48,657 matches
-
lucrata cu extremă minuțiozitate și pasiune. Lucrările Wagner reprezintă artă pură ce poate fi transmisă din generație în generație. Obiectele noii colecții se găsesc, incepand cu 20 octombrie 2014, la Wagner Maison de la Porcelaine din Cotroceni, str. Dr. Staicovici 19. Comenzile speciale și personalizările după dorința clientului se fac la numerele de telefon 0728306619 sau 0214110124. Eveniment susținut de J.W.Marriott, Murad, Valentino, Martini Royale și Happy Familly.
`Wagner Arte lansează Colecția de Porțelanuri 2015 [Corola-blog/BlogPost/93196_a_94488]
-
de maici din localitatea Fârdea, județul Timiș. Adăpostește 15 măicuțe - cele mai multe venite din zona Moldovei - și un preot, părintele ieroschimonah Moise. Ideea acestei afaceri a fost a preotului, cel care se ocupă și de site-ul prin intermediul căruia se fac comenzi. O haină preoțească ajunge chiar să se vândă ci 1000 de euro “Toate veșmintele care au preț de la 1.000 de lei în sus sunt doar din materiale importate. Se lucrează cu Germania, cu Grecia, nici ața cu care se
Veșmintele preoțești - afaceri profitabile pentru măicuțe by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/82220_a_83545]
-
precum Italia, Germania, Franța sau chiar SUA. Dacă vreun client dorește un veșmânt personalizat, trebuie să plătească în plus. “Este un atelier creat după banii omului. Dacă omul vrea să comande un veșmânt super, să dea pe spate pe toată lumea, comandă. Îl vrea pe ăsta la 2.500 de lei, îl ia”, a declarat maica Maria. Afacerea aceasta le-au oferit măicuțelor posiblitatea de a moderniza așezământul monarhal. Vila cu 15 chilii și ateliere a costat enorm și încă nu a
Veșmintele preoțești - afaceri profitabile pentru măicuțe by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/82220_a_83545]
-
R.P.R. reușesc să dea în ansamblu un tablou bogat și mobilizator" (p. 125). Rămânem încrezători și împăcați: așa cum literatura proletcultistă trebuie să fie optimistă, la fel trebuie să se încheie și bilanțul ei, pe un ton "mobilizator". * Sinteză fără personalitate, comandă politică evidentă, istoria succintă a lui Emil Boldan ne pune în față o oglindă a epocii proletcultiste, în toate reflexele ei ideologice. Punctul de vedere a istoricului literar este unul marxist, în accepția sociologismului vulgar de sorginte gheristă. Literatura este
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
obligatoriei inspirații realist-socialiste dispare aproape cu desăvârșire din poezia mea, judecând după placheta de abia 50 de pagini, Clepsidra, apărută la EPL, la începutul lunii mai! Controlatul viraj ideologic luat de regim e bine cunoscut: imnurile și celelalte produse de comandă socială nu mai erau impuse, ci doar călduros "recomandate", autorii lor (care parcă se înmulțiseră, în loc să se împuțineze!) primind remunerații sporite... La Paris, prin anii '80, Virgil Ierunca mi-a spus, cu prefăcută ciudă: "Dragă Ilie Constantin, nu reușesc să
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
mai bine (adică mai fidel) epoca. Neutralitatea lui tocmai de aceea fusese căutată: pentru a înlătura riscul subiectivismelor și pentru a camufla vocea propagandei. Istoria (prezentarea) succintă a lui Emil Boldan, rămasă în paginile revistei, este, fără îndoială, rezultatul unei comenzi politice. Prezentare succintă a istoriei literaturii române de Emil Boldan ne dă o imagine clară a tabloului de valori în viziunea politică a deceniului șase. Tot ce am putea culege din presa literară a timpului, din manualele școlare, din producția
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
fi luat drept o glorificare a comunismului, al cărui Ťsoare roșuť ar fi suit peste lume. Neîndoielnic prozaice și realist-socialiste sunt ŤZilnicile autobuzeť și "Constructorul", cu o declarație de care ar fi fost mândru orice versificator specializat în producții la comandă socială: Sunt omul care trece prin zid, / pentru că eu am suit / toate zidurile acestui oraș!" "Cea dintâi ninsoare", "Înainte de plecare" (devenită "Euharistie"), Ť"Mă ridicam din mare" și "Veche baladă" (scurtată de vreo zece stihuri) îmi par mulțumitoare - de unde și
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
regăsit, că jumătatea de secol care s-a scurs a fost un vis, auzi zgomotul motoarelor turate, vezi elicele rotindu-se tot mai puternic, simți în nări mirosul de benzină. Închizi ochii și te afli din nou în carlingă, fiecare comandă îți este familiară, avionul răspunde așa cum te aștepți, te înalți maiestuos, stăpânești văzduhul. Ești în lumea ta, puternică și liniștită, tot mai departe de meschinăriile și mizeria de pe pământ. Mariana Drăgescu, Nadia Russo-Bossie și Stela Huțan-Palade sunt trei dintre "vedetele
Amazoanele văzduhului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8311_a_9636]
-
