2,274 matches
-
DGASPC 3. nicio legătură absența preotului din instituția DGASPC Iată cum arată rezultatul cercetării în graficul de mai jos: Graficul 8. Validarea Ipotezei 1 Folosindu-ne de aceste date oficiale, la nivelul României relația preot-DGASPC este una, putem spune, de complementaritate pentru că Ipoteza 1 a fost validată. Deși numărul județelor care au post de preot în cadrul aparatului propriu este ușor mai mic decât județele care nu au nicio legătură cu preotul, totuși avem voluntariatul (prezența indirectă a preotului în DGASPC), care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
trei mari zone ale țării scoate în evidență echilibrul destul de sensibil care a stat la baza dezvoltării relației Stat-Biserică în privința asistenței sociale și chiar posibilitatea de a spune că între Biserică și Stat, cu privire la asistența socială din România, există o complementaritate, care considerăm că este dată și de politica statului, orientată oarecum și spre o relație de colaborare cu Biserica. Așadar, vom prezenta în cele ce urmează o analiză comparativă pe cele trei mari zone ale României și ținând cont de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nu este privită sau definită ca în alte state vest-europene, în care Biserica este tratată ca orice altă organizație care constituie societate civilă. Cercetarea expusă în subcapitolul anterior arată deslușit că parteneriatele Stat-Biserică în România, cu privire la asistența socială, sunt de complementaritate. Între obiectivele lucrării se numără și dorința de a face un studiu comparativ calitativ între relația Stat-Biserică din România la nivel de asistență socială și relația Stat-Biserică din alte state vest-europene pe același domeniu. Pentru realizarea acestui studiu comparativ, a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dacă condițiile de viață cer o nouă reglementare" ne răspunde A. P. din Austria. În România, asistența socială eclezială și asistența socială laică, așa cum am arătat în prima parte a cercetării efectuate la nivelul țării în domeniul protecției copilului, sunt complementare, complementaritate dată și de trecutul istoric al asistenței sociale, de la primele forme de altruism creștin și până la asistența socială modernă profesionalizată. La întrebarea Nr. 5 ne-am reîntors la modul de a afla, oficial, aspecte cu privire la relația Stat-Biserică în asistența socială
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
decât o simplă colaborare interinstituțională, în țările vest-europene menționate în această cercetare, aceeași relație este una de formă, concentrându-se asupra aspectului stat-societate civilă, așa cum este privită Biserica și activitățile ei filantropico-caritative de către aceste state. Așadar, în România avem o complementaritate între Biserică și Stat în privința asistenței sociale. Franța nu are nicio legătură cu Biserica datorită laicizării complete a Statului. Olanda este aproape de aceeași abordare a relației Stat-Biserică în privința asistenței sociale, din aceleași motive ca și Franța. Relații oarecum distante ne
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
instituțiilor de asistență socială. Și invers: de obicei, asistenții sociali nu cunosc perspectiva Bisericii. Cele două perspective se completează". Aceasta e ideea centrală, care reiese din cercetare: România, în relația Stat-Biserică cu privire la asistența socială, se află într-un proces de complementaritate, diferit de ceea ce oferă multe țări vest-europene. Concluzii De câteva secole, procesul separării puterii laice de puterea eclezială este tot mai evident. Relația Stat-Biserică în țările din Occident a devenit una destul de rece, cuvântul de ordine dintre cele două fiind
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai evident. Relația Stat-Biserică în țările din Occident a devenit una destul de rece, cuvântul de ordine dintre cele două fiind neutralitatea. În România, lucrurile stau altfel. Într-un domeniu ca asistența socială, în țara noastră, relația Stat-Biserică este una de complementaritate. Inclusiv în proiectele demarate în România, prin intermediul atât al instituțiilor europene, cât și al finanțărilor europene, în asistența socială laică, Biserica nu e privită ca o simplă organizație nonguvernamentală, ci ca o instituție extrem de importantă în societatea românească, mai ales
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Bria, I., Dicționar de Teologie Ortodoxă, E.I.B.M., București, 1994. Buzărnescu, Ș., "Arhitecturi sociologice ale asistenței sociale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Buzărnescu, Ș., "Invitație (între generații) la dialog calificat", prefață la Petrică, I., Complementaritatea între Biserică și statul român cu privire la protecția copilului, Editura Nepsis/Editura Eurobit, Timișoara, 2010. Buzducea, D., Aspecte contemporane în asistența socială, Editura Polirom, Iași, 2005. Buzducea, D., Sisteme moderne de asistență socială / Tendințe globale și practici locale, Editura Polirom, Iași
