2,664 matches
-
Ardelene nu mai era suficientă. Simpla afirmare a continuității populaționale în epoca post-aureliană nu mai putea satisface imaginarul politic al românilor, din ce în ce mai revendicativ în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este detectabilă configurarea tezei continuității statale a românilor. Motivat de același desideratum politic, N. Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului "stat neorganizat". Discursul istoric difuzat prin literatura didactică se înscrie pe aceleași aliniamente. Pe lângă afirmarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
idei inter-relaționate s-au impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația și societatea civilă. Memoria istorică românească s-a conturat începând de la mijlocul secolui al XIX-lea în cadrele fixate de ideea națională. Națiunea a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce a prins a se contura după cel de-al Doilea Război Mondial, statul-națiune și ideologia sa legitimatoare naționalismul au pierdut teren în fața forțelor globalizării. Corelativ, identitatea națională, înainte vreme tronând suverană ca identitate supremă, este tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism, cosmopolitanism, umanitarism), cât și subordonate acesteia (i.e., regionalism și chiar localism). O expresie a noilor vremuri postnaționaliste este și apariția instituțiilor trans- și supranaționale, la nivel global (Banca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reprezentări sociale și evaluări axiologice despre trecutul comunist pe care nu l-au experiențiat biografic sunt familia, școala și mass-media. Din păcate, chestionarul utilizat în studiul "Elevii și cultura civică" nu conține întrebări care să permită examinarea rolului mass-media în configurarea atitudinilor referitoare la comunism. În schimb, studiul cuprinde suficiente date pe baza cărora să poată fi determinată influența școlii și a familiei ca agenți de socializare mnemonică. De exemplu, întrebarea " Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sensul geeral al termenului înspre cel particular. După prezentarea ideologiei ca produs al modernității politice, mă interesează să subliniez prezența particulară a ideologiilor, adică a unor modele epistemico-politice care, sub numele de liberalism, conservatorism și socialism au contribuit decisiv la configurarea unei realități sociale și politice ai cărei moștenitori suntem, precum și la modul în care noi, cei de astăzi, ne raportăm la această realitate. Capitolul inițial se încheie cu o secțiune în care pun în discuție trei ipostaze ce dau greutate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
dintre ideologie și fenomenul dominației, cu scopul de a reevalua rolul legitimator al acestei figuri a gândirii politice pentru ordinea politică de factură democratică. În cel de-al doilea capitol, ceea ce mă preocupă vizează maniera în care ideologia contribuie la configurarea realității socio-politice. Încerc, în acest sens, să relev mecanismele prin care se realizează proiecția ideologică a acesteia din urmă și să indic modul în care, ca element fundamental, ca "figură tare" a imaginarului soial existent în fiecare comunitate ideologia contribuie
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
comprehensibile. Atunci când se vorbește despre funcția de represiune a ideologiei, conceptul este asociat celui de propagandă, care implică manipularea simbolurilor pentru obținerea unui anumit efect controlat. Funcția de integrare a ideologiei consistă din strângerea legăturilor între membrii unei colectivități prin configurarea unei identități comune și a sentimentului de apartenență. Motivarea ideologică este, în fapt, o altă expresie pentru a delimita caracterul acțional al ideologiei, câtă vreme se presupune că aceasta deține, întotdeauna, un program pe care intenționează să-l pună în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
veți parcurge următoarele teme: * Cele trei concepții referitoare la relația dintre ideologie, societate și politică: concepția negativă, concepția neutră și concepția pozitivă. * Ideologia ca produs al modernității politice. * Liberalismul, conservatorismul și socialismul văzute ca modele politico-epistemice care au contribuit la configurarea realității sociale și politice. * Utilizarea conceptului de ideologie ca instrument analitic. * Calitatea ideologiei de liant al cooperării sociale. * Raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. > Concepte cheie: concepție negativă, concepție neutră, concepție pozitivă, legitimare, modernitate, ideologii, liberalism, conservatorism, socialism, model politico-epistemic
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a realității sociale și politice. * Analizați modul în care ideologia generează forme de cooperare social și politică. * Prezentați raportul dintre ideologie și fenomenul dominației. Capitolul II Ideologia și realitatea socio-politică > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Contribuția ideologiei la configurarea realității socio-politice. * Rolul metodologic al analizei ideologice în "decuparea" semnificațiilor realității socio-politice. * Caracteristicile analizei ideologice. > Concepte cheie: realitate socio-politică, convenții ideologice, proiecție ideologică, contextualism epistemic, analiză ideologică. > Autori: Bernard P. Dauenhauer, Daniel Șandru, Teun A. Van Dijk, Steve Fuller, Cornelius