severitate o ospitalitate bizară, dar mai ales din cauză că, și aici, "întîmplarea" se întîmplă. De altfel, este și unul din momentele "fericite" ale filmului, cînd starea de tensiune este creată firesc, fără inutile artificii, decurgînd din stări, fără a răspunde unor comenzi vizibile din off. Într-un fel, la sentimentul de izolare contribuie o permanentă fragmentare a grupurilor pe parcursul filmului, eliminarea rînd pe rînd a celor aflați în competiția pentru supraviețuire crește tensiunea spre final, mai ales că amenințarea, inamicul nu este
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
Nu urmărim “cu disperare” primele audiții; ele există, și la ediția viitoare le vom mai și programa în avans prin lansarea unor invitații speciale adresare unor compozitori români sau străini. Din păcate nu dispunem de suficiente venituri pentru a lansa comenzi de lucrări. Pe afiș se află și lucrări care au mai fost cântate, de obicei o dată sau de puține ori, dar care au demonstrat deja o valoare muzicală deosebită. Cât despre “muzica nouă”, evient, se scrie cu fiecare nouă lucrare
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
în Germania lui Hitler) sau pro-fascistă (în Italia lui Mussolini). Sintagme sinonime ar putea fi: literatură oficială sau literatură propagandistică. Ea este dictată, solicitată imperios și promovată de regimul politic care o comandă. Trebuie să facem o distincție categorică între comanda socială, ca principiu sociologic al oricărei epoci literare (principiu ascultat sau nu de către scriitorul liber), și comanda ideologică, impusă prin exigențele indiscutabile și insurmontabile ale partidului unic. Ne vom referi în continuare la cazul special al literaturii oportuniste în comunism
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
sau literatură propagandistică. Ea este dictată, solicitată imperios și promovată de regimul politic care o comandă. Trebuie să facem o distincție categorică între comanda socială, ca principiu sociologic al oricărei epoci literare (principiu ascultat sau nu de către scriitorul liber), și comanda ideologică, impusă prin exigențele indiscutabile și insurmontabile ale partidului unic. Ne vom referi în continuare la cazul special al literaturii oportuniste în comunism. Oportunismul înglobează trei aspecte: politic, moral și estetic. Din punct de vedere politic, literatura oportunistă trebuie să
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
cu "o statuie / ce-și poartă umbletul tăcut / în inflexibilul genunchi". Un vers citeț încheie piesa "Din tren" prin: "Un viaduct subțire ca un strigăt". Urmează vreo șase poeme "libere", dar neîmplinite artistic. Vin la rând diverse celebrări ascultând de "comanda socială": "Zidar", deja amintitul "Miner", "Șarja de oțel", "La furnale", "Schela roșie - cu foarte comunistul distih: "Mi-e generația etaj / În schela roșie-a Comunii"; "Tunel", "Barajul de la Bicaz", "Lenin", "Cifre de control" (hrușcioviene), "Racheta sovietică", "Tot mai sus!", "Rânduri
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
Meditează Norman Manea, sub masca unui personaj: "Poți eșua, de pildă, visând toată viața să devii actriță de film și devenind chiar actriță de film. Poți fi în contradicție cu cerințele timpului, obligat să rămâi mereu în fața aceluiași panou de comandă sau în fața unei mașini de scris, a unui birou, a unui ghișeu. Având toate datele eșecului, dar ignorându-l, negându-l. Totul se reduce până la urmă la sentimentul posesiei. Suntem, poate, fiecare, doar ipoteza acestei posesii..." (p. 289). Este aproape
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
mai avea cum s-o facă); sau, dacă totuși mai dau ceva la tipar, să aleagă edituri mici, provinciale, fără "acoperire națională". E un mod mai subtil de a-i concura pe congenerii deja intrați în sistem, schimbând centrul de comandă și omologare, deplasându-l înspre marginea lor specificatoare. O. Nimigean s-a gândit însă, în cele din urmă, că puțin mai multă vizibilitate nu e un inconvenient prea mare. După ce a tot gustat farmecul underground-ului la edituri ca Pan, OuTopos
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
Simona Vasilache Rămăsesem datoare cu comandele de cărți de la sfîrșitul lui XVIII și începutul lui XIX pe care Iorga i le opune cusurgiului Fleischhackel von Hakenau, care scria, pe la 1820, că boierii noștri sînt nuli cînd vine vorba să prețuiască slova scrisă. Nu-i chiar așa
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
așa. Încă de la 1791 boierii munteni sînt amatori de gazeturi, vreo douăzeci de ani mai încolo de tomuri italienești, în preajma răscoalei lui Tudor cer Le Constitutionnel și Le Libéral, Journal de Franfort și pachete cu cărți de la Paris. Cei care comandă sînt fețe bisericești, Neofit de la S. Episcop, hatmani, postelnici, vel cluceri și medelniceri. Prin anii '30, între atîtea cinuri boierești, își face loc un oarecare M. Exarchos, docteur en médecine. Pînă la căftănirea culturală de la jumătatea secolului XIX nu mai
