6,689 matches
-
calde, din firele-adunate de peste lumi întinse între ocean și nori. un singur cer ne leagă, în fina regăsire... nu îi mai spun Iubire. îi spun doar căutări. un crunt fulger mă arde... îmi spulberă copacii iar frunzele cenușă, au devenit comori. mi-am adunat din file, Iubirea și Credința, că voi ajunge-n lumea în care ești tu, Dor... Referință Bibliografică: m-am regăsit în tine / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II, 13 ianuarie 2012
M-AM REGĂSIT ÎN TINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361294_a_362623]
-
umbră, din care coboară în pădurea verde a Daciei, trecând poarta solară” ( Mihai Eminescu- Memento mori) Depozite de valori și de scriere străveche, Plăcuțele de la Sinaia rămân pagini de aur în adevăratele “arhive regale” ale geto-dacilor. Stau mărturie ca și comorile de la Sarmizegetuza. Ideea doctorului Napoleon Săvescu,(SUA), președinte al Daciei Revival International, de a prezenta problematica și paleta largă a acestor documente unice, “de importanță majoră pentru înțelegerea civilizației avansate a dacilor “ în fiecare an la Congresul Internațional de Dacologie
SEMNE ŞI MIRACOLE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361285_a_362614]
-
veacuri paupere Din harpa inimii-ncărnate, Să rup zăgazuri efemere, Să mă dezbăr de-a nopții moarte, S-arunc din cârca mea păcatul, Să pun în loc a ta povară, În lacrimi să-mi înec iertatul, Să fii în veci a mea comoară. Așa ajută-mi, Scump Părinte, Al lumii scut și-apărător, Și pune-n mine foc fierbinte, Să mă topească sacru-Ți dor. Referință Bibliografică: DOR SFÂNT de Marius Iuliu Morariu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 379
DOR SFÂNT DE MARIUS IULIU MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361304_a_362633]
-
SIMBOLURI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului într-o lume de simboluri la tot pasul dai de goluri mă împiedic mă ridic păsările de nimic nu le pasă ele știu o comoară în pustiu numai disperarea mută toate lucrurile din loc unul pe redută altul pe o plută după cum avem noroc că e lipsă ori adaos totul s-a născut din haos abundența de rebuturi naște alte începuturi Referință Bibliografică: Într-o
ÎNTR-O LUME DE SIMBOLURI de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361339_a_362668]
-
Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului cocorii desenați pe cer fântânile lumii secară o pasăre trece prin mine hoinară și totul capătă un aer stingher speranțe și frunze de nuc în față un munte de var comorile lumii dispar și nimeni nu știe unde se duc comisari de tablă umblă pe-ntuneric lacrimile noastre nu ne mai ajung în orașul cu numele ciung noaptea se aude un hohot homeric nimeni nu ne crede nimeni nu ne știe
ÎN FAŢĂ UN MUNTE DE VAR de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361338_a_362667]
-
lui Olimpiu Vladimirov lasă să se străvadă efortul poetului de a nu trudi în zadar. Și Cristian Hărnău își dezvăluie încrederea în puterea cuvântului pe care-l slujește: "Cuvintele mele desfac muguri și răni / Cuvintele mele pribegesc prin păduri după comori / ... / Comorile mele aprind lumânări" (Cuvintele mele). Poezia Destin, semnată de Eleonora Stamate, se constituie și ea într-un crez artistic, căci poeta își simte încrustate-n palmă cuvintele pe care le "scormonește" stingheră, mirată, dar și entuziasmată găsind, prin interemediul
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
Olimpiu Vladimirov lasă să se străvadă efortul poetului de a nu trudi în zadar. Și Cristian Hărnău își dezvăluie încrederea în puterea cuvântului pe care-l slujește: "Cuvintele mele desfac muguri și răni / Cuvintele mele pribegesc prin păduri după comori / ... / Comorile mele aprind lumânări" (Cuvintele mele). Poezia Destin, semnată de Eleonora Stamate, se constituie și ea într-un crez artistic, căci poeta își simte încrustate-n palmă cuvintele pe care le "scormonește" stingheră, mirată, dar și entuziasmată găsind, prin interemediul lor
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
Caraș-Severin. Cartea domnului Constantin GRUESCU este o lecție de omenie și generozitate, spune domnul Ștefan NACIU în postfața volumului, și lansează un adevărat apel pentru construirea unui adevărat Muzeu de mineralogie estetică, la Ocna de Fier, pentru a se salva ,,comoara'' lui nea Costică GRUESCU, dar și pentru fericirea României, care este cu adevarat ,,Grădină Maicii Domnului'' cum a definit-o Papă Ioan Paul a ÎI lea. Acesta este nea Costică GRUESCU, aceasta este o parte din ROMÂNIA. Mihai LEONTE Moldova
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
