6,847 matches
-
ei direcți și de către ceilalți membrii din obște, care sunt, într-un fel sau altul, rudele ei. Delimitarea hotarelor obștilor a intervenit atunci când comunitățile au venit în contact, stabilind legături de cooperare, de căsătorie, de schimb, economice, culturale și confesionale. În cadrul elementelor de delimitare, râuri, păduri, copaci izolați, de obicei stejari sau brazi, pietre, stânci, se detașează Poarta Țărnii, care delimitează vatra satului cu imașul și toloaca de terenurile de arătură. Poarta Țărnii se mai păstrează și astăzi în multe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
bulgar și a patriarhiei bulgare, restabilirea graniței pe Dunăre și formarea temei Paristrion (Paradunărene), sub a cărei autoritate vor fi puse toate jupanatele dintre Dunăre și Marea Neagră (Dimitrie, 943, Gheorghe, 972-980 și Romania din stânga Dunării) , a revigorat legăturile economice și confesionale dintre Imperiu și viitoarele teritorii românești. Prezența, cel puțin religioasă, a Imperiului la nordul Dunării este de netăgăduit, dar la fel ca și vechiul Imperiu roman, nu a putut îngloba administrativ și politic teritoriile locuite de români. Deșii unii împărați
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care are un drept limitat, deoarece poate fi alungat de pe moșie. Instituția veciniei vine din solidaritatea manifestată între membrii obștii la început, practica vieții impunând anumite raporturi între indivizi, chiar de condiție socială diferită, izvorâte din vecinătatea spațială și identitatea confesională: te ajuți cu vecinul în caz de nevoie, te împrumuți de la el, organizezi claca pentru diferite munci: ridicarea casei, făcutul fânului, culesul roadelor pământului etc, ajutor reciproc care s-a transformat, după intrarea în stare de dependență, în obligație unidirecțională
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ca rezidenți în Tg. Neamț sate întregi de români. S.A.: „Problema” era aceeași și în orașe mai mari, ca Iașii. Iar în Transilvania “problema” erau ungurii și nemții. Comuniștii voiau să fabrice „poporul unic muncitor”, iar identitățile acestea rebele - regionale, confesionale, etno-naționale -, „problemele”, apăreau peste tot! M.I.: Așa este. Revenind: dacă eu știu de zece sinagogi, să spunem că au fost cincisprezece. Ceva enorm! Dar nivelul, cum arătam mai înainte, scădea mereu: în timpul când am fost eu acolo așadar, mai erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
întru exercitarea dreptului fundamental la învățare pe tot parcursul vieții. Pentru prima oară, în chip explicit, mediului preuniversitar și celui academic i se reglementează, ferm, structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului: învățământ preșcolar, primar, secundar și terțiar, public, privat și confesional. Iar școlii românești, i se direcționează, hotărât și limpede, arealul optim dezvoltării libere și armonioase a individualității, premisă sine qua non spre împlinire și dezvoltare personală, pentru cetățenie activă și inserție socială armonioasă, pentru, în cele din urmă, dezvoltări, realizări
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de concepție asupra viitorului educației din România” este susținută în textul Legii Educației de aspecte precum: acordarea a 500 de euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut; finanțarea de la bugetul de stat urmează elevul inclusiv în învățământul obligatoriu particular și confesional (Art9(5)); trecerea clasei a IX-a la gimnaziu (Art. 23); includerea clasei pregătitoare, care devine și obligatorie, în învățământul primar (Art. 23); învățământul profesional apare ca traseu educațional distinct, cu durata între 6 luni și 2 ani (Art. 23
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
publică din țară și că "unele amănunte ne alarmează". Că sunt situații despre care s-a scris, dar presa de circulație nu a preluat niciodată tema, ca să se poată ajunge la o discuție publică rațională. E vorba, spun susținătorii neutralității confesionale în școli, despre manifestări nu tocmai tolerante ale credincioșilor bisericii ortodoxe, reputată ca tolerantă, despre adventiști bătuți, penticostali pe care cimitirul public comunal nu vrea să-i înmormânteze și altele. Părerea acestor "fundamentaliști și fanatici apărători ai drepturilor omului" cum
