4,181 matches
-
produce în concordanță cu FOFC. Centrul C0 poate domina atât o structură cu centru inițial (59a), cât și o structură cu centru final (59b), FOFC fiind indiferentă în această configurație (un grup cu centru inițial poate avea orice tip de complement). În schimb, dacă centrul inferior V0 își schimbă setarea din centru final (OV) în centru inițial (VO), iar centrul imediat superior, flexiunea (I0), păstrează setarea arhaică centru final, structura rezultantă violează FOFC (61), instanțiind o relație de dominare de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
explica efectele de adiacență este presupunerea că specificatorii proiecțiilor din domeniul flexionar nu se proiectează (Avram 1999; Alboiu 2002; cf. și Dobrovie-Sorin 1994). În formatul pe care îl oferă teoria X-bar, conform căreia proiecțiile sintactice au formatul universal Specificator - Centru - Complement, este greu de înțeles și de explicat de ce unele proiecții nu au specificatori. Problemele de acest fel impun o regândire a modului în care privim deplasarea verbului în proiecția verbală extinsă. Acesta este și cel de al doilea obiectiv major
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Spre deosebire de alte argumente, generate ca specificatori ai unor proiecții funcționale (e.g. obiectul indirect se generează ca specificator al unui grup aplicativ, APPLP, Marantz 1993), argumentul extern (subiectul) se generează în [Spec, vP], iar obiectul direct se generează în poziția de complement al (soră la dreapta a) verbului. Tot în domeniul lexical este găzduită și proiecția care asigură atribuirea acuzativului (T0P = TenseObjectPhase), proces diferențiat de Pesetsky și Torrego (2004, 2011) de atribuirea nominativului. O reprezentare minimală (care va fi îmbogățită după necesități
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ca specificator al unei proiecții applicative (ApplP), superioară proiecției VP (ApplP > VP); subiectul (argumentul extern) se generează ca specificator al grupului verbalizant v, de asemenea superior VP (vP > VP). Din această perspectivă, doar obiectul direct se generează în poziție de complement al lui V (i.e. soră la dreapta a lui V)14. Astfel condiția ca verbul să se deplaseze ca VP în modul propus mai sus presupune ca obiectul direct să părăsească proiecția VP15. În cazul structurilor inacuzative, în care subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la dreapta a lui V)14. Astfel condiția ca verbul să se deplaseze ca VP în modul propus mai sus presupune ca obiectul direct să părăsească proiecția VP15. În cazul structurilor inacuzative, în care subiectul se generează în poziția de complement al lui V (poziția obiectului direct), deplasarea este obligatorie din motive de atribuire cazuală (v. Dragomirescu 2010 pentru detalii). Scopul secțiunilor următoare este identificarea poziției în care se extrage obiectul direct din VP; extracția OD este obligatorie pentru ca verbul să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
această problemă a "evacuării" VP. De asemenea, tipul de deplasare XP pe care îl avem în vedere este deplasarea specificator - la - specificator a VP (pe modelul operațiunilor de topicalizare VP / vP de la Müller 1998, 2004 i.a.), nu deplasări generalizate complement - la - specificator de tipul celor care funcționează în derivarea complexelor verbale (pe modelul Koopman și Szabolcsi 2000); acest al doilea tip de derivări necesită, într-adevăr, un proces de evacuare sistematică a tuturor subordonaților din domeniile care alcătuiesc complexele verbale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ACC DEF copii-la ' El/ea va vrea să arate jucăria copiilor' (maghiară, propoziție neutră; Koopman și Szabolcsi 2000) Astfel, ipoteza de analiză prezentată de autoare (extracția subordonaților verbului și deplasarea sistematică a VP în specificatori verbali superiori, i.e. o deplasare complement - la - specificator generalizată) rezolvă problemele de adiacență în derivarea complexelor verbale din limbile analizate. Româna nu prezintă efecte de adiacență de acest tip, astfel că deplasarea ca grup a verbului are loc într-o manieră diferită: deplasarea VP este de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
obiectul se extrage în mod obligatoriu pentru a asigura deplasarea VP în condițiile descrise în §2.1 supra. Răspunsul la această întrebare este negativ, din două motive: (i) object shift este procedeu facultativ (deplasare A-bar), generat de necesități discursive; complementul lui V trebuie extras în mod sistematic pentru a asigura deplasarea VP în modul descris mai sus; (ii) accesul obiectelor propoziționale în poziția de object shift este constrâns de focalizarea contrastivă a subiectului (32) (nu imposibil, după cum se spune în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ca un domn? Ioana? − A zis că te-ai purtat ca un domnMARIA, NU IOANA. b. − Cine spuneai că îmi cumpără tot ce vreau? − Îți cumpără ce vreiMARIA. Din această perspectivă, trebuie deci să identificăm o poziție de deplasare a complementului centrului V în care deplasarea să fie (i) obligatorie; (ii) disponibilă în mod liber pentru toate tipurile sintactice de obiecte. Soluția pe care o propunem în secțiunea următoare se bazează pe teoria de atribuire a cazului structural propusă de Pesetsky
