11,210 matches
-
cere corectată. 3) Arendarea trebuie încurajată. În Sintaxa limbii române, V. Șerban afirmă că determinanții verbelor impersonale din asemenea structuri au fost supuși unor diverse abordări. Chiar și în prezent, unii gramaticieni îi consideră fie elemente componente ale predicatului verbal compus (în cazul structurilor cu verbul a trebui), fie ale predicatului nominal (în situația construcțiilor cu verbul a părea), fie un complement circumstanțial de mod sau un complement direct (în structurile în care determinantul este actualizat printr-un substantiv). În ultimele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că, între cele două propoziții din structura de adâncime (în cazul tiparului cu verb impersonal) se stabilește, de fiecare dată, un raport de subordonare. Legătura dintre propoziția regentă și cea subordonată (subiectivă) se realizează conjuncțional. Dintre acestea, este acceptată conjuncția compusă ca...să sau conjuncția să, iar pentru verbul a (se) părea, atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: 1) Trebuie / ca cineva să trimită contractul spre avizare. Contractul trebuie trimis spre avizare. 2) Se cerea / să fie sărbătorită ziua
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și componentele ei sînt analizabile) și o unitate constituentă (modurile de construire a textului trebuie definite). Ca unitate constituentă, secvența este o componentă a textului (T); ca unitate constituită, secvența este alcătuită din propoziții (macro-propoziții diferite în funcție de tipurile de secvențialitate, compuse, la rîndul lor, din n micro-propoziții). Împreună cu Jean-Michel Adam (1991), distingem cinci tipuri de secvențialitate: Secvențialitatea narativă (roman, nuvelă, fapt divers, publicitate narativă...); Secvențialitatea descriptivă (descriere în povestire, ghid turistic, publicitate descriptivă...); Secvențialitatea argumentativă (editorial, text argumentativ...); Secvențialitatea explicativă (articole
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
familie") este obiectul unei parafrazări vizuale ironice: Am o problemă cu mama; Tata e un căpcăun; Nimeni nu-și poate schimba familia. Regăsim aceeași valoare de adevăr general în [P2] în care nuanța de aspect realizat a verbului la perfect compus determină o funcție finalizatoare a procesului. În plus, această descriere "științifică" provine dintr-un imperfect* a cărui nuanță de aspect incoativ implică începutul procesului. Prin imperfect, perspectiva enunțătorului asupra procesului părăsește momentul prezent al scriiturii pentru a se situa într-
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
descriere "științifică" provine dintr-un imperfect* a cărui nuanță de aspect incoativ implică începutul procesului. Prin imperfect, perspectiva enunțătorului asupra procesului părăsește momentul prezent al scriiturii pentru a se situa într-o lume virtuală care va fi ulterior definită; perfectul compus indică, de fapt, o distanțare și prezintă rezultatul unui demers "științific". Din punct de vedere al timpurilor verbale folosite, [P5] și [P9] prezintă diferențe care concură la fixarea validității generale a propozițiilor vizate. Cele două propoziții funcționează în jurul modalității/ posibilității
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în Mara, dându-i o notă aparte. Criza identității, presiunea alterității, polemologia sexelor, confruntarea dintre legea tatălui și legea mamei, degenerescența, se regăsesc surprinse în romanul din 1894. Capitolul al XIV-lea al cărții se deschide cu prezentarea unei familii compuse din ceea ce Otto Gross va numi "inferiorități psihopatologice"142. Unguroaica Reghina, servitoare la Radna, femeie voinică, frumoasă și în toată firea a rămas, după nașterea copilului ei, paralizată de o mână, strâmbă de gură și cam smintită, încât abia te
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aceea aș dori să subliniez câteva puncte pentru a evita posibilele neînțelegeri. Matematica este privită ca o știință demonstrativă. Și totuși, acesta este doar unul din aspectele sale. Matematica finisată, prezentată într-o formă desăvârșită, apare ca fiind pur demonstrativă, compusă doar din demonstrații. Și totuși, în felul în care se efectuează, matematica seamănă cu oricare alte cunoștințe umane în procesul creării lor. Înainte să demonstrezi o teoremă matematică, trebuie s-o presupui; înainte de a continua în detaliu ideea demonstrației, trebuie
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
la capătul puterilor [...]” - p.20; ,, Mavrodin spuse ultimele cuvinte foarte încet. Se ridică apoi brusc din chaiselongue și se îndreptă spre camera lui.” - p.30. Întreruperea discursului epic este accentuată și de folosirea unor timpuri gramaticale diferite: imperfectul și perfectul compus (în cazul povestirii efective a evenimentelor), prezentul (atunci când personajul meditează asupra experiențelor trăite), perfectul simplu (în intervențiile naratorului, ale vocii care ,,asistă” la dialogul dintre Mavrodin și Hasnaș). Jocul acesta al timpurilor verbale are rolul de a crea un echilibru
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
pivoților și interilor (fig. nr. 149). La baza sistemului de atac cu doi pivoți se găsesc două modalități esențiale de colaborare, acțiune și sincronizare: 1. unitatea funcțională de doi: pivot pivot, extremă pivot, interpivot, inter inter, inter extremă. 2. triunghiuri compuse din: inter pivot extremă sau interi și unul din cei doi pivoți. Obs.: În cadrul atacului cu doi pivoți, finalizarea are la bază plasamentul și demarcajul jucătorilor, mai ales al pivoților, stăpânirea paselor specifice posturilor, schimbarea locurilor În teren a unor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
un anumit tip. Folosirea perfectului simplu nu garantează nici măcar dacă e să luăm în considerare uzajul formelor de perfect simplu izolate, caracteristice presei contemporane că avem de-a face cu o propoziție desprinsă dintr-o succesiune de forme de perfect compus. În opinia mea, dacă anumite caracterizări gramaticale pot, mai mult sau mai puțin, să autorizeze sau să împiedice o propoziție de a fi considerată ca fiind narativă (sau, mai mult, descriptivă, argumentativă, explicativă sau dialogală), criteriile gramaticale nu permit, în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în macro-propoziția centrală (Pn3 (Re)acțiunea) din primul nivel. Prima secvență narativă (Sn1) se constituie dintr-o succesiune de macro-propoziții narative: Pn1 [a] = Situația inițială Orientarea, verbe la imperfect. Pn2 [b] = Complicația [declanșatorul procesului] [și când] și verbul la perfectul compus. Pn3 [c] da [g] = Re-acțiunea [aici secvența inserată Sn2, detaliată mai sus]. Pn4 [h] = Rezolvarea ca încercare, verb la perfect simplu. Pn5 [i] = Situația finală, verb la imperfect. Răspunzătoare de acțiunea diferită de primul proces, secvența centrală (Sn2) poate fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestirea ce urmează: Segmentarea (spațiul liber delimitat dintre cele două versuri și corpul povestiri) subliniază și din punct de vedere grafic separarea celor două "lumi". Versurile 3 și 4 introduc un prim actor (S1, Mielul); această macro-propoziție dominată de perfectul compus are valoare descriptivă caracteristică începutului de povestire: fixarea cadrului (aici doar spațial) al situației inițiale Pn1. Începutul procesului este subliniat, la începutul versului 5, prin prezentul de narațiune care introduce al doilea actor (S2, Lupul) și o motivație importantă pentru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
subliniat, la începutul versului 5, prin prezentul de narațiune care introduce al doilea actor (S2, Lupul) și o motivație importantă pentru ceea ce urmează ("alungat de foame"), motivare subliniată de cele două propoziții descriptive (seria versurilor 5 și 6) la perfectul compus. Putem considera cele două versuri ca reprezentând complicația povestirii Pn2: relația potențială [S2 a mânca S1] fiind construită spontan de către cititor pe baza cunoștințelor enciclopedice (avem în imaginarul propriu foarte multe povești cu lupi). Intriga deschisă prin Pn2 este următoarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Desigur, aceste configurări ale mărcilor pot fi proiectate astfel: o concentrare a anaforelor pronominale (această formă de tematizare este probabil unul din indiciile formale cele mai caracteristice ale secvenței narative), precum și alternanța imperfectului și a perfectului simplu (sau a perfectului compus, chiar și a prezentului de narațiune), de exemplu. Și, mai ales, se pare că putem caracteriza narativitatea prin excluderea anumitor forme lingvistice, folosirea exclusivă a predicatelor de existență sau de stare, de exemplu, utilizarea masivă a determinanților cu valoare generică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
necesară (cel puțin) o completare interactivă, iar un schimb suplimentar devine indispensabil. Nu voi face aici distincția dintre schimburile binare (numite uneori "confirmative") și schimburile ternare ("reperatorii"). Așa cum sugerează C. Kerbrat-Orecchioni (1990: 240-241) putem considera majoritatea secvențelor ternare ca fiind compuse, de fapt, din două schimburi (Întrebare-Răspuns notat "a" și mai apoi Serviciu-Mulțumire notat "b"): Text 1: A1 Îmi spuneți, vă rog, cât e ceasul ? [a] B1 Este ora șase. [a' b] A2 Mulțumesc. [b'] Putem observa că intervențiile A1 și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dificil să se determine în ce mod un text global poate fi actualizat, aceasta se datorează faptului că majoritatea textelor apar în forma unui melanj de tipuri secvențiale. Textele omogene (unitipuri) apar în număr mai restrâns în raport cu textele eterogene (pluritipuri), compuse, prin definiție, din secvențe ce actualizează prototipuri diferite. Un text eterogen apare, în general, clasat în funcție de textul înglobant. Astfel, fabula " Lupul și Mielul" este definită ca fiind narativă conform acestui gen pentru că povestirea încadrează dialogul. Din punct de vedere cantitativ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ce ne aparțin, formînd o replică" (1977, p. 146). 1. În nr. 90, p. 116 a revistei Alpi-Rando, 1986. 2. J.-M. Adam, Pour lire le poème, pp. 173-184 și Pratiques, nr. 31, pp. 59-60, 1983. 3. Utilizăm acest termen compus pentru a evita o confuzie între tema semantică (temă + remă, fr. propos) sau tema în progresia tematică (tema + tranziție + remă). 4. H. Hermann, J. F. Cier, Système nerveux central, Masson, vol. III, p. 381. 5. Caietele Centrului de cercetări semiologice
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tinerilor este că unii tineri nu vor beneficia niciodată de instruirea necesară pentru a obține o slujbă, și mai mult, este posibil ca ei să nu obțină nici un fel de experiență profesională. Aceasta ar putea crea un segment de populație compus din șomeri permanenți. Experții OCED au speculat că aceste circumstanțe determină femeile să aibă copii mai târziu și cauzează scăderea ratelor de fertilitate. Pe de altă parte, aceste schimbări permit părinților să dedice mai mult timp fiecărui copil în încercarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Caragiale, Mihai Eminescu, Ioan Slavici (născut la Șiria). Lângă Terra Nova vasul de lux Titanic, aflat într-o croazieră se scufundă în urma ciocnirii cu un aisberg (1912). George Enescu dirijează prima audiție la Ateneul Român a Simfoniei a II-a compusă de el, 28 martie-10 aprilie 1915. În satul Cuvin au avut loc alegerile comunale în anul 1904, care au adus în conducerea comunei pe Stoiu Sârb ca primar. Acesta a condus primăria comunei din Cuvin timp de 24 de ani
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
numărul............... . În curte, stă cățelul ................. . Prin orașul meu trece râul ...................... . Iașul este așezat pe șapte coline. Dintre acestea eu cunosc ...................................... . O altă problemă ortografică cu care elevii se mai familiarizează în clasa I, doar în mod accidental, este scrierea cuvintelor compuse, formate prin îmbinarea a două sau mai multe cuvinte (,,GâtSucit’’). Pentru corecta receptare a acestor situații, explicăm elevilor cuvintele componente și semnificația lor, cu accent pe modul de formare 54 a cuvântului compus și îi ajutăm să găsească și ei
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
doar în mod accidental, este scrierea cuvintelor compuse, formate prin îmbinarea a două sau mai multe cuvinte (,,GâtSucit’’). Pentru corecta receptare a acestor situații, explicăm elevilor cuvintele componente și semnificația lor, cu accent pe modul de formare 54 a cuvântului compus și îi ajutăm să găsească și ei cuvinte asemănătoare din poveștile auzite la grădiniță sau citite de părinți. În clasa a doua, sfera cuvintelor compuse se lărgește, incluzând și numeralele ( de la unsprezece la nouăsprezece, din zeci întregi, din zeci și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
elevilor cuvintele componente și semnificația lor, cu accent pe modul de formare 54 a cuvântului compus și îi ajutăm să găsească și ei cuvinte asemănătoare din poveștile auzite la grădiniță sau citite de părinți. În clasa a doua, sfera cuvintelor compuse se lărgește, incluzând și numeralele ( de la unsprezece la nouăsprezece, din zeci întregi, din zeci și unități, din sute, sute + zeci, sute + zeci + unități etc.), precum și substantivele comune compuse, ceea ce oferă posibilități de diversificare a exercițiilor de recunoaștere și aplicare. Posibile
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
la grădiniță sau citite de părinți. În clasa a doua, sfera cuvintelor compuse se lărgește, incluzând și numeralele ( de la unsprezece la nouăsprezece, din zeci întregi, din zeci și unități, din sute, sute + zeci, sute + zeci + unități etc.), precum și substantivele comune compuse, ceea ce oferă posibilități de diversificare a exercițiilor de recunoaștere și aplicare. Posibile exerciții : 1. Transcrie numele următoarelor localități și reține scrierea lor : a)Baia Mare, Gura Humorului, Cetatea Neamțului; b)Târgu-Mureș, EforieNord, Bistrița-Năsăud. 2. Formează cuvinte compuse din cuvintele : a)Ana
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
etc.), precum și substantivele comune compuse, ceea ce oferă posibilități de diversificare a exercițiilor de recunoaștere și aplicare. Posibile exerciții : 1. Transcrie numele următoarelor localități și reține scrierea lor : a)Baia Mare, Gura Humorului, Cetatea Neamțului; b)Târgu-Mureș, EforieNord, Bistrița-Năsăud. 2. Formează cuvinte compuse din cuvintele : a)Ana + Maria = b) floarea + soarelui = Ionuț + Alexandru = ciuboțica + cucului Mircea + Vodă = regina + nopții = Moș + Crăciun = gura + leului= Baba + Dochia = calea + valea = c)nici + o + dată = unt + de + lemn = 3.Alcătuiește propoziții cu nume compuse ale unor personaje
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
2. Formează cuvinte compuse din cuvintele : a)Ana + Maria = b) floarea + soarelui = Ionuț + Alexandru = ciuboțica + cucului Mircea + Vodă = regina + nopții = Moș + Crăciun = gura + leului= Baba + Dochia = calea + valea = c)nici + o + dată = unt + de + lemn = 3.Alcătuiește propoziții cu nume compuse ale unor personaje din povești. 4.Scrie cu litere, numeralele de la : a)11 la 19; b)formate numai din zeci; c)din sute întregi. Abordând problemele ortografice în sistem și clarificându-le pe măsură ce intervin în activitatea școlară curentă, la sfârșitul
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]