3,668 matches
-
acest din urmă rol să presupunem că urma să facă o deplasare pentru un meci care coincidea cu susținerea unui colocviu la o disciplină importantă. Asemenea așteptări conflictuale sunt denumite conflict de rol. Dar uneori chiar același rol conține așteptări conflictuale. Această situație intră în ceea ce am definit mai sus tensiune de rol. Una din cauzele care generează tensiunea de rol este aceea că aproape orice rol dat adesea presupune interacțiunea cu o varietate de alte statusuri. Astfel ce pare a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societății: economie, guvernare, educație, