1,606 matches
-
Familia poate încuraja copilul la atitudini de sinceritate, încredere, atenție și respect față de ceilalți, precum și la deschidere spre dialog. De modul de relaționare și de acceptare din familie depinde și modul în care copilul se va simți în fața preotului din confesional. Dacă familia nu îl va judeca pentru ceea ce este, ci doar pentru ceea ce face, atunci copilul va putea aborda cu mai multă încredere sacramentul reconcilierii, ca un loc în care nu este judecată persoana sa, ci în care doar îi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
procesul dialogic ce are loc în sacramentul reconcilierii, pentru a se bucura din plin de roadele sacramentale. Însă, rolul confesorului trebuie să fie în concordanță cu ceea ce lucrarea catehetică i-a prezentat. Prin modul în care relaționează cu adolescentul în confesional, confesorul va fi atent la dinamica proprie a personalității acestuia, la ritmul și la problemele personale, pe care le trăiește. El îl va ajuta pe adolescent să îl descopere pe „Isus Cristos ca prieten, călăuză, model admirabil și totuși imitabil
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în a-și corecta propriile greșeli. Importantă este abordarea personală, care se realizează prin dialog. Aceasta poate fi prezentă în orice modalitate de pregătire a sa, directă sau indirectă, dar mai ales în întâlnirea cu preotul-confesor din ambientul sacramental al confesionalului. Adolescentul are nevoie de experiența reconcilierii, pentru că aceasta îl face părtaș la un raport de încredere cu cineva care îl înțelege. Acest raport îl va conduce să caute ulterior și momente de direcțiune spirituală. 1.3 Pregătirea tinerilor Nevoia ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
evitându-se în discuțiile catehetice teme ce aprofundau datoriile față de Dumnezeu, morala sexuală și familială și chiar etica fiscală. Aceste aspecte au condus la formarea unor atitudini greșite din partea tinerilor penitenți: automatism în mărturisirea păcatelor, intimism psihic eronat în ambientul confesionalului și în dialogul cu preotul confesor, lipsa de convingere că acest sacrament îi ajută în viața de zi cu zi și chiar un tip de abordare judiciară în celebrarea sacramentului, un fel de „a plăti taxele” față de această exigență a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Fiul lui Dumnezeu făcut om”, pentru ca personalitatea pe care și-o formează „să devină punte și nicidecum obstacol pentru ceilalți în întâlnirea cu Isus Cristos”. În anii de seminar, Biserica îl pregătește pe viitorul preot ca, atunci când va intra în confesional, să poată da dovadă de „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate”, precum și de maturitate, capacitate de ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ascultarea și prudența îi sunt necesare preotului confesor, pentru că, prin acestea, penitentul poate fi încurajat la deschidere și la încredere. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să se formeze mai întâi el însuși ca să trăiască aceste atitudini nu doar în spațiul confesionalului, ci și în relația sa cotidiană cu ceilalți. Prudența îi va fi folositoare în celebrarea reconcilierii, atât în vederea emiterii unei judecăți corecte, cât și în menținerea discreției; b) blândețea și bunătatea ajută la crearea de relații autentice și de respect
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în relația sa cotidiană cu ceilalți. Prudența îi va fi folositoare în celebrarea reconcilierii, atât în vederea emiterii unei judecăți corecte, cât și în menținerea discreției; b) blândețea și bunătatea ajută la crearea de relații autentice și de respect, necesare în confesional. Confesorul va avea față de penitent inima deschisă și îl va primi cu toată disponibilitatea, căldura și bunăvoința, acceptându-l necondiționat și invitându-l la bucurie și la sărbătoare, datorită reconcilierii pe care o trăiește; c) maturitatea ajută la stabilirea unei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
realizează atunci când, începând cu anii de seminar, viitorul preot-confesor se lasă format de Duhul Sfânt. Ajutat fiind de formatorii săi, va păstra în mod constant comuniunea cu Dumnezeu, predispunându-se zilnic transformării și conformării cu Cristos. În felul acesta, în confesional, viitorul confesor va reuși să fie acel „alter Christus” de care are nevoie penitentul. În tot acest parcurs formativ, un rol esențial îl are rugăciunea, care „constituie o valoare și o exigență primordială a formării spirituale”. Alături de aceasta, nu poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
desfășoară misiunea într-o lume în care adevărul obiectiv este adesea umbrit de teorii și descoperiri „științifice”. Acest lucru face ca omul să aibă nevoie și de argumente raționale pentru a se lăsa convins de elocvența și realitatea credinței. În confesional, preotul-confesor are nevoie de cunoștințe teologice, morale, canonice, liturgice, dogmatice, spirituale, dar și de cele de natură generală. Acestea, fiecare cu specificul său, îl ajută pe confesor să discearnă starea penitentului și să îl orienteze spre o moralitate corectă. De
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisirii penitentului, în timp ce dogmatica îi este utilă în vederea păstrării coordonatelor adevăratei învățături pe care o poate transmite penitentului prin dialogul sacramental. Alături de acestea, sunt utile și cunoștințele filozofice, psihologice, sociale și antropologice, nu pentru a face psihoterapie sau psihanaliză în confesional, ci pentru a putea ajuta penitenții să își mărturisească mai ușor păcatele, mai ales cei timizi, dar și pentru a apăra slujirea sa, fiind capabil să recunoască și diferite boli psihice, distingându-le de bolile spirituale. O astfel de pregătire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe Cristos”. Formarea pastorală este necesară, pentru ca întreaga pregătire pe care a dobândit-o, atât la nivel uman, cât și la nivel spiritual sau intelectual, să poată fi pusă în practică în favoarea penitenților. Acest lucru nu este ușor, pentru că, în confesional, una din cele mai mari provocări ale confesorului este aceea de a „conjuga claritatea doctrinei cu relevanța sa în viața credincioșilor”. Dobândirea unui autentic spirit eclezial și a capacității de reflecție asupra Bisericii îl va ajuta să își împlinească misiunea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lor prin celebrarea rodnică a sacramentului reconcilierii în fața unui confesor pregătit. Pentru ca aceste rezultate să fie cu adevărat depline, ele cer mereu atenție din partea confesorului, care trebuie să se predispună la șoaptele Duhului Sfânt de fiecare dată când intră în confesional și celebrează sacramentul reconcilierii. Pentru aceasta este necesară și o pregătire imediată pe care o poate realiza, chiar înainte de a începe celebrarea reconcilierii. 2.3 Pregătirea imediată Celebrarea reconcilierii sacramentale, eveniment de referință în viața fiecărei persoane, îl determină pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
3 Pregătirea imediată Celebrarea reconcilierii sacramentale, eveniment de referință în viața fiecărei persoane, îl determină pe confesor să apeleze și la o „activitate” de pregătire imediată. Aceasta are loc în perioada imediat premergătoare celebrării sacramentale, când, înainte de a intra în confesional, preotul se pregătește parcurgând trei momente: a) curățirea inimii sale - pentru a putea lăsa ca lucrarea lui Dumnezeu să pătrundă în el și, prin el, să se răsfrângă asupra penitentului. Starea de har sfințitor face ca preotul să se deschidă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că nu el este protagonistul acestui sacrament, ci Duhul Sfânt, care îl va conduce și îl va inspira în procesul dialogic pe care îl va derula cu penitentul. În această intenție, confesorul poate face o rugăciune înainte de a intra în confesional, încredințând Domnului această lucrare sfântă pe care o va înfăptui. El va ști că și procesul dialogic este realizat la lumina Duhului Sfânt și că, indiferent de modul în care i s-ar părea după aceea soluțiile pe care le-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ofere atenție. El va fi atent să asculte șoaptele Duhului Sfânt pentru ca apoi să le transmită penitentului în cadrul dialogului sacramental. În acest sens, este necesar un moment de reculegere pe care îl poate avea în liniște, înainte de a intra în confesional. Parcurgând acest mod de pregătire, confesorul confirmă faptul că „la înțelepciunea umană, la pregătirea teologică, trebuie să se adauge și o dispoziție spirituală profundă, alimentată de un contact, prin rugăciune, cu Cristos, Învățătorul și Mântuitorul”, pentru că însuși marele dar pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viață sacramentală a sa, în special între reconciliere, botez și Euharistie, astfel: 1) Sacramentul reconcilierii se află în strânsă legătură cu botezul. Când-creștinul reușește să vadă o astfel de legătură, el realizează că, de fapt, nu se mai prezintă la confesional ca o persoană care se convertește, ci ca o persoană deja convertită, dar care are nevoie de ajutor în a-și desăvârși drumul convertirii. În acest mod, privind penitența ca o alegere liberă, ca o opțiune, sau ca un stil
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
muncitorilor catolici. Cît privește creștin-democrații olandezi ai KVP Partidul Catolic Popular ei încearcă să-și păstreze această originalitate grupîndu-se cu două partide protestante în cadrul Adunării Creștin-Democrate (CDA). Coabitarea catolicilor cu protestanții în aceste două ț(ri, a accentuat caracterul puternic confesional al Partidului Catolic care, în mod paradoxal, îl împiedică să alunece spre dreapta. 3. Spre un declin al democrației creștine? Soarta Democrației Creștine italiene care s-a destrămat în diferite fracțiuni repartizate în trei "poli", apoi în doi, dă de