castel medieval cu ziduri groase șiferestre înguste, numai potrivit pentru un astfel de muzeu. S-au implicat dascălii, copiii, părinții... Am umblat cu căruță de la o casă la alta, am adunat vechi costume populare, obiecte care țineau de vechiul habitat. Comori. Istorie. Lecție civică. - La ce lucrați în prezent ? - Am încept o lucrare care... mi-e și frica s-o spun, aș vrea să fie o trilogie, o șaga, poveste de familie pe mai multe generații, din secolul 14 spre 21
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
i îngroape. Roată, roată și iar roată Țepeș iarăși se arătă Împarte cetele’n două, Pentru viața noastră nouă. Plânge Dunărea străbuna Că azi lumea e nebună Și feciorii dragi ne pleacă, Că e țară prea săracă. Zac în munți comori ascunse Și noi tot cu traista’n bat Batem la străine porți ! Unde ești popor român, Ca durerea să ți’o spun ? Plâng pădurile tăiate Și baladele uitate, Doinele jelesc mereu Ne’a rămas doar Dumnezeu ! Roată, roată și iar
UNDE EŞTI POPOR ROMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363786_a_365115]
-
de gloria muzicii lirice, pe marile scene ale lumii. Până să poarte coroana acestei glorii a făcut întâii pași, la numai trei ani, pe scena Casei Armatei din Focșaniul natal, cântând sensibila canțonetă „Mama”. De atunci și până azi, harul, comoara sufletească, s-a reverberat în splendoarea cântecului Mioarei Manea Arvunescu. Nu numai opereta a înflorit în uriașul buchet multicolor al carierei ei, ci și opera, liedul, romanța, canțoneta, muzica religioasă... frumusețea, atractivitatea, conversația cu ea, minunat de agreabilă, respiră puterea
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
din nostalgia dorințelor efemere. Spuma valului brodează pe hotare de nisip Gândul trimis în adâncuri pentru zâna fără chip Hula veșnic ne-mpăcată se revoltă din neant Vrând s-acopere pământul cu un val halucinant. Când la țărmuri acostează vânătorii de comori Uragane ucigașe scăpate din închisori Aleargă înnebunite pe-ntinderi de-așezământ Distrugând totul în cale pe ocean și pe pământ VALURI ȘI GÂNDURI Visurile vieții au încremenit Gânduri efemere au înnebunit Țipă în neștire pasărea albastră Refuzând exilul și viața
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
și fără bani. Dar cum pe lume se plătește tot răul scurs din bădărani, românilor li se acrește cu descendența din romani... Suntem ce-am fost, ba chiar mai mult: popor statornic de țărani, ce își doresc ca mai demult comori în suflet și mulți ani. Atâta doar că-n aste vremuri schimbară plac-ai noști faliți, încât urez printre îndemnuri: Voi iar țărani și-n bani să fiți! DESTUL ! Destul ne-am chinuit și-am plâns când cizmele la uși
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
numai și numai de gândul său, singurul care i-a rămas prieten până la moarte lui Ovidiu Publius Naso care spunea: "...Oricât ar fi cezarii de puternici, și chiar zeii în măreția lor, nu au puterea să-i răpească omului această comoară care-i încălzește inima, POEZIA, iar de-i scrisă pentru generațiile viitoare va fi mai tare decât firul ce ruginește sau piatra ce-oi roasă de picătura de apă" - filosofie însușită de poetul George Baciu, conștient fiind că bogăția ideiilor
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
-și continue drumul. Din disperare, găsește soluția salvatoare: - Îmi cer scuze că n-am făcut-o mai devreme! Sunt Alina Mihăescu! Și-i întinde mâna cu prietenie, zâmbindu-i larg. - Andrada Pascu sunt! Iar el, cum deja ați dedus, este comoara mea, Alin. - Vă supărați, doamnă Andrada, dacă vă propun ceva? E o vreme atât de frumoasă ... Haideți să ne oprim pe terasă, la o înghețată! Ca să-i treacă supărarea micuțului domn ... - își justifică îndrăzneala. Doamna Pascu zâmbește și, cu un
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
de Adam de la Dumnezeu, atunci când a căzut în păcat a fost: „Blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale” (cf. Facerea 3,17). Înțeleptul Solomon spune că „cea mai scumpă comoară pentru un om este munca” (cf. Pilde 12, 27), iar hărnicia este socotită o virtute, fiindcă odată pus în această stare, omul trebuie să se ostenească muncind, fără a ajunge la surmenaj. Munca făcută rațional și cu tragere de inimă
„MUNCA ESTE LEGEA LUMII MODERNE ... ” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363958_a_365287]
-
înrudire. Fiul său Pavel Jarda, un maestru al artei plastice, s-a căsătorit cu Delia Pralea, nepoată de frate a Mariei Precup. Am putea spune că muzicologul are o legătură specială cu această localitate, că aici a găsit o adevărată comoară a cântecului nostru popular pe care l-a pus în tiparele unui aranjament muzical cum puțini au făcut-o până la el. Preocupat mereu de cercetarea folclorului muzical, Tudor Jarda își continuă anchetele și pe Valea Bârgăului de unde a cules motivele