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a realității sociale. O atenție deosebită este acordată, în această direcție, imaginarului social și manierei în care "realitatea" este instituită prin contribuția nemijlocită a proiecției ideologice. Nu asum, desigur, ideea că acest tip de proiecție este singura care contribuie la configurarea cadrului în care se manifestă ceea ce noi numim realitate socială. Consider însă că ideologia reprezintă "figura tare" a imaginarului social, prin comparație cu alte expresii ale acestuia, așa cum sunt, spre exemplu, cele indicate de alte concepte des invocate în teoria
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologia îl are asupra dezvoltării cunoașterii și, prin aceasta, asupra procesului de schimbare socială. Asumpția de bază pe care o am în vedere este aceea că nu toată cunoașterea socială este ideologică, dar elementul ideologic este inevitabil în procesul de configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal. Trei precizări suplimentare se impun, cred, înspre finalul părții introductive. Prima dintre ele vizează faptul că prezentul capitol are ca punct de plecare o încercare de a sistematiza
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de realitate: cea fizică adeseori considerată "obiectivă", adică independentă de prezența umană și cea socială consacrată primordial drept spațiu al intersubiectivității individuale și de grup. În mod evident, este ultimul tip de realitate cel care mă interesează, întrucât la nivelul configurării acestuia prezența ideologiei poate fi evidențiată. Specific însă ideea, în favoarea căreia nu voi argumenta însă aici, că și interpretarea fenomenelor proprii realității fizice, și nu doar celei sociale, poate fi "încărcată" de semnificații ideologice. Cu privire la realitatea socială, ce constituie subiectul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
procesul de instituire a realității specifice acesteia? Această întrebare ne îndreaptă atenția, așadar, spre ideea determinării sociale a cunoașterii. Revin la a spune că, deși nu toată cunoașterea socială este una ideologică, elementul ideologic este, totuși, prezent, în procesul de configurare a acesteia, pentru a încerca un răspuns la întrebarea de mai sus. Desigur că indivizii pot avea propriile lor credințe cu privire la realitatea socială, care să nu fie în mod necesar ideologice. Credințele sunt ideologice și, ca atare, se exprimă discursiv
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a cunoașterii însăși constituie, și astăzi, un aspect de neevitat pentru o perspectivă care implică prezența ideologiei ca instrument epistemologic, așa cum își propune cea de față. În secțiunile anterioare, am argumentat în favoarea ideii că ideologia participă în mod activ la configurarea realității sociale, instituind, ca figură "tare" a imaginarului social, anumite convenții care permit construirea înțelesului social ce face posibil accesul la cunoașterea socială. În cele ce urmează, intenția mea este aceea de a susține celălalt rol alocat ideologiei la punctul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
evidenția influența pe care sistemul de credințe implicat de ideologie îl are supra acesteia și, implicit, asupra procesului de schimbare socială. Reiterez, de aceea, ideea că, deși nu toată cunoașterea socială este ideologică, elementele ideologice sunt inevitabile în procesul de configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal și fiind, la rându-le, afectate de acestea. Revenind la termenul weberian al "presupozițiilor", trebuie spus că, în procesul cunoașterii, acestea reprezintă factori ce influențează atât subiectul cunoscător
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a fost, de-a lungul istoriei începând de la concepția așa-zisei "nebunii divine" susținute de Platon -, obiectul unor numeroase încercări de descifrare și interpretare. În urma cărora s-a conchis că, spre deosebire de circumstanță externă a operei, cu cadrul ei obiectiv, analizabil, configurarea acesteia de-a lungul progresivelor sale etape și forme corespunzătoare, modul in care "inspirația" se materializează în expresie, într-una anume și nu în oricare alta, sunt aspecte care scapă, în mare parte, exercițiului analitic. Cei mai informați în această
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
posibil, nu numai concepte ci și senzații"87. Deși în mod diferit, ne spune, pe ocolite, toate artele exprimă ceva, toate sunt expresie. Iar forma nu e, prin urmare, numai o simplă grupare, o înșiruire de imagini frumoase. Ci o configurare de elemente ce trădează intenția unei semnificații. Altfel, de ce ar atrage atenția că în mințile lui Homer și Wieland ideile sunt "bogate în fantezie și totodată pline de cugetare"88? "Poezie" nu este, înțelegea bine Kant pentru a încheia discuția
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
