1,717 matches
-
o ipoteză, nu lipsită de interes, referitoare la relația dintre personalitatea profesorului și principalele impulsuri motivaționale ce se manifestă în procesul de învățare școlară (impulsurile afiliative, de autoafirmare și cognitive). Personalitatea lui Alain corespundea impulsului motivațional de autoafirmare (elevii harnici, conștiincioși învață din dorința de a se afirma). 8. Tendințe în filosofia educației 1. ED. SPRANGER, Zur Theorie des Verstehens und zur geisteswissenschaftlichen Psychologie, apud M. RALEA și CONST. BOTEZ, Istoria psihologiei, Editura Academiei, București, 1958, p. 552. 2. Ed. Spranger
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
probabil una din puținele ocazii din viața lor când vor putea face bani. Ei știu că atunci când delegația regională de pescuit își schimbă executivul, o dată la șase ani cât presupune președinția, se schimbă și toți inspectorii. A fi un inspector conștiincios și eficient nu are nimic a face cu păstrarea funcției. (Vásquez-León 1999: 249-250) Interstiții politico-judiciare Dacă magistrații sunt cinstiți, iar nu corupți, oamenii vor fi ascultători. Dacă magistrații sunt corupți, iar nu cinstiți, oamenii vor fi neliniștiți. (Confucius, Analecte) Este
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Prâslea cel voinic și merele de aur”, da fii atent, să nu scapi vreun măr pe jos până acasă. Doamne, era atât de cuminte, relaxat și docil, încât prelua orice informație a mea și-o asimila la modul cel mai conștiincios posibil. Mariana, câte mere are Prâslea ? Stai după mine și dacă pleacă vreun măr să-mi spui, să le adunăm, să le punem la loc. Ajunși acasă, naivitatea infantilă a fratelui meu alimentată de micile mele stratageme de conservare a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la origini și fascistă prin uzaj și rezultate. (V. reportajul de război În ciuda submarinelor, apărut În Ideea Europeană și scos apoi În broșură.) [...] Ca profesor de limba și literatura italiană la Universitate, Ramiro Ortiz a lăsat amintirea unui dascăl harnic, conștiincios și fără relief; iar ca romanist și istoric literar al Evului Mediu italian și provensal, a fost un cercetător aplicat, labo rios și cu migală mare la texte, ca toți acești istorici literari, dintre care prea puțini se pot ridica
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
in ventat un eufemism cinic: feuilles de roses (Cunilingue Îi spune Montaigne pe latinește). Una, mai stilată, se masturba de zor cu-n deșt băgat În gura larg deschisă spre tine și În care te poftea să scuipi, În timp ce masculul conștiincios se ostenea În funcția lui simplă de când lumea. Alta, indignată că nu găsise până atunci doi bărbați inteligenți care să convină a se drăgosti amândoi cu ea și deodată, mă admonesta cam așa: „Voi sunteți niște imbecili care nu Înțelegeți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
hohote, fiecare ieșind din birou care pe unde a apucat.“ Marele plecat, povestitorul, avea umor! Să reținem faptul că În activitatea de administrație a Ideii Europene Costică Beldie l-a folosit mult pe fratele său, Pompiliu D. Georgescu. Acesta executa conștiincios lucrări de rutină: corespondență, legături cu abonații, socoteli bănești, Încălzirea localului etc. Pompiliu a fost salariat la Preșe dinția Consiliului de Miniștri, unde l-a cunoscut personal pe generalul Averescu. Amintirile acestuia au fost bătute la mașină de Pompiliu, care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu zborul în nacela unui dirijabil: viața lui, scrisul lui erau ca plutirea într-o nacelă și, ca să plutească, să zboare așa cum își dorea, era obligat să arunce lestul, savura, săculețele de nisip, balastul, acesta era prețul; clipele cât scria conștiincios „referatele“ erau lestul, săculețele de nisip, savura, balastul, de care te lepezi, pe care le sacrifici dacă chiar ții morțiș să zbori, clipele acelea nu făceau parte din existența lui, din ființa lui. Erau prețul plătit pentru ca să se împlinească dăruirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
prin Cehia sau RDG. Râdea și dădea din mână, în felul lui se bucura, Vlad era creația lui, nu-i așa?, se simțea legat de el ca de un fiu al său, hârtiile acelea albe pe care Vlad le umplea conștiincios cu scrisul său caligrafic îi apropiaseră al dracului de tare, îi legaseră definitiv, așa cum e legat pământul de pomul ce-și are înfiptă rădăcina în el. Apoi, tovarășul Cameniță s-a retras, a plecat din București, dar tot îl urmărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
se mai auzeau bubuituri puternice și diferite mirosuri invadau coridoarele liceului, toți știam că profesorul Amuliu Bordeianu a mai făcut o experinta deosebită și căutăm în pauza să știm despre ce a fost vorba. Profesorul nostru, Bordeanu Amuliu, era perseverent, conștiincios și foarte punctual, încât nu puteam “ciupi” nici un minut din orele sale prelungind pauză. El era adeptul demonstrațiilor științifice și al experintelor practice și de laborator, ușurând considerabil procesul de fixare a cunoștințelor predate, motiv pentru care elevii săi erau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93283]
-
s-a scris vreodată despre legile prieteniei și să cer schimbarea muncilor. Nu există pic de dreptate! Adică, peste toată mizeria strînsă acolo, mai adaugă și el o cantitate zdravănă, iar eu trebuie s-o curăț! După ce ne-am terminat conștiincioși treaba, căpitanul ne-a convocat din nou. Ne-a sfătuit să nu suflăm o vorbă despre Întîlnirea noastră anterioară și ne-a asigurat că nu vom păți nimic cînd vom ajunge la destinație, În Antofagasta. Ne-a lăsat să dormim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
tânăr preot nu aveam experiența și pregătirea necesară apostolatului din mediul urban. Deși eram conștient de marile riscuri la care mă expuneam prin activitatea mea preoțească, întărit de harul lui Dumnezeu am căutat să-mi împlinesc în modul cel mai conștiincios obligațiile mele preoțești. În timpul anchetelor de la securitate aveam să fiu acuzat că mi-am depășit atribuțiile mele preoțești. Eu însă regretam întotdeauna că nu putusem lucra mai mult și mai bine. În timpul șederii mele la catedrală, am avut între altele
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
făcut altceva, decât s-o mănânci cum ți-ai pregătit-o. Luați, apoi, munca de la câmp: n-ai arat bine, n-ai semănat sămânță bună, ai prășit de mântuială, ce vei culege toamna? Vei culege ce-ai lucrat. Ai lucrat conștiincios, vei avea câștig bun; ai lucrat rău, vei avea pierdere. Poate nici sămânța nu o vei scoate. Și așa luați-o cu toate. - Te-ai pregătit bine la școală, vei ști lecția; nu te-ai pregătit, nu vei ști-o
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și, apoi, trebuie să vă aduc de mâncare! Nu? Ai grijă de frații tăi. Eu am încredere în bunul Dumnezeu. Să fiți cuminți. La revedere! Sărut mâna! Și a plecat pe o vreme câinoasă, fiind conștientă de riscul asumat. Era conștiincioasă și disciplinată, dar mai ales se gândea că are în grija ei șase copii care o așteaptă să se întoarcă seara acasă cu sufertașul cu mâncare și feliuțele de pâine într-o plăsuță. Aveam atunci un câine frumos și inteligent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
elev cuminte, inteligent și silitor la învățătură, totuși câteodată mă solicita la efectuarea unor teme de casă. Acum stătea foarte atent ca de obicei numai ochi și urechi la explicațiile domnului profesor, vizând "realitatea ca sursă de cunoaștere", notându-și conștiincios în caiet schemele și ideile expuse la tablă. M-am uitat cu coada ochiului la el; privirea lui era ațintită spre domnul profesor. Mirosul tulburător al produsului de patiserie țărănească era prezent, continuând să plutească lângă mine, în apropierea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
iepele la umbră sub vișin, le-a dat un braț de iarbă și a continuat să trebăluiască prin curte. Moș Danilov nu spunea nimic. Nu scotea o vorbă. Se uita cu plăcere la omul din curtea lui care-și vedea conștiincios de treabă. Cu adevărat se putea spune despre tatăl meu: Unde pune el mâna, pune Dumnezeu mila" (Proverb) A făcut curtea lună. A mărunțit crengile de sub vișin, a greblat și a măturat curtea, încât acum era o plăcere să privești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ferit de păcate. Amin. Era noapte și o liniște deplină. Întreaga natură își făcea somnul regenerator, pregătindu-se pentru o nouă activitate intensă. Sus, pe firmamentul ceresc, stelele mici și jucăușe își făceau rondul de noapte, supraveghind ca niște bodyguarzi conștiincioși liniștea și integritatea materiei vii de pe pământul nostru zbuciumat de seisme geologice și sociale. Acolo, undeva în miezul pământului, ca și în cele mai de jos straturi sociale, era o stare de agitație și nemulțumire ca un huruit îndepărtat, prelung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pamfletar. Scrie despre o vânătoare organizată în decembrie de Ion Țiriac pentru oameni de afaceri occidentali. În realitate, un adevărat masacru, de neimaginat în țările lor de origine, acolo unde au vilă cu piscină și gazon, iubesc animalele și recuperează conștiincios și ultimul dop de la sticla de bere. Reproduc o parte din text, imaginea cristalizată a mizeriei morale dintr-o țară în care morala nu mai interesează pe nimeni. Titlu: Au murit 185 de mistreți. Fragmentul: "pe de o parte, sunt
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ce putea ca să-și învingă timiditatea, la fel cum se chinuia Demostene să-și îmblânzească bâlbâiala. Nu era sarcastică, dar făcea eforturi să fie spirituală, amuzantă. Nu era capricioasă; era statornică, asta da. Am scris cândva despre mine că sunt conștiincioasă, constantă și consecventă. Con, con, con. Și am rugat a nu se citi pe fran țuzește. Toată viața am fost, așa cum am mai spus, de o conștiinciozitate de esență bovină. Și de o constanță ilustrată, dacă vreți, printr-o căsnicie
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Mă duceam să-mi cer iertare și eram fericită când mă săruta și reîncepea să-mi vorbească. Recompense speciale nu primeam, pentru că tot timpul mi se cumpăra câte ceva. Vrute și nevrute. Am fost, în toți anii de școală, o elevă strălucită. Foarte conștiincioasă, foarte tocilară, iar mama era foarte mândră de mine. În camera mea, deasupra patului, atârnau pe perete, înrămate frumos, patru cununițe împletite din frunze de stejar, pe care le primisem în clasele primare. R.P. Ce-a însemnat relația dintre profesor
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe nume și este nevoie de noi, să punem umărul, să punem mintea la contribuție, să facem tot ce e omenește posibil pentru propășirea patriei. A fi comunist, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu, înseamnă a lucra mereu mai bine și mai conștiincios pentru interesele oamenilor muncii“ etc., etc. (Flacăra, 29 septembrie 1977) DOICESCU Octav, arh. prof. „Arhitectura și urbanismul românesc contemporan exprimă și definesc în coordonatele lor materiale și spirituale dimensiunile construcției socialiste, cu înaltul ei coeficient de organizare politică, economică și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
muncipile“... Îți vine să crezi cât este de incult... Ha, ha, ha... Peste câteva ore, apare și Mircea. Direct de la Sala Palatului. Pe blocnotesul cu coperți roșii de pânză și hârtie lucioasă a desenat cefele, uneori profilurile activiștilor care notau conștiincios, pe același tip de blocnotes, indicațiile de la tribună. Zeci de miniaturi, demne de o expoziție. Își freacă mâinile de bucurie: le-a făcut-o! Dorin și Mircea. Umorul și rezistența (sau disidența?!) la români. * Primesc un telefon agitat: — Vino repede
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
dacă- mi aduc bine aminte -, ca și o povestire finală care e, cum se zice, „din alt film“. și asta-i tot (sau așa pare după prima fușereală ; a doua fușereală ne va limpezi, poate, cîteva lucruri). După acest rezumat conștiincios (cu care nu urmăresc nicidecum să iau locul cuiva în fruntea ierarhiei acade mice), recomand totuși lectura în continuare a Tine re țilorț, începînd cu ce a mai rămas din prefața mea și continuînd cu cartea propriu-zisă. Pentru că nu întot
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mor“. I-am replicat cu superioritate, spunîndu-i că nu e nevoie de astfel de stimuli exteriori și că e de ajuns să asculți „hardul“ interior („hard“ este, desigur, muzica hard-rock). Am fost mîndru de replica mea și am notat-o conștiincios în jurnalul pe care am hotărît să-l țin din momentul acela. N-am scris prea multe pagini în jurnal, dar ches tiunea cu hardul interior mi-a plăcut mult timp. / Aceeași zicere înțeleaptă însă m-a făcut să distrug
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
miroase frumos și apoi ne-a dat și nouă să mirosim. Era parfum de trandafiri. Să vezi atunci cum au început să se îmbulzească cu toții : „Dă-mi și mie ! Dă-mi și mie !“. Bulgarul nu mai prididea, dar ne ungea conștiincios după urechi și la încheieturile mîinilor. La un moment dat, am auzit vocea tovarășei : „Clasa a patra be, la mine !“. Era foarte supărată. Ne-a suit pe toți în autocar și ne-a spus la microfon că am făcut o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mașinuța bușitoare. Se îndreptară spre ele și, cînd ajunseră, le izbiră cum trebuie. Numai că una, care își dăduse seama din vreme, o rupsese la fugă și scăpase nevătămată. Văzînd asta, Cristi se desprinse numaidecît din mașinuță și se luă conștiincios după ea, ca să ducă treaba pînă la capăt. Abia cînd o ajunse și o buși, Dănuț, care-i urmărea încîntat cu privirea, rămase fără grai. * „Ai văzut-o pe fata aceea ?“ - îl întrebă Dănuț la sfîrșitul pauzei. Ea se făcuse
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]