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în cursul orelor de religie sau în spațiile destinate exclusiv învățământului religios. Absența acestor principii ar fi un deficit de democrație, știut fiind faptul că majoritatea țărilor europene și Statele Unite au reglementat clar acest lucru în sensul consacrării unei neutralități confesionale a învățământului public, în vreme ce la noi datorită rugăciunilor de la început de an școlar, prezenței simbolurilor religioase și manierei confesionale de derulare a orelor de religie, majoritatea școlilor publice din România au caracterul unor școli confesionale, foarte departe de ceea ce ar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de democrație, știut fiind faptul că majoritatea țărilor europene și Statele Unite au reglementat clar acest lucru în sensul consacrării unei neutralități confesionale a învățământului public, în vreme ce la noi datorită rugăciunilor de la început de an școlar, prezenței simbolurilor religioase și manierei confesionale de derulare a orelor de religie, majoritatea școlilor publice din România au caracterul unor școli confesionale, foarte departe de ceea ce ar trebui să fie un cadru neutru de învățământ. În fine, petenții se plâng că demersul profesorului Moise a stârnit
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în sensul consacrării unei neutralități confesionale a învățământului public, în vreme ce la noi datorită rugăciunilor de la început de an școlar, prezenței simbolurilor religioase și manierei confesionale de derulare a orelor de religie, majoritatea școlilor publice din România au caracterul unor școli confesionale, foarte departe de ceea ce ar trebui să fie un cadru neutru de învățământ. În fine, petenții se plâng că demersul profesorului Moise a stârnit vii dezbateri și reacții vehement împotrivă și de multe ori agresive și insultătoare și se apără
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
mondială. Ceea ce a intrat ca un simplu mijloc, poate ca unul forțat, a căpătat ulterior valoare în sine și a putut fi propus ca scop. Așa, de exemplu, marii cuceritori au acționat în slujba umanității, trecînd peste granițele naționale și confesionale, cu toate că scopul lor era satisfacerea poftei de putere și a ambiției. Și chiar acolo unde s-a propus un țel valoros în sine, acesta s-a devedit adeseori doar un mijloc, o etapă pe drumul spre un țel mai mare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
comunicare prin scris între tinerele fete care, ca și ea, erau țintuite pe patul de boală, fără speranță, fiind astfel excluse de la participarea la viața obișnuită. Organizarea a devenit foarte largă și s-a extins dincolo de orice fel de îngrădiri confesionale. Întrucît cei sănătoși nu-i pot înțelege niciodată pe deplin pe cei bolnavi, comunitatea acestora a căpătat o mare importanță. Tinerele paciente își împărtășeau stările sufletești și experiențele, schimbînd idei despre ceea ce le împiedica să cedeze. În felul acesta, se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din 1946, a fost eliminată orice formă de opoziție democratică. S-a constituit Direcția Securității Statului și s-a instaurat teroarea asupra populației, folosindu-se cu abilitate vechile nemulțumiri acumulate în perioada dintre războaie, cu deosebire în problemele etnice și confesionale. În ce-i privește pe „vlahi” s-au făcut unele încercări de rezolvare a drepturilor naționale, cu rezultate infime însă. De exemplu, în mai 1945, fruntași ai românilor, mulți foști partizani, cereau lui Tito (a cărui secretara și iubita fusese
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aduce în prim plan o viziune regizorala înaintată, iar pe de altă parte ecranizarea românului nu reprezintă o transmutare categorica, ci o adaptare a stărilor descinse inițial: autoobservarea, trăirea și investigarea eroului, jocul de scenă, bazat pe principii fotodinamice. Factura confesionala a românului îndeplinește o functie cognitivă. Structura generală a operei literare se înfățișează că o stratificare în adâncime (stratul fonetico-lexical, stratul semantic, cel obiectual, stratul imaginii, cel al narațiunii interioare și exterioare. Fragmentul literar se actualizează istoric prin opera ecranizata
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
Maria. De-a lungul unuia dintre trotuare, între altele, clădirea sobră, academică, a Universității „Regele Ferdinand“, apoi (pe atunci) ruina teatrului vechi și o casă cu etaj în stil baroc; de-a lungul celuilalt trotuar, severe clădiri înalte de școli confesionale maghiare, zidul de netrecut al închisorii de minori (pe atunci) și, între ele, palatul cu un etaj al contesei Nemes, unde - la parter - spre stradă, în dreapta intrării, ne-am instalat noi. Deasupra noastră, pe toată fațada, se afla Consulatul francez
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
