așa numitele "predii" din poieni. Dupa retragerea turcilor și cucerirea Banatului de către austrieci, în Bozovici apar primele populații străine, mai ales de origine germană, aduse de imperialii austrieci. Pe lângă coloniștii de origine germană au fost și cei de origine cehă, pemi cum sunt numiți în zonă. Dacă unii coloniști aduși de Habsburgi la Bozovici nu au rezistat din cauza climei, și au părăsit zona, acest fapt arată că adaptarea la mediu
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
și cucerirea Banatului de către austrieci, în Bozovici apar primele populații străine, mai ales de origine germană, aduse de imperialii austrieci. Pe lângă coloniștii de origine germană au fost și cei de origine cehă, pemi cum sunt numiți în zonă. Dacă unii coloniști aduși de Habsburgi la Bozovici nu au rezistat din cauza climei, și au părăsit zona, acest fapt arată că adaptarea la mediu o aveau doar băștinașii, care prin tot ce au făcut de-a lungul vremurilor, au dovedit încă o dată că
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Căilor Ferate Române, Slobozia-Ciulnița Gară, se pare, în primii ani după Marea Unire (o hartă a României întregite datată 1921, aflată la Muzeul Național al Hărților și Cărții vechi din București menționează această haltă). Satul propriu-zis a fost întemeiat de mai mulți coloniști, familii de țărani săraci, strămutați în aceste locuri din județele Muscel, Dâmbovița, Prahova și Ialomița, la anul 1926. Încă de la început locuitorii au dat satului numele Sfântului Voievod și Martir Constantin Brâncoveanu sau, cum e cunoscut prin împrejurimi, Brâncoveni (poate
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
Podișul Casimcei. Se află la o distanță de 45 km de Constanța. Este cunoscută de la 1890 - 1905 sub numele Hogeainlik (turcă Poșta Mare), fiind popasul pentru schimbarea cailor poștalioanelor ce străbăteau Dobrogea. În perioada 1873-1883 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Primii coloniști veniți au fost 44 de familii de etnici germani, originari din Basarabia. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați în Germania, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). La
Cogealac, Constanța () [Corola-website/Science/301136_a_302465]
-
km de Constanța. Este cunoscută de la 1890 - 1905 sub numele Hogeainlik (turcă Poșta Mare), fiind popasul pentru schimbarea cailor poștalioanelor ce străbăteau Dobrogea. În perioada 1873-1883 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Primii coloniști veniți au fost 44 de familii de etnici germani, originari din Basarabia. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați în Germania, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). La recensământul din 2002 avea o populație de 3316 locuitori
Cogealac, Constanța () [Corola-website/Science/301136_a_302465]
-
Bărăganu este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța, Dobrogea, România. Se află în Podișul Medgidiei. În perioada 1890-1892 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). În trecut satul se numea Osmanfakî/Osmanfacâ (în turcă "Osmanfakı"). La recensământul din
Bărăganu, Constanța () [Corola-website/Science/301135_a_302464]
-
în urmă cu aproximativ 500-550 de ani, perioadă în care localitatea a purtat numele de Karamurat (Murat cel Negru), numele unui conducător tătar. Teritoriul a fost stăpinit de tătari până în anul 1877. În perioada 1873-1883 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca "Heim ins Reich" (Acasă în "Reich"). După terminarea războiului de independență, când Dobrogea intră în componența României, apar
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
mai sigură și acceptată de mai mulți cercetători și istorici, ne arată că aceasta denumire vine de la un anume Cucu, care a venit în transhumanta de dincolo de Carpați (zona Brețcu de azi, jud. Covasna) de la izvoarele Oltului și nu de la coloniștii din Valahia Mică (Oltenia de azi, așa cum se credea până acum și locul acesta nu a fost pustiu ci pustiit). Odată ajunși în această zonă bogată, cu terenuri mănoase, păduri și fânețe multe, și-au amenajat fântâni pentru asigurarea apei
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
sec. XVI). Întâia sa mențiune apare într-un hrisov al voievodului Mihnea al III-lea "Turcitul", la 20 martie 1580, când i se întărea vornicului Dragomir "Bucul cu tot hotarul". Satul a apărut în acest an ca un sat de coloniști liberi, proveniți din moșnenii eliberați din robia tătarilor și folosiți ca mâna de lucru pe moșia proaspăt desțelenită a lui Dragomir, fost Biv-vel vornic. Numele așezării și al moșiei era dat după un strămoș cu acest nume sau probabil provine
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
în pădurea Chevereșului. Satul a fost practic întemeiat în 1783, când a început colonizarea cu șvabi proveniți din diferite zone ale Germaniei. Pe locul unde s-au așezat exista o pădure care a fost defrișată pentru a face loc caselor coloniștilor. Ei făceau casele din cărămizi de pământ cu paie. Din locul de unde s-a luat pământul se află balta de la Bacova. Satului i-a fost dat numele de "Bachovar", în cinstea comisarului districtual Ioan Bacho. La scurt timp după venirea
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
făceau casele din cărămizi de pământ cu paie. Din locul de unde s-a luat pământul se află balta de la Bacova. Satului i-a fost dat numele de "Bachovar", în cinstea comisarului districtual Ioan Bacho. La scurt timp după venirea primilor coloniști, în 1785, Bacova a fost devastată de turci. Prima datare scrisă se regăsește în anul 1787 sub numele de "Bachova", iar în anul 1847 în "Bachovar". După 1820 a mai venit un nou val de coloniști germani din Boemia, țărani
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
timp după venirea primilor coloniști, în 1785, Bacova a fost devastată de turci. Prima datare scrisă se regăsește în anul 1787 sub numele de "Bachova", iar în anul 1847 în "Bachovar". După 1820 a mai venit un nou val de coloniști germani din Boemia, țărani și meșteșugari cehi și slovaci. Elementul german a rămas cel dominant, ceilalți coloniști fiind asimilați. În primul război mondial au murit 79 de oameni pentru care s-a ridicat un monument în parcul de lângă biserică. În timpul
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
regăsește în anul 1787 sub numele de "Bachova", iar în anul 1847 în "Bachovar". După 1820 a mai venit un nou val de coloniști germani din Boemia, țărani și meșteșugari cehi și slovaci. Elementul german a rămas cel dominant, ceilalți coloniști fiind asimilați. În primul război mondial au murit 79 de oameni pentru care s-a ridicat un monument în parcul de lângă biserică. În timpul și imediat după cel de al doilea război mondial au murit 103 oameni, (76 în Germania, 15
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]