2,296 matches
-
a favorizat implantarea buddhismului în provinciile de nord est. El este considerat, alături de Aśoka, unul dintre cei mai importanți promotori ai acestei religii. Sub conducerea lui s-a ținut un al patrulea conciliu la Jălandhara sau Kundalavana. Probabil că acest conciliu privea doar școala sarvăstivădinilor, care avea nenumărați adepți în această parte a Indiei. Cert este că autoritatea conciliului n-a fost recunoscută de theravădinii din Srī Lanka. Kanishka, cel mai important dintre regii Kușănași, a fost inițial adeptul unei tradiții
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
importanți promotori ai acestei religii. Sub conducerea lui s-a ținut un al patrulea conciliu la Jălandhara sau Kundalavana. Probabil că acest conciliu privea doar școala sarvăstivădinilor, care avea nenumărați adepți în această parte a Indiei. Cert este că autoritatea conciliului n-a fost recunoscută de theravădinii din Srī Lanka. Kanishka, cel mai important dintre regii Kușănași, a fost inițial adeptul unei tradiții non-buddhiste, dar, asemenea lui Aśoka, a trecut apoi la buddhism. Sub protecția sa a apărut și s-a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
apostolul neamurilor”. Ambele religii au scrieri sacre considerate canonice precum Tipitaka, respectiv Vechiul și Noul Testament, dar și scrieri necanonice însă reprezentative precum cronicile din Ceylon, Milinda-Pañha, Nettipakarana, Visuddhimagga și Abhidharmakośa, respectiv cărțile deuterocanonice și Evangheliile apocrife. Istoria buddhistă înregistrează patru concilii, care au avut loc pentru a lămuri definitiv textele canonice sau pentru a discuta anumite chestiuni de doctrină. Numeroase concilii au avut loc și în Biserică și din aceleași motive. Cele mai importante sunt cele șapte sinoade ecumenice recunoscute de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
reprezentative precum cronicile din Ceylon, Milinda-Pañha, Nettipakarana, Visuddhimagga și Abhidharmakośa, respectiv cărțile deuterocanonice și Evangheliile apocrife. Istoria buddhistă înregistrează patru concilii, care au avut loc pentru a lămuri definitiv textele canonice sau pentru a discuta anumite chestiuni de doctrină. Numeroase concilii au avut loc și în Biserică și din aceleași motive. Cele mai importante sunt cele șapte sinoade ecumenice recunoscute de creștinismul răsăritean. Născut ca reacție la decăderea ritualistă brahmanică, buddhismul s-a despărțit în Micul și Marele Vehicul, schismă asemănătoare
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nimicește cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu, căci Templul lui Dumnezeu este sfânt și așa sunteți și voi. De aceea orice atitudine agresivă îndreptată împotriva ta sau a altuia e o nesocotire a legii divine. în conciliul de la Toledo din 639, când Bisericile nu erau încă despărțite, după învățătura Fericitului Augustin, trăitor cu două secole înainte, s-a dictat pedeapsa de excomunicare a sinucigașilor, din comunitatea creștină, pentru că omul face un astfel de gest, numai împins de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dogmatica creștină Conceptul de „persoană” a făcut o carieră strălucită nu numai în drept, ci și în dogmatica creștină. Creștinismul fiind o religie care mărturisește un Dumnezeu în trei ipostaze, legătura dintre acestea se cerea cumva circumscrisă și explicitată. După ce Conciliul de la Niceea a stabilit dogma consubstanțialității acestor ipostaze, ea trebuia detaliată. Astfel, s-a împrumutat conceptul de „persoană” din jurisprudență, domeniu foarte important în Imperiul Roman, în cadrul căruia se forja dogma creștină. Persoanele sunt concepute, de regulă, față în față
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Mediu, cuplul alcătuit din inorog și fecioară își pierde puterea de concretizare imagistică a unei taine a Bisericii, iese din sfera simbolică și pătrunde în cea decorativă, cu implicații adesea mundane. Sau, mai pe șleau spus, lascive. De aceea, probabil, Conciliul de la Trente, din 1545-1563, interzice reprezentarea lui Iisus sub formă de inorog. Ca să conchid, Evul Mediu preferă interpretarea în cheie spirituală a imaginii, asociind inorogul cu ideea de castitate, de puritate și transformând totul într-o tălmăcire plastică a nașterii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
2005, p. 19. Majoritatea informațiilor despre această lucrare le culeg din studiul acestui autor, mai puțin pe cele cărora le menționez o altă sursă. 43 Vezi Michael J. Curley, op. cit., p. XX-XXI, Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 3. 44 La conciliul In Trullo de la Constantinopol (692), canonul 82 interzicea folosirea simbolului mielului pentru Iisus, impunând reprezentarea acestuia sub forma unei figuri umane. Pericolul era acela al venerării animalului de către creștinii simpli, neobișnuiți să aplice o interpretare simbolică. Vezi Jacques Voisenet, Bêtes
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
2005, p. 19. Majoritatea informațiilor despre această lucrare le culeg din studiul acestui autor, mai puțin pe cele cărora le menționez o altă sursă. 239 Vezi Michael J. Curley, op. cit., p. XX-XXI, Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 3. 240 La conciliul In Trullo de la Constantinopol (692), canonul 82 interzicea folosirea simbolului mielului pentru Iisus, impunând reprezentarea acestuia sub forma unei figuri umane. Pericolul era acela al venerării animalului de către creștinii simpli, neobișnuiți să aplice o interpretare simbolică. Vezi Jacques Voisenet, Bêtes
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice / 57 I.2. Istoricul doctrinei Bisericii Catolice și a viziunii sale asupra mijloacelor de comunicare / 60 I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X / 62 I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I / 66 I.2.3. Intervențiile Magisteriului în prima jumătate a secolului al XX-lea / 68 I.3. Presa în Spania, Italia și Franța / 74 I.3.1. Spania / 76 I.3.1.1. Presa din Spania la sfârșitul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prin natura lor, pot atinge și influența nu numai indivizi izolați, ci mulțimi întregi și toată societatea umană, cum ar fi presa..." 1. Citatul de mai sus reprezintă pasajul de început al "Decretului asupra mijloacelor de comunicare socială" (adoptat în cadrul Conciliului Vatican II) și surprinde concepția Bisericii Catolice și importanța acordată de aceasta mass-mediei, ca invenție a modernității (altfel spus, documentul menționat reprezintă "esența" evoluției viziunii Sfântului Scaun asupra rolului și locului mijloacelor de comunicare în cadrul Bisericii și al societății). Cercetarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
avut loc o reașezare a Bisericii în raport cu societatea modernă și cu statul și când presa ocupa un loc important în transmiterea acestei noi viziuni în toate comunitățile catolice din lume. Am depășit și limita cronologică superioară, pentru a prezenta prevederile Conciliului Vatican II, referitoare la mijloacele de comunicare socială; asta din cauză că ele sintetizează evoluția viziunii Bisericii asupra acestui domeniu până în momentul respectiv și unifică măsurile dispersate care au fost luate până la acea dată, creând un plan unitar de dezvoltare a mass-mediei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
până la pontificatul Papei Pius X reprezintă o întoarcere în timp, încă de la primele intervenții pontificale referitoare la difuzarea cărților și a tipăriturilor, până la Papa Pius al X lea. Un rol aparte în această evoluție istorică îl consacrăm documentului adoptat în urma Conciliului Vatican I: Syllabus și Conciliul Vatican I, care a repoziționat Biserica în societatea contemporană și în care se acorda o atenție deosebită presei, ce devenea un mijloc de evanghelizare și răspândire a mesajului creștin. În ultima parte Intervențiile Magisteriului în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reprezintă o întoarcere în timp, încă de la primele intervenții pontificale referitoare la difuzarea cărților și a tipăriturilor, până la Papa Pius al X lea. Un rol aparte în această evoluție istorică îl consacrăm documentului adoptat în urma Conciliului Vatican I: Syllabus și Conciliul Vatican I, care a repoziționat Biserica în societatea contemporană și în care se acorda o atenție deosebită presei, ce devenea un mijloc de evanghelizare și răspândire a mesajului creștin. În ultima parte Intervențiile Magisteriului în prima jumătate a secolului al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anexe, care să completeze lucrarea de față. Din seria documentelor publicate, de un real folos au fost: Dumitru Preda (coordonator), România Vatican Relații diplomatice I 1920-1950; Ion Dumitriu- Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944; S. Collectanea, Congregatia de Propaganda Fide; Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații; traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, La Romania e la Santa Sede. Documenti dplomatici și altele. Pentru a înțelege ambientul perioadei în care episcop de București a fost Raymund Netzhammer, precum și rolul acestuia în pomovarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ierarhice bisericești pe această temă și dezvoltarea instituțiilor de comunicare catolice au demonstrat importanța acordată dar și inexistența unui plan coerent de lungă durată privitor la presă. Au fost măsuri luate treptat, uneori fără continuitate, și unificate relativ târziu, în cadrul Conciliului Vatican II, când a fost adoptată o poziție unitară și clară privind mijloacele de comunicare socială și rolul acestora în cadrul Bisericii și a societății. Principalele scopuri ale Vaticanului au vizat uniformizarea catolicismului prin mass-media și crearea unei viziuni catolice unitare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din cadrul Bisericii Catolice trebuie plasată într-un cadru temporal bine delimitat și trebuie privită prin optica personalității și viziunii pe care Suveranul Pontif din acel moment a avut-o dacă a fost adeptul unei abordări moderne, sau tradiționale 50. După Conciliu Vatican I, s-a continuat pe o interpretare extensivă a autorității pontificale, completată de exercițiul expansiv care s-a dezvoltat prin intermediul enciclicilor, ce au devenit tot mai numeroase și cu referire directă la aspecte nu doar teologice, ci și etice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creeze o unitate a publicațiilor catolice, dar și organisme ierarhice care să coordoneze activitatea presei catolice (de fapt a tuturor formelor media). Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a acționat o perioadă mai lungă de timp, cu diferite intervenții papale. Prin Conciliu Vatican II, s-a sintetizat această evoluție și s-au concentrat aspectele principale ale problemelor presei. O chestiune importantă a reprezentat-o finanțarea mijloacelor de comunicare catolice. În această privință a fost oferită următoarea soluție: "Ar fi de neconceput ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și de centralizare a activităților media. Suveranul Pontif era cel care avea îndatorirea pastorală de a gestiona mijloacele de comunicare socială, iar în această direcție era asistat de un Oficiu special al Sfântului Scaun 92 (de fapt este vorba conform Conciliului Vatican II de Secretariatul pentru presă și spectacole, care își extindea autoritatea și competențele la toate mijloacele de comunicare socială, inclusiv presa; au fost cooptați în el specialiști printre care și laici din diferite state și diverse domenii). Un rol
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate, Biserica recomanda și înființarea de Oficii naționale 94. Acestă realitate certificată abia în 1965, la sfârșitul Conciliului Vatican II, reprezintă finalitatea asupra viziunii înglobării și organizării fenomenului media de către Biserică, la care s-a ajuns după numeroase măsuri luate mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-le și prima jumătate a secolului al XX
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să le acorde o mai mare atenție 104. I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X Documentele menționate anterior au fost fundamentale pentru Magisteriul Bisericii, de aceea considerăm necesară abordarea lor în contextul istoric, unde capătă substanțialitate. Înaintea Conciliului de la Trento, odată cu inventarea tiparului, Papii în special Papa Leon X (1513-1521) și Papa Paul III (1534-1549) și-au dat seama de importanța "opiniei publice" și de noua direcție către care se îndrepta comunicarea; ei au avut numeroase intervenții în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a stopării neînțelegerilor dintre catolici cauzată de viziunile politice diferite 127. Astfel, Papa a apărat libertatea politică a catolicilor în fața celor care își însușeau dreptul de a interpreta opiniile Bisericii folosindu-se de presă 128. I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I Pe 8 decembrie 1864, Papa Pius IX a publicat Syllabus errorum și enciclica Quanta cura. În enciclică era expusă poziția Sf. Părinte în ceea ce privea ideologiile moderne, iar Syllabus cuprindea o listă de 80 de propoziții blamate, fiecare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care îl vedeau ca o confirmare a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului, care nu știau cum să-și refacă poziția. A provocat și reacții îngrijorătoare în cadrul unor guverne liberale 131. În 1867, Papa Pius IX a anunțat convocarea Conciliului Vatican I în urma consultării cu episcopii din mai multe țări, care au propus câteva teme de discuție; era primul după mai bine de trei secole. Conciliul a început pe 8 decembrie 1869 și a fost suspendat pe 20 octombrie 1870
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îngrijorătoare în cadrul unor guverne liberale 131. În 1867, Papa Pius IX a anunțat convocarea Conciliului Vatican I în urma consultării cu episcopii din mai multe țări, care au propus câteva teme de discuție; era primul după mai bine de trei secole. Conciliul a început pe 8 decembrie 1869 și a fost suspendat pe 20 octombrie 1870, deoarece Napoleon al III-lea a trebuit să-și retragă trupele care apărau orașul, pentru a le folosi în războiul contra Prusiei. Roma a fost cucerită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
constituțiile Dei Filius y Pastor aeternus. Prima sintetiza doctrina catolică despre revelație, explicând relațiile dintre credință și rațiune. A doua definea infailibilitatea Papei când vorbea ex catedra despre credință și obiceiuri, temă ce a stârnit unele reacții în societate 132. Conciliul a statutat că primatul jurisdicției Pontifului Roman nu se exercită doar în zona credinței și a tradițiilor creștine, ci și în domeniul disciplinar și administrativ. Primatul jurisdicției reprezenta în Biserica Catolică "puterea juridică deplină și supremă". Deciziile papale nu aveau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]