nșele. Sunt ipoteze care se pun în vederea unor evenimente ascunse în sânul viitorului, cari poate nu se vor întîmpla nicicând. Rezultă însă de aci că un partid, mai ales când nu e la putere și nu cunoaște de visu oarecum configurarea puterilor europene, să stabilească un program absolut, în ciuda evenimentelor, în ciuda norocului războaielor, în ciuda șanselor pentru ori contra, în ciuda diplomației europene? Vorba ceea: Dă-ți popo pintenii și bate iapa cu călcâiele. Și acești pinteni sunt rezerva pe care și-o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tărâmul literaturii și a implicării sale sociale. Se cuvine așadar, ca În câteva cuvinte să subliniem contribuția sa de excepție În această triplă ipostază. În prima ipostază, cea de om de știință și dascăl, prin descoperirile sale a dus la configurarea ulterioară a unei noi științe medicale și anume neuroendocrinologia, prin trei descoperiri importante. Până În 1935 Împreună cu Unna Fielding (biolog englez) definitivează descoperirea sa privind sistemul port hipotalamo-hipofizar, sistem ce reprezintă cea de a doua capilarizație intracerebrală la nivelul hipotalamusului a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
organism arhitectural care asigură protecția și dezvoltarea individului la nivel familial/grup domestic și favorizează legăturile acestuia cu ansamblul societății umane” (M. Caffe). Problematica locuinței se referă la două aspecte complementare, la fel de importante: ▪ locuința În sine: distribuția interioară, modul de configurare și folosirea Încăperilor, dar și relațiile dintre ele, modul de grupare a unităților locative (apartamente) În unități cu un grad mai mare de complexitate (imobile/blocuri); ▪ relația locuinței cu orașul: surprinde relațiile complexe pe care locuința le Întreține cu mediul
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
scurt interval de tânărul poet. Ceea ce frapează, la nivelul universului imaginar, este întâi de toate o importantă amplificare și transformare a reperelor: decorului posomorât și opresant al orașului provincial, modelat conform convențiilor simboliste cu urme, chiar, de idilism tradiționalist în configurarea orizontului „evaziunii”, i se substituie acum viziunea caleidoscopică a metropolei moderne, spectacolul înnoit și mereu surprinzător al „fazei activiste industriale” promovate de Contimporanul, peisajul natural profund marcat de însemnele civilizației tehnice. „Geometria orașului” constructivist, „pe fire electrice soneria Europei țipând
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
noi de expresie reperele fundamentale ale viziunii sale lirice, confirmând acel excelent „simț al plasticei cuvântului”, despre care vorbise încă G. Călinescu, în pagini în care ferventa aspirație a comuniunii universale sub semnul „miracolului” poetic capătă, nu o dată, reliefuri memorabile. CONFIGURĂRI ALE IMAGINARULUI Aproape totul argumentează, cum am văzut, atât în programul teoretic cât și în practica poeziei lui Ilarie Voronca, în favoarea situării demersului său sub semnul a ceea ce am putea numi o poetică a metamorfozelor. Recapitulând sumar datele esențiale observăm
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
respirație neîntreruptă într-o atmosferă alta decât aceea a principiilor și regulamentelor incontestabil arbitrare?” Ele definesc însă, dincolo de transparența conceptuală a manifestelor, o formă mentis caracteristică poetului, un model generator al structurilor imaginarului, ce poate fi identificat deopotrivă la nivelul configurării „cosmosului” specific, al conturării eului liric, al unei anume dinamici a limbajului. Fără să prefigureze prea mult din spectaculoasa evoluție avangardistă a lui Voronca, Restriști-le debutului trasau totuși o schiță semnificativă a ceea ce urma să se definitiveze ca vectori
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
avangardistă Pentru o nouă „gramatică a poeziei” Momentele poeziei Începuturi Spre o poezie constructivistă O temă cu variațiuni Ulise în oraș Continuări: itinerarii nocturne „Franciscanism” liric Zodiile poemului Incantații Discursul înstrăinării și al fraternității Spre „insula-nălucă” Armuri fragile ?? Poezia prozei Configurări ale imaginarului „Miliardarul de imagini” Un poem al „sintezei moderne” . E. Lovinescu, Memorii, II, 1916-1931, Ed. „Scrisul românesc”, Craiova, 1932, pp. 178-179. . J. Monnerot, La poésie moderne et le sacré, Paris, Gallimard, 1945, p. 165. . A doua lumină, în unu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Devenirea întru ființă. La acestea, s-au adăugat transfinitul lui Cantor, filosofia eonului dogmatic a lui Blaga, pe fondul recuperării religiosului din perspectiva ortodoxiei patristice. Aici introduce Constantin Virgil Negoiță cea de a doua formă de postmodernism, care, prin întâietatea configurării, ar trebui să fie prima. Dar nu aceasta s-a impus, ci postmodernismul modern, adică acel postmodernism care rescrie modernul. Forma lui, însă, e alta. Autorul o numește postmodernism premodern, fundat pe ceea ce modernismul abandonase prin declararea morții lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]