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2001, 2004, 2007, 2011) în combinație cu ipoteza că verbul/domeniul verbal este scindat într-o serie de proiecții funcționale discrete (Marantz 1993; Chomsky 1995; Pesetksy și Torrego 2001, 2004, 2007, 2011). 2.5 Evacuarea VP prin deplasarea obligatorie a complementului centrului V 2.5.1 Cazul structural în teoria elaborată de Pesetsky și Torrego În limbile cu aliniere nominativ-acuzativ (categorie tipologică incluzând și româna), nominativul și acuzativul (cel puțin acuzativul obiect direct) nu sunt legate în mod direct de configurația
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subevenimentul exprimat de VP. Din punct de vedere sintactic, TO (la fel ca TS, care exprimă temporalitatea principală a propoziției) este înzestrat cu trăsături nevalorizate, care se valorizează prin ACORD cu cel mai apropiat DP din domeniul de c-comandă (complementul lui V). Astfel, prin ACORD, trăsăturile u ale centrului TO se satisfac și trăsătura uT a DP-ului obiect se șterge; relația dintre centrul TO și DP-ul argument-intern reflectă cazul acuzativ. (39) vP ei S v' ei v VP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ei [uT] v TOP ei TO VP [u] ei V DP [i] [uT] ACORD Comentarii 1) În primul rând, se poate observa că subiectul DP situat în [Spec, vP] are aceeași compoziție de trăsături ca obiectul DP din poziția de complement al V, cu excepția faptului că trăsătura uT este încă activă (i.e. procesul de atribuire a cazului n-a avut loc). Această trăsătură se va șterge și atribuirea nominativului va avea loc în aceeași manieră ca atribuirea acuzativului, odată cu inserarea în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cazului n-a avut loc). Această trăsătură se va șterge și atribuirea nominativului va avea loc în aceeași manieră ca atribuirea acuzativului, odată cu inserarea în derivare a centrului TS din domeniul flexiune, care machează temporalitatea principală a enunțului. 2) Atunci când complementul lui V este un obiect propozițional, procesul de satisfacere a trăsăturilor centrului TO se desfășoară într-un mod asemănător, dar nu identic. În joc intră, în principal, trăsăturile elementului de subordonare și trăsăturile de temporalitate ale propoziției subordonate. Toate detaliile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
într-un mod asemănător, dar nu identic. În joc intră, în principal, trăsăturile elementului de subordonare și trăsăturile de temporalitate ale propoziției subordonate. Toate detaliile procesului se găsesc la Pesetsky și Torrego (2004: 511-518). Referitor la procesul de evacuare a complementului centrului V în structurile tranzitive, apare întrebarea dacă analiza pe care am prezentat-o până în acest punct satisface această necesitate. Răspunsul este negativ: mai este necesar să punem o condiție asupra compoziției de trăsături a centrului TO pentru a asigura
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structurile tranzitive, apare întrebarea dacă analiza pe care am prezentat-o până în acest punct satisface această necesitate. Răspunsul este negativ: mai este necesar să punem o condiție asupra compoziției de trăsături a centrului TO pentru a asigura evacuarea sistematică a complementului centrului V. Se cuvine să ne amintim în acest punct observația lui Müller (1998), prezentată în §2.1 supra (text și notele 8 și 10); anume că, în topicalizarea VP, în unele limbi (e.g. germana) complementul lui V este în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
asigura evacuarea sistematică a complementului centrului V. Se cuvine să ne amintim în acest punct observația lui Müller (1998), prezentată în §2.1 supra (text și notele 8 și 10); anume că, în topicalizarea VP, în unele limbi (e.g. germana) complementul lui V este în mod obligatoriu extras din VP (41), pe când în alte limbi (e.g. engleza) complementul lui V rămâne în mod obligatoriu în VP și se deplasează odată cu grupul verbal la periferia CP (42)27, după cum arată exemplele de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Müller (1998), prezentată în §2.1 supra (text și notele 8 și 10); anume că, în topicalizarea VP, în unele limbi (e.g. germana) complementul lui V este în mod obligatoriu extras din VP (41), pe când în alte limbi (e.g. engleza) complementul lui V rămâne în