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
văd acum fața românească. Întocmai altora, cer dreptul de a-mi cuceri prin el libertatea, singura libertate de care mai știu, cea de a fi rodnic". Ultima frază e capitală pentru a înțelege mobilul compromisului. Noica acceptă a emite la comandă texte obediente pentru a putea scrie și publica, pentru a se reintegra lumii culturale, primenite prin "liberalizarea" din jurul anului 1965. Fără a putea șterge, după cum recunoaște Sorin Lavric, "impresia jalnică pe care rîndurile de mai sus o fac asupra cititorului
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
însă realiza decât cu menajamente, prin implicarea ei într-un parteneriat activ și transparent. Rușii au fost dintotdeauna suspicioși la semnalele Occidentului ce, de altfel, le-a alimentat deseori complexele. La București, Franța și-a anunțat revenirea în structurile de comandă ale NATO, contribuind cu un puternic contingent militar la forțele din Afganistan. Revenirea Franței crește rolul Europei în structurile organizației, dar - în același timp - o întărește. în fond, ceea ce a fost socotit o înfrângere a leadership-ului american s-a dovedit
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
năprăsnicie" (p. 113), "o spumă de gânduri și tânjiri și reacții" (p. 114). Și aici, în fine, lista de monstruozități se încheie. Am ajuns la Postbărbați. Rizibilă, literalmente, în tentativele ei de fantasmare, cu o "lenjerie spirituală" ce fâlfâie la comandă, dar nu prea ademenitor, autoarea se dovedește ceva mai credibilă artistic în secțiunea aceasta de portrete urmuziene. Ele au o cruzime a notației îngroșate, fiind mai degrabă caricaturi negre decât fiziologii. Majoritatea sunt de un scabros bine construit, elaborat (și
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
este unul de singurătate, de goliciune interioară, de dilatare a timpului și de repetitivitate mecanică. Entuziasmul a dispărut de mult, nici o rază de lumină nu își face loc în acest univers noros, procesul de creație însuși ia forma unei banale comenzi de inspirație, făcute unui chelner divin: În ceasul oprit - nici o grabă./ Moartea e răbdătoare,/ vorbesc cu ea ca și cu o soră/ ne tocmim asupra prețului.// Cu fiecare pahar sunt mai aproape/ de Dumnezeu./ Chelnerițele sunt îngeri/ chiar și la
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
piese solo la piese de anvergură - opere, balet, oratorii - de data aceasta comandate, am răspuns pozitiv și cu convingere la cererile apărute. Mai ales în cazul instituțiilor mari este foarte important să predai materialul la timp și să răspunzi corespunzător comenzilor primite. B.T.: Am intrat astfel ferm pe tărâmul creației. Dacă ne referim strict la tehnica și la stilul tău în compoziție, există o clară demarcație între ceea ce ai scris în est, până în 1982, și ceea ce ai compus dincolo de cortina de
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
în epocă, de un val de "producții ilustrative": "Copiii îi creștem (...) / Să știe lovi în dușmani și mișei / cu ură și fără cruțare" (C. Leoneanu-Brateș, Scrisoare pentru tovarășul Stalin); "copiii (...) să știe / Ce-i ura și sfînta mânie", plusa, la comandă politică, în spiritul aceleiași pedagogii a urii, și Maria Banuș (Slavă eroilor Doftanei). "Avem dușmani... Ei sînt numeroși. Trageți în ei, tovarăși artiști!" (Konstantin Simonov). Instigarea la ură și permanentizarea acesteia reprezintă, probabil, una dintre cele mai importante și mai
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
sosi prin curier acasă. Diferența semnificativă de preț - care poate ajunge până la o reducere de patruzeci la sută din valoare - între cartea cumpărată în librărie și aceea comandată pe internet, plus viteza aproape inimaginabilă a livrării la domiciu (de regulă, comanda făcută azi e onorată mâine) explică spectaculoasa evoluție. În România, editurile mari au înțeles că locul librăriilor propriu-zise va fi luat de ghișee virtuale și, din câte știu, comanda prin internet începe să fie una demnă de luat în seamă
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]
-
internet, plus viteza aproape inimaginabilă a livrării la domiciu (de regulă, comanda făcută azi e onorată mâine) explică spectaculoasa evoluție. În România, editurile mari au înțeles că locul librăriilor propriu-zise va fi luat de ghișee virtuale și, din câte știu, comanda prin internet începe să fie una demnă de luat în seamă - de zece până la cincisprezece la sută din totalul cărților vândute. Rămâne, însă, o problemă majoră. Deocamdată, singurul actor capabil să asigure o distribuție la nivel național e Poșta Română
Vor dispărea librăriile? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8393_a_9718]