plină de sloganuri banale și neinspirate, amintind și pe Mihai Viteazul, și pe Horia, stârniți din morminte împotriva revizioniștilor de la Budapesta; dar ură față de concetățenii maghiari nu aveam - mă impresionau și respectam clădirile, masive ca niște cetăți, ale școlilor lor confesionale din ungurescul Aiud. În anii Aiudului, aveam să asist, împreună cu mama, la dezvelirea monumentului lui Horia, Cloșca și Crișan, la Alba Iulia, și aveam să-i văd cu acel prilej pe Carol al II-lea și pe Voievodul Mihai (i-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Unele dintre aceste asociații, confruntate cu intoleranța tinerilor, care nu acceptau forme rigide de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să se modernizeze. Cercetășia, de exemplu, era în plină reformă internă. Identitatea sa confesională se estompa în favoarea valorificării ofertei de servicii specifice. Este epoca în care discursul Planului intră în complicitate cu cel al mijloacelor educației populare, mai ales cu cel al mișcării "Popor și cultură" (Joffre Dumazedier, Joseph Rovan și Bénigno Cacérès). Moștenitori
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
piscinelor oferite de-a gata de către stat. 250 Înființarea în 1958 a GEROJEP (Grup de studiu și de întâlnire a organizațiilor de tineri și pentru educație populară). Acest grup reunește conducătorii asociațiilor tinerilor și educației populare divizați de opțiunile lor confesionale și politice. De notat, de asemenea, și că guvernul crease în 1955 un Înalt Comitet al Tineretului, instanță de analiză și de consultanță între stat și mișcările tinerilor. 251 Michel Amiot, "Politique et administration", în Sociologie du travail, aprilie-iunie 1969
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o poartă cu alți colegi de breaslă, polemică care traduce în fond conflictul între "fotografii" diferite ale realității: "Românul combate ideile emise de noi în privirea organizării viitoare a Dobrogei. Noi am cerut ca școlile primare din Dobrogea să fie confesionale, să nu impunem populațiunilor limba și instituțiile noastre, în fine ca Dobrogea să fie tratată ca o provincie deosebită, respectându-se legile, datinele, individualitatea lor locală, iar nu ca Românie transdanubiană"398. Eminescu îmbogățește limbajul politic al vremii cu valențe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fiduciar, fiscal, product, proletar, protecție, reformă, rentă, stipendie, subsidiu, trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru recunoașterea independenței naționale. În acest sens, i se solicită țării noastre modificarea Constituției de la 1866, care stipula unele restricții cu privire la acordarea cetățeniei române. Congresul de la Berlin prevede, prin Tratatul de pace, drept condiție obligatorie pentru câștigarea independenței naționale libertatea confesională. Se creau astfel condițiile acordării în bloc a cetățeniei române evreilor din țara noastră. Prevederile reflectau politica Germaniei și a Imperiului Austro- Ungar, care urmăreau dirijarea capitalului și a elementelor neproductive spre țara noastră, pentru crearea aici a unui larg
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
referitor la învățămîntul privat a provocat, în iunie 1984, manifestații de o amploare nemaipomenită. Dar francezii gîndeau mai degrabă să-și arate atașamentul față de libertate, în legătură cu problema simbolică a libertății învățămîntului, decît să fi fost puși în mișcare de rațiuni confesionale. Totul se întîmplă de fapt ca și cum marile cîmpuri de bătălie pe care s-au înfruntat francezii atîta vreme ar fi abandonate puțin cîte puțin. Oare intensitatea mai mică a înfruntărilor ideologice înseamnă o societate mai liniștită? Nu, și avem, dimpotrivă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unde voiește, în creștinism. Există, în islam, o figură aflată în afara categoriei de mesageri meniți să asigure continuitatea, lanțul instituțional al unei tradiții. Al-Khadir, al cărui echivalent iudeo-creștin este Ilie, intervine fulgurant pentru a inspira cunoașterea ultimă independent de situarea confesională a receptorului uman. E vorba despre o funcție spirituală perenă pentru care fiece tradiție are personaje emblematice și ea semnifică șansa, niciodată închisă, acordată oricărei căutări bine orientate. în al doilea rînd, principiul laic al libertății poate fi un bun
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au devenit astăzi un actor important, recunoscut, al sensului. în sfîrșit, un al treilea beneficiu posibil privește statutul adevărului religios. în modernitatea tîrzie se pune, mai general ca altădată, problema raportului între formularea Adevărului și substanța lui infinită, între expresiile confesionale ale Unului divin și radiația lui universală. Conștiința distanței între obiectivările sociale ale religiei și vectorul ei interior poate determina deja o primă clarificare, o primă desprindere de prestigiul puterii, al explicitului, al formei. Dar străbaterea către Adevărul viu și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]