mod obligatoriu în VP și se deplasează odată cu grupul verbal la periferia CP (42)27, după cum arată exemplele de mai jos: (41) a. [VP t2 Gelesen]1 hat [IP [NP das Buch]2keiner t1] (ger.) citit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în (43): (43) vP ei DP v' [i] ei [uT] v TOP ei DP/CPi TO' ei T0 VP [EPP] ei V ti Opțiunea înzestrării centrului TO cu o trăsătură EPP garantează că specificatorul proiecției maximale TOP este întotdeauna umplut; complementul centrului V se extrage în mod obligatoriu și sistematic din VP, iar VP se poate deplasa ca grup, dând senzația că se deplasează drept centru, repectându-se astfel dezideratele expuse în §2.1 supra. Comentarii 1) Din perspectiva concepțiilor curente privitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a unui centru funcțional. (44) The Borer - Chomsky Conjecture All parameters of variation are attributable to differences in the features of particular items (e.g. the functional heads) in the lexicon. (Baker 2008: 353) 2) Deplasarea la [Spec, T0P] privește doar complementele nominale ale lui V sau toate tipurile de complement ale acestui centru? După cum am arătat în §II.2.1, EPP este o trasătură cu pură relevanță sintactică care indică pur și simplu că specificatorul centrului care poartă această trăsătură trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
All parameters of variation are attributable to differences in the features of particular items (e.g. the functional heads) in the lexicon. (Baker 2008: 353) 2) Deplasarea la [Spec, T0P] privește doar complementele nominale ale lui V sau toate tipurile de complement ale acestui centru? După cum am arătat în §II.2.1, EPP este o trasătură cu pură relevanță sintactică care indică pur și simplu că specificatorul centrului care poartă această trăsătură trebuie să fie ocupat. Este bine-cunoscut faptul că poziția subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
45) sau prin expletivul it, în configurații în care se observă că folosirea expletivului nu are legătură cu satisfacerea criteriului tematic (e.g. în propoziții cu verbe monovalente (46a) sau în configurații în care verbul de ridicare seem ('părea') selectează un complement CP finit (46b)) (Lasnik 2003). (45) a. there appearsSG a manSG 'apare un om' b. then there appearPL also mixed crystalsPL (internet) 'și apoi apar cristale mixte' (46) a. It is raining. / *Is raining. 'Plouă' b. It seems that John
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pare că John este aici' Se poate deci conchide că trăsătura EPP indică pur și simplu că specificatorul proiecției centrului care poartă trăsătura EPP trebuie ocupat. Specificarea parametrică a centrului TO ca [+EPP] în română face ca toate tipurile de complement al centrului V (nu doar grupurile nominale care primesc acuzativ sub ACORD cu TO) să se extragă automat în poziția [Spec, TOP]. 3) Satisfacerea trăsăturii EPP a centrului TO se poate realiza și într-o altă manieră, prin deplasarea altui
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
V (nu doar grupurile nominale care primesc acuzativ sub ACORD cu TO) să se extragă automat în poziția [Spec, TOP]. 3) Satisfacerea trăsăturii EPP a centrului TO se poate realiza și într-o altă manieră, prin deplasarea altui constituent decât complementul lui V? Răspunsul este negativ: sub condiția generală că deplasarea sintactică la dreapta nu este permisă (Kayne 1994 și toată bibliografia ulterioară), singurul constituent care ar putea satisface această cerință este VP însuși, însă deplasarea VP la [Spec, TOP] este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
negativ: sub condiția generală că deplasarea sintactică la dreapta nu este permisă (Kayne 1994 și toată bibliografia ulterioară), singurul constituent care ar putea satisface această cerință este VP însuși, însă deplasarea VP la [Spec, TOP] este o deplasare de tip complement - la - specificator fără depășirea unui nod de grup sintactic (i.e. roll-up movement), fapt care o califică drept o formă de deplasare antilocală (Grohmann 2003). Deplasările antilocale (roll-up movement) nu sunt permise decât în sistemele/structurile cu centru final (v. Ledgeway
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întemeiat care derivă din constrângerile generale asupra deplasării sintactice în limbile naturale (v. Corver 2005). O altă posibilitate, cea pe care o considerăm corectă, este să presupunem că extracția wh- are loc imediat ce obiectul propozițional se inserează în poziția de complement al lui V, deci deplasarea ulterioară a complementului lui V, deși în mod potențial inductoare de Freezing Effects, nu mai are nicio relevanță pentru extracția wh-. Putem astfel conchide că testul extracției wh- nu este relevant pentru stabili dacă deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]