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
mare om de cultură. În anul 2012 a fost lansat Proiectul ,, Tudor Jarda -90 de ani'', care cuprinde o serie de activități dedicate personalității omului care a iubit folclorul și l-a transpus în operele sale, a dat lumii o comoară a sufletului romănesc. Prof. Florin Nicolae Șincari Referință Bibliografică: Tudor Jarda, sufletul cântecului românesc, articol de Prof. Nicolae Florin Șincari / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Ca poet ”se joacă frumos, mai ales de-adevăratelea, ca un copil septuagenar, care s-a înțepat cu toți măcieșii tinereții, căutând-o pe frumoasa ascunsă în hlamida mării (călcâiul Afroditei), imprevizibilă, făptură de ape, vulnerabilă, care adună, minuțios, toate comorile sufletului: iubiri, visări, dorințe, speranțe, aruncându-le apoi pe țărm... ” (Mariana Cristescu), doamna nefiind alta decât micuța muză de o viață, Titina Nica Țene, soția sa, și ea poetă înzestrată cu har (autoare a mai multor volume) și fiilor: Florin
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului învârte cercurile înalte din care am fost smulsă. M-ai testat bine! De-un veac șterg cu lacrimi dinții ei până s-au tocit vârfurile. Am săpat în trecut până am descoperit comoara ascunsă în muntele înconjurat de ape. Rochița în alb-albastru mi-au mâncat-o moliile. Noaptea mă-mbracă în haina neagră cu stele argintii, ploaia mă spală, ziua îmi usucă buclele, smarald lins de căprioare. Cine te ocrotește.... nu știi... Referință
ROATA DESTINULUI... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362794_a_364123]
-
Afin: Sunt bune și aceste frunze la ceva. Elevul 1: Sunt utile pentru multe. Bunicii mei le adună ca să facă din ele culcuș animalelor. Elevul 2: Frunzele sunt îngrășământ natural pentru sol. Elevul 3: În artă aceste frunze sunt adevărate comori. Afin: Iubești arta? Elevul 3: Întreaga natură este o artă. Afin: Eu urmăresc de foarte mult timp o frunză. Între mine și acea frunză s-a creat o legătură sfântă. Fiecare trăire a ei îmi pătrunde până în cel mai ascuns
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. învârte cercurile înalte din care am fost smulsă. M-ai testat bine! De-un veac șterg cu lacrimi dinții ei până s-au tocit vârfurile. Am săpat în trecut până am descoperit comoara ascunsă în muntele înconjurat de ape. Rochița în alb-albastru mi-au mâncat-o moliile. Noaptea mă-mbracă în haina neagră cu stele argintii, ploaia mă spală, ziua îmi usucă buclele, smarald lins de căprioare. Cine te ocrotește.... nu știi... Citește
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
Slatina Fălticenilor, o colecție inedită din care, prin purtarea de grijă a Părintelui Timotei Aioanei - colaborator de seamă al publicațiilor „Lumina“. La sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, din anul 2008, Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei primea în dar „comoara cea mai de preț a inimii“ Preotului Petru Ciobanu și a Presbiterei Angela, corespondența cu Ieromonahul, Episcopul și Mitropolitul Antonie Plămădeală, descoperind că „scrisorile sunt adevărate opere literare, mărturisiri de taină, necunoscute încă, amănunte importante, necenzurate, gânduri pline de erudiție
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
starea își lasă coatele paralel pe masa rotundă a tăcerii în contemplare ființa se răzvrătește adună colbul fir cu fir desfășoară a infinita oară poveștile dorului în anotimpul nașterii e în așteptarea banalului care vine mereu cu lăzile pline de comori amorfe și iar se prind în horă jocuri curse întreceri în spații largi în jocul undelor spre centrul vâltorii de trăiri devin redevin strâmte porțile alergării printre umbre toamna se apropie după un scurt popas într-o adormire dureroasă pentru
ÎNFLORESC CRINII MAICII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362877_a_364206]
-
sau alte aspecte, femeile și bărbații pot face echipe excelente în toate domeniile, respectându-și viețile personale și neamenstecâdu-le cu cele profesionale. „Femeia frumoasă place ochiului, femeia blândă place inimii. Prima este o adevărată bijuterie, dar a doua este o comoară", spunea Napoleon Bonaparte. O doamnă spunea că bărbatul ideal este cel care este credincios și atât de „înalt, încât atunci când stă pe genuchi (în rugăciune) poate atinge cerul". Doamne, ajută-ne să fim toți mereu cu o rugăciune în suflet
BĂRBAŢI, FEMEI, ŢINUTĂ, SEXUALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362867_a_364196]