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
însăși germenii negației pe care, până acum, o percepea ca lucrând într-o exterioritate. Negația, cu toate vocile ei, vorbește, acum, în poeme. Elocvențele ei ocupă tot spațiu-timpul poemelor. Conștiința poetică ajunge, în acest stadiu, un simplu martor al unui confesional în care vin în limbaj conținuturi la care ea, până acum, se raporta ca la niște realități exterioare. Acum, le descoperă ca fiind ale ei"10. Negația care lucrează în miezul imaginației "vede" imagini ale golului, locuri ale absenței. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
caz, la capătul unui proces mereu predispus la variații și la modificări, sistemul de partide ar putea să cuprindă trei sau chiar numai două partide: un partid liberal și un partid confesional; sau un partid conservator, unul liberal și unul confesional; sau un partid liberal, unul confesional și un partid al minorității etnice care este concentrată regional. Interese agrare și industriale La rîndul ei, revoluția industrială creează, în concepția lui Rokkan, premisele pentru alte două clivaje: primul are loc între interesele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
predispus la variații și la modificări, sistemul de partide ar putea să cuprindă trei sau chiar numai două partide: un partid liberal și un partid confesional; sau un partid conservator, unul liberal și unul confesional; sau un partid liberal, unul confesional și un partid al minorității etnice care este concentrată regional. Interese agrare și industriale La rîndul ei, revoluția industrială creează, în concepția lui Rokkan, premisele pentru alte două clivaje: primul are loc între interesele agrare și cele industriale, cel de-
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
integrarea alterității până la construcția unei noi identități, diferă de-a lungul timpului. Astfel, în timp ce în cazul romanizării din lumea antică și a latinizării Lumii Noi, "factorul decisiv în structurarea sistemelor de referință și a orizonturilor de interpretare a fost cel confesional, și tot el a fost cel care a asigurat prezervarea identității la nivelul socio-organizărilor mai mari sau mai mici"403, în societățile moderne și postmoderne, factorul confesional își pierde din intensitate. Însă, nu același lucru se întâmplă și cu dimensiunea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în acest sens. Chiar dacă nu a scris polemică religioasă în înțelesul strict al speciei, lucrarea sa Enchiridion..., tipărită la Paris în 1669, îl așază lângă ceilalți cărturari români (și est-europeni), laici și clerici, capabili să distingă pericolele aflate în spatele ofensivelor confesionale îndreptate contra ortodoxiei. Nu este deloc întâmplător că, începându-și cariera de scriitor cu Istoria despre sfânta icoană a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu Maria, tradusă probabil după un text bizantin (primă contribuție într-o mariologie românească), M. a rămas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
supraviețuire a evreilor fără a ne gândi la strategiile politice la care au recurs ei? Cum să ignorăm impactul autonomiei comunitare de care beneficiau ei atât în zona islamului, cât și în cea creștină și care le lăsa libertatea, în cadrul confesional al Evului Mediu și al epocii moderne, să-și administreze viața religioasă și familială după propria legislație, chiar dacă era în schimbul plății unui tribut financiar? În fapt, condiția lor oscila între suveranitate comunitară și dependență, putere și pasivitate. Totuși, în marea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Și atunci ce ne mai lipsește?! Și o să fii tu, preotule, alter Christus (un alt Cristos), cel care vei face caz de personalitate? Tu care, în momentul consacrării euharistice, acționezi in persona Christi (în persoana lui Cristos)? Tu care, în confesional, vorbești ca și cum ar vorbi Cristos în locul tău: „Ego, ego te absolvo“ (Eu, eu te dezleg)? Personalitatea ta? Dar cine-ți salvează personalitatea când lumea îți impune să asculți de caporal, de feroviar, de măturătorul de stradă? Nu sunt oameni ca
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ocupațiile unui preot și chiar ale unui călugăr pot să fie, mai ales în anumite perioade, atât de numeroase încât să nu-l lase nici să respire. Cu toate acestea se observă: 1) Dacă este vorba de multe ore de confesional și, în general, de administrarea sfintelor sacramente, așa ocupații, dacă sunt făcute cu spirit de credință, ar trebui să aducă prin natura lor o hrană îmbelșugată vieții interioare. E suficient pentru toți exemplul sfântului Paroh de Ars. 2) Același lucru
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]