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Panegirist al milosteniei", în Studia Basilica, vol. III, actele simpozionului Comisiei Române de Istorie Ecleziastică București-Cernica, 2-3 octombrie 2008, Editura Basilica, București, 2009. Petrică, I. pr. , Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler, Editura Marineasa, Timișoara, 2008. Petrică, I., Complementaritatea între Biserica și statul român cu privire la protecția copilului, Editura Nepsis/Editura Eurobit, Timișoara, 2010. Petrică, I., Comunicarea organizațională. / Studiu de caz: Comunicarea organizațională în Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Caraș-Severin, Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad, 2010. Plămădeală
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
XVI), miercuri, 23 iunie 2004. 51 Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Editura Vanemonde, București, 2006, p. 10. 52 A se vedea Fișa de post de inspector de specialitate (preot) în Ion Petrică, Complementaritatea între Biserica și statul român cu privire la protecția copilului, Editura Nepsis/Editura Eurobit, 2010, Timișoara, pp. 140-144. 53 Vezi Cristian Popescu, Motivația pentru muncă, în Manual de psihologia muncii și organizațională, volum coordonat de Zoltan Bogathy, Editura Polirom, Iași, 2004, p.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
capacitatea de a pune În pagină probleme de teorie literară cu două cărți de excepție: „Enigma Otiliei”, 1938 și „Principii de estetică”, 1939. La o analiza mai riguroasă, cele două cărți dau impresia că au fost scrise Întro situație de complementaritate.Teoreticianul rațional aducea argumente În favoarea ideii că nu există În domeniul literaturii genuri și specii pure, așa cum nu există nici principii estetice singulare. Se știe că un curent literar nou Îl asimilează pe cel aparținând trecutului, oricâte speculații sar putea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Călinescu a publicat două carți de excepție, dacă privim evoluția prozatorului și teoreticianului literar: „Enigma Otiliei”, 1938 și „Principii de estetică”, 1939. La o analiza mai riguroasă, cercetătorul concluzionează că cele două cărți au fost scrise Într-o stare de complementaritate. Teoreticianul rațional din „Principii...”aducea argumente În favoarea ideii că nu există În domeniul literaturii genuri și specii pure și nici principii estetice singulare. Se știe că un curent literar nou Îl asimilează pe cel aparținând trecutului, oricâte speculații s-ar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și aspecte pentru rezolvarea cărora s-a dovedit necesitatea concentrării unui mai mare efort: * stabilirea unor obiective mai clare; * simplificarea direcțiilor de acțiune; * întărirea rolului parteneriatului social în aplicarea Strategiei Europene de Ocupare a Forței de Muncă; * creșterea coerenței și complementarității cu alte procese din cadrul UE. Există o metodologie bine pusă la punct pentru evaluarea anuală a pro-greselor înregistrate în aplicarea Strategiei: * elaborarea "Direcțiilor în Ocuparea Forței de Muncă" (Employment Guidelines), document elaborat pe baza propunerii Comisiei Europene, ulterior supus atenției
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
suntem doar locatarii unei limbi ci suntem și proprietarii ei în măsura în care aceasta ne ajută la promovarea personală; e. e nevoie de un pact al limbilor ca un corolar al principiilor concurenței circumstanțiale. Franceza este intr-o relație de parteneriat și complementaritate cu celelalte limbi. În cadrul unei posibile „uniuni a limbilor”, proiect refuzat deocamdată de Germania, e nevoie de respectarea principiului conivenței conform căruia poți să înțelegi o limbă și să răspunzi în altă limbă; 4. Predarea limbii franceze în Europa, în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup. “Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și de inițiativă ,dă o notă mai personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă,susținută de foarte multe elemente de emulație,de stimulare reciprocă,de cooperare fructuoasă.”(Ioan Cerghit) Alegerea unei metode care să conducă la învățare interactivă este în strânsă
Coronița prieteniei by Moceanu Ioana, Şcoala cu cls. I-VIII, Bonţida, jud. Cluj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93014]
-
Europei de nord, cea a berii. Totuși, trebuie să adăugăm și concurența existentă chiar pe teritoriul Europei latine. Căci, în ceea ce privește schimburile de produse viticole, țările în cauză nu posedă piețe de desfacere decât în afara granițelor. Este adevărat că nu există complementaritatea nevoilor pentru o Piață comună a vinului și că, în acest sector, ca și în altele, este nevoie să se creeze un organism european însărcinat cu exportul produselor agricole. IV. Piața unică europeană a vinurilor Actul Unic, semnat la Luxembourg
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
scrisă rămîne instrumentul indispensabil difuzării faptelor și ideilor, dar și factorul decisiv al transformării moravurilor și comportamentelor. II. Prosperitatea presei americane Războiul a determinat progresul presei americane iar dezvoltarea sa a continuat (n mod constant: Statele Unite oferă exemplul tipic al complementarității mijloacelor de informare din moment ce extraordinarul succes al radioului și al televiziunii nu a frînat progresele presei scrise. Era creațiilor și a succeselor rapide, a concurenței acerbe se încheiase; presa se reîntorsese în cea a gestiunii. Factorii economici învinseseră: ziarul era
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
să țină de pornografic (gravuri, schițe, fotografii, filme, reviste, spectacole...), deși aceste practici diferite sunt de obicei asociate: operele pornografice sunt adesea ilustrate, și aceeași piață a alimentat constant amatorii de texte și amatorii de imagini. Faptul acesta depășește simpla complementaritate: "tablourile" reprezentând activități sexuale înfățișate în povestirile pornografice calchiază codurile de reprezentare a imaginii la un moment dat. Până de curând, textul era un flux, în timp ce imaginea era statică; însă, o dată cu dezvoltarea cinematografiei, apoi a casetelor video și a DVD
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
imunoglobulină IgM și fiecare moleculă a acesteia are 10 situsuri de legare identice (din Kimball, 1994). Interacțiunea cu antigenul specific va determina sinteza amplificată a receptorului de antigen, secretat ca anticorp solubil. Conceptul fundamental al recunoașterii specifice are la bază complementaritatea spațială a unei zone delimitate a antigenului numită epitop și situsul de combinare al anticorpului. Această recunoaștere specifică între antigen și anticorpul specific acesteia cu rol de receptor de pe suprafața limfocitului B constituie esența selecției clonale, adică a alegerii la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un singur epitop (sau câțiva epitopi înrudiți) formează o clonă . Toate celulele unei clone sunt descendente ale unei singure celule-mamă. În consecință, teoretic, în organism sunt tot atâtea clone de limfocite, câte tipuri de determinanți antigenici există în natură. Corespondența complementarității spațiale dintre receptorii limfocitari de antigene și epitopii antigenici asigură posibilitatea elaborării unui răspuns imun specific, după contactul limfocitelor cu oricare dintre epitopi. Din punct de vedere funcțional, se disting două populații de limfocite:- limfocite T, care se diferențiază și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
variabile (α și β) sunt extrem de variabile (ca și regiunile variabile ale celor două catene ale Ig) și participă la formarea situsului de combinare al RCT. Situsul de combinare al RCT este alcătuit din regiunile hipervariabile sau regiunile determinante de complementaritate (RDC), trei ale catenei alfa și patru ale catenei beta, și formează situsul de legare a antigenului. Majoritatea limfocitelor au RCT-2 cu specificitate antigenică alfa-beta. Ulterior, s-a identificat RCT-1, alcătuit din catenele gamma-delta:- RCT-2 este heterodimerul format din polipeptidele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se diferențiază un domeniu special care constituie situsul de legare a antigenului. În acest domeniu există trei sectoare în care secvența de aminoacizi este cea mai variabilă, din care cauză s-au numit sectoare hipervariabile. Acestea constituie regiuni determinatoare de complementaritate pentru desemnarea cărora se utilizează acronimul CDR (de la Complementarity Determining Regions). La nivelul CDR are loc asocierea complementară a antigenului cu anticorpul, după mecanismul broască-cheie. Molecula anticorpului se unește complementar nu cu tot antigenul, ci doar cu o parte din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imensă diversitate de epitopi ai antigenelor, față de care organismul a fost nevoit să sintetizeze anticorpi cu situsuri de cuplare pentru antigene, de o egală diversitate cu a acestora. Deși lamarckistă în esența ei, o asemenea interpretare se bazează pe mecanismul complementarității structurale dintre antigene și anticorpi, de la nivelul CDR, considerându-se principiul potrivirii „broască-cheie”, dintre anticorp și antigen. Ulterior, s-a constatat că diversificarea moleculară a imunoglobulinelor are la bază mecanisme genetice de recombinare, funcționale în însuși procesul de asamblare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fig. 2.7). Secvențele relativ invariante se numesc regiuni cadru (RC) și formează 80-85% din regiunea variabilă a moleculei de Ig. Variația secvenței aminoacizilor la nivelul regiunilor cadru este limitată la 5%. Secvența regiunilor cadru și a celor determinante de complementaritate alternează astfel: RC1,RDC1, RC2, RDC2, RC3, RDC3, RC4, RDC4. Specificitatea idiotipică a unei populații de anticorpi s-a dedus pe cale experimentală:Celule de Salmonella typhi, cu valoare de antigen, au fost injectate în iepuri aparținând la două linii distincte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de nucleotide divizibil cu 3 generează cadre de citire ce pot fi citite corect, dar care incorporează diversitate mai restrânsă sau mai extinsă. 3. Adiții de nucleotide în regiunea N care reprezintă cel mai variabil sector al regiunii determinatoare de complementaritate (CDR) a moleculei de imunoglobulină de la nivelul aminoacizilor 86-91, unde se unesc segmentele genice VH și D - JH. Adițiile sunt catalizate de enzima terminal-deoxinucleotidil-transferază (TdT) care este activă în celule limfoide imature, și care este stimulată mai ales post natal
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]