27,363 matches
-
uman, din latura biologică în cea socială, net superioară însușirii fiziologice, proprie speciei umane, care a evoluat prin forma sa reținută, zâmbetul, și, în ultimă instanță, prin forma sa rafinată, surâsul, pe fondul superiorității idealului în detrimentul realului inferior. Râsul în concepția mea este o manifestare spirituală critică, de superioritate a rasei umane asupra naturii înconjurătoare, dar nu este doar un hohot fiziologic, ci semnificația gândirii în actul critic, pusă pe muzica sufletului. Din fericire, colaborarea mea din ultimii cinci ani cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
2.5. Rezultatele obținute în acele campanii 2.6. Evaluarea campaniilor anterioare 3. Problematica 3.1. Patronatul 3.2. Angajații 4. Axa de campanie propusă 5. Obiectivele de comunicare 6. Publicul-țintă 7. Piața-țintă 8. Strategia de intervenție 9. Activitatea de concepție 10. Factorii responsabili 10.1. Departamentul de relații publice 10.2. Firma de relații publice 10.3. Departamentele vizate din interiorul organizației 10.4. Departamentele regionale 11. Bugetul 12. Calendarul 13. Anexele"44. Referitor la modelul propus de Bernard Dagenais
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
în funcție de bugetul pe care îl primesc din partea sistemului. În continuare, vom prezenta un model general de plan, în care cheltuielile apar defalcate în funcție de diferitele elemente (acțiuni standard) ale muncii de PR: > "Producția scrisă (pliant, buletin informativ, scrisori, afișe, banderole etc.) Concepția grafică Redactarea textului Fotografii sau ilustrații Punerea în pagină Compoziția Macheta Separarea culorilor Costurile de realizare a fotografiilor Drepturile de autor Corectură Tipărire (cantitate) Distribuție (costuri poștale) Costul de creare a unui logo > Producția audiovizuală Scenaristul Realizatorul Actorii Filmarea Montajul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
ceea ce ar duce la un text dulceag care nu ar explica nimic, fie de o valorație prea puternică, care ar înnegri orice tentativă de analiză imparțială; îi mai rămăseseră liniile de fugă ce ar putea crea impresia de echilibru asupra concepției de ansamblu. După Anul Nou se hotărî să adune informații despre viața prozatorului, în fond avusese în vedere acest lucru de la bun început. Însă atunci se petrecu ceva care mări nesiguranța lui Zara. Nu găsi absolut nimic, nici un articol de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
este vorba de un sentiment relativ ce depinde enorm de percepția fiecăruia și nu întotdeauna este în concordanță cu intuițiile celuilalt“. Folosise cuvintele ei doar ca să-și demonstreze că memoria îi funcționează bine și să poată fi aproape de ea și concepțiile ei. Toată schimbarea asta avusese loc în câteva secunde, fără scăpare sau revenire asupra hotărârii; în câteva secunde avusese loc sfârșitul lumii, așa cum se așteptase: cumplit și fără nici un avertisment. Ea însă mai avea puterea să vorbească, să găsească explicații
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Del Vecchio, reprezintă o reacție necesară Împotriva pozitivismului vulgar al multor juriști. Aceste principii sunt de o mare importanță deschizând perspective teoretice, profunde și ample, aprecia Mircea Djuvara În Prefața la Lecții de filosofie juridică. Folosind surse logico-axiologice, În special concepțiile Școlii neokantiene de la Marburg (Cohen și Natorp) și din concepțiile juridice ale lui Rudolf Stammler, atât Giorgio Del Vechio cât și Mircea Djuvara considerau că toate datele subiective, din punct de vedere psihologic și prin urmare și eul nostru empiric
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
multor juriști. Aceste principii sunt de o mare importanță deschizând perspective teoretice, profunde și ample, aprecia Mircea Djuvara În Prefața la Lecții de filosofie juridică. Folosind surse logico-axiologice, În special concepțiile Școlii neokantiene de la Marburg (Cohen și Natorp) și din concepțiile juridice ale lui Rudolf Stammler, atât Giorgio Del Vechio cât și Mircea Djuvara considerau că toate datele subiective, din punct de vedere psihologic și prin urmare și eul nostru empiric sunt manifestări ale cugetului (cogito-ului universal) și sunt subordonate principiului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dans Ding an Sich) - afirmă că subiectul În general nu este un lucru, ci un criteriu transcendental, punct de vedere necesar al cunoașterii; este „centrul cunoștințelor reale, adică al ideilor generale din care s-a produs realitatea obiectivă. Transferând această concepție În domeniul etic, și mai ales În domeniul juridic, concepem personalitatea ca un simplu centru, căruia i se atribuie obiectiv drepturi și obligații”. O problemă fundamentală pentru drept este aceea a diferenței dintre moral și juridic. Ea nu este străină
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În eliminarea rațiunii comune și a filosofiei populare În primele două secțiuni ale Întemeierii metafizicii moravurilor, intitulate expresiv: „Trecerea de la cunoașterea morală a rațiunii comune la cunoașterea filosofică” și „Trecerea de la filosofia morală populară la metafizica moravurilor”. De altfel, În concepția kantiană, conștiința noastră se află la intersecția a două lumi eterogene: prin impulsurile sale egoiste ale naturii sale, omul participă la lumea sensibilă; iar prin obligațiile morale el poate accede la lumea spiritualității pure. Aceste obligații aparțin unei morale a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trăsăturile fundamentale specifice gândirii iluministe. Cea de a doua lucrare, din „micile scrieri” kantiene, este Spre Pacea eternă (1794). Aspirația larg umanistă a unei păci eterne, definitive, este organică viziunii kantiene, crescută din ceea ce este peren În om - ieșit de sub concepția fluidității temporale - adevărul transcendental. Este validitatea universal necesară a năzuinței acestei ființe muritoare și umilite, dar singura liberă - omul, care Își proiectează viitorul ca pe o valoare superioară În raport cu prezentul, ca pe un liman al originii Înalte, al moralității, al
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii Practice. Unii interpreți ai filosofiei gânditorului neokantian, au identificat accente de influență, provenind din Spinoza și Schopenhauer - desăvârșite sub influența lui Fechner. Se mai simte puternica influență a lui Wilhelm Wundt. Premisa majoră a concepției lui Paulsen rămâne filosofia lui Kant care i-a insuflat convingerea necesității elaborării unui „sistem filosofic Închis” capabil să evite ruptura dintre „intuiția religioasă și explicația naturalist științifică Între credință și știință”. În lucrarea sa Introducere În filosofie (1892), filosofia
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tot de reprezentări și idei despre Înfăptuirea și coordonarea, despre sensul și semnificația tuturor lucrurilor”. Filosoful german adaugă argumentarea că, deși la origine filosofia reprezintă o „cunoaștere științifică a lumii, În evoluția ei din perioada modernă, ea urmărește să Împace concepția religioasă despre lume, cu explicarea științifică a naturii”. Paulsen făcea observația pertinentă că antagonismul dintre știință și credință nu se rezolvă nicidecum, prin dispariția religiei. El scrie În acest sens: „eu nu cred că omenirea Își va mărgini vreodată legătura
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
știință și credință nu se rezolvă nicidecum, prin dispariția religiei. El scrie În acest sens: „eu nu cred că omenirea Își va mărgini vreodată legătura ei intimă cu realitatea la cunoașterea științificăă deoarece credința este Înrădăcinată În spiritul omenesc”. După concepția acestei „metafizici critice” pe care o Împărtășea și dezvolta Paulsen, „orice filosofie, Întrucât vrea să fie filosofie În Înțelesul vechi al cuvântului, anume concepția despre lume și viață, conține, de asemenea, un element de credință În sine, pe care știința
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
legătura ei intimă cu realitatea la cunoașterea științificăă deoarece credința este Înrădăcinată În spiritul omenesc”. După concepția acestei „metafizici critice” pe care o Împărtășea și dezvolta Paulsen, „orice filosofie, Întrucât vrea să fie filosofie În Înțelesul vechi al cuvântului, anume concepția despre lume și viață, conține, de asemenea, un element de credință În sine, pe care știința ca atare nu-l conține (Ă) În acest Înțeles, vorba lui Sf. Augustin fides precedit rationem este un adevăr general omenesc, ba chiar adevărată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Ă) În acest Înțeles, vorba lui Sf. Augustin fides precedit rationem este un adevăr general omenesc, ba chiar adevărată pentru Înțelegerea și a filosofiei, a oricărei filosofii, materialistă ca și idealistă, optimistă ca și pesimistă”. Al. Boboc, releva peremptoriu: „În concepția lui Friedrich Paulsen posibilitatea unei veritabile autonomizări a filosofiei În sistemul celorlalte valori ale culturii spirituale este aproape exclusă dată fiind absolutizarea factorului credință”. În această interpretare, cum spune istoricul român al filosofiei, „se rămâne la o stare de imprecizie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
istoricul român al filosofiei, „se rămâne la o stare de imprecizie”. Paulsen arată că: „În genere filosofia ocupă o poziție intermediară Între știință și religie; pe când știința are o poziție periferică În viața spirituală, iar religia alcătuiește sâmburele rațional al concepției despre lume (...) filosofia are ca temă proprie cercetarea istorică a medierii dintre știință și religie (Ă) ea năzuiește să aducă știința și religia la unitate. Paulsen făcea precizarea că Însăși filosofia lui Kant a „dezlegat problema centrală a filosofiei moderne
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ci ca „gândire pură despre lumea inteligibilă”. 2. Etica neokantiană Friedrich Paulsen este În același timp creatorul unui sistem de etică, unul dintre primele elaborat În modalitatea neokantiană cuprinzând nu numai studiul categoriilor eticii, ci și teoria vieții religioase și concepția despre societate și stat. În viziunea filosofului neokantian, Etica apare ca „a treia știință care are un caracter universal, ca și logica și etafizica. Etica este „doctrina despre bunuri” (Güterlehre). În acest domeniu, Paulsen se detașează de Kant susținând că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
istoric - ca adolescent, ca bărbat, ca femeie, „atenianul ca atenian”, normalul cât și patologicul etc.) definiției generale a „binelui suprem” - Paulsen asumă integral poziția etico-politică a lui Aristotel. [Vezi Etica Nicomahică, dominată de „datoria Întru fericire” (individuală și colectivă)]. Pentru concepția energetică și istorico teleologică proprie lui Paulsen, contribuția Stagiritului este „definitivă”, cum va fi și aceea a lui Kant - ea a format conceptele generale „pentru etică”. Filosoful german se ocupă caracteristic și preferențial de Aristotel, când sintetizează astfel viziunea clasicului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
lumii morale”. Insuficiența științifică a operei lui Kant, cu toată superioritatea acesteia față de „teoriile dulceag-hedoniste ale virtuții”, constă În cultivarea „modului de gândire individualist raționalist al secolului al XVIII lea, de la care Kant nu s-a abătut niciodată”. Împotriva vechii concepții dogmatic-teologice, precum și a filosofiei dogmatic-raționaliste a secolelor XVII-XVIII, Paulsen prezintă propria sa etică drept o deontologie, etică deopotrivă „istoric-genetică și social teleologică”, poziție care, prin idealismul obiectiv al lui Hegel, prin „școala istorică a dreptului” și prin „biologia istoric-evoluționistă” este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
al dezvoltării generale a vieții, finalitatea lor imanentă este o formă explicită a finalității, proprii tuturor alcătuirilor organice; de aceea Înțelegerea (comprehensiunea) și interpretarea social-teleologică (hermeneutica) este forma necesară a explicației lor științifice. Pe deplin actuală În valoarea ei filosofică, concepția etică a lui Paulsen se edifică, se constituie ca deontologie În care conceptul a trebui se așează În față, În opoziție cu a vrea, fiind „derivat din relația individului cu Întregul social, a voinței proprii cu voința generală”. Se naște
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
normele morale obiective; odată cu „nu trebuie!”, moravurile și judecata morală În vigoare se opun Înclinației, Înfrânând-o, sau alte ori cu un „trebuie!” Îmbolditor, sau, după făptuire, cu un „ar fi trebuit!” sau „nu ar fi trebuit!” dezaprobator și pedepsitor. Concepția istoric-teleologică a lui Paulsen este concretizată În: 1. filosofia dreptului și 2. filosofia moralei. Filosoful neokantian probează o viziune concretă și realistă, când relevă: „Moravurile și comportarea morală, sistemul moralității obiective, la fel ca și dreptul ca produs și funcție
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ființă care acționează voluntar acționează În sensul realizării «binelui suprem» iar desconsiderarea acestei legi acționează În sensul nimicirii sale. Iar aici ea pune, cu Aristotel, binele suprem În «perfecțiune», nu În plăcere sau În fericire”. Modul de gândire isoric-evoluționist apără concepția teleologică, adică deduce obiceiul și dreptul din valorile esențiale ale vieții individuale și sociale, Întemeindu-le valabilitatea , deci morala obiectivă. Altfel spus - observă esențial Paulsen: „virtuțile sunt bune sau valoroase pentru că acționează În sensul conservării și potențării vieții umane, viciile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
condusă de la unul la celălalt dintre principii. Aici nu e vorba de o reprezentare a lumii ca fiind compusă din două elemente distincte, obiectul și subiectul; o astfel de Împărțire ar putea părea ca fiind fondată doar În ochii unei concepții empirice, iar noi nu știm prea bine să fi abundat analize critice, aceste construcții se descoperă a fi Înșelătoare și inadecvate. Subiectul și obiectul nu se constituie nicidecum În lucruri sau substanțe materiale; ele sunt doar niște criterii transcendentale, adică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
din toate timpurile, dar care este tot atât de bine impregnată În conștiința tuturor oamenilor. Vom obiecta poate la faptul că o voință, chiar de factură negativă și perversă, poate la rândul ei să confere faptelor o anume universalitate, aplicându-și propria concepție, oricât de falsă ar fi ea, la toate cazurile de acest gen: În această privință s-ar putea ușor găsi exemple. Această obiecție dovedește și faptul că regula În sine necesită a fi interpretată, ca orice regulă, În spiritul, și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
poate fi considerat la toate popoarele, În decursul Întregii istorii trecute (și viitoare). Din punct de vedere al conținutului lor, sistemele etice care s-au afirmat În istorie prezintă o multitudine variată și s-ar putea spune, o Înflorire de concepții și de norme chemate să realizeze modurile de existență cele mai diverse, dar În care se manifestă totuși, anumite concordanțe importante și-un fel de unitate În tendințele fundamentale. Se poate afirma, cu o anumită aproximație, că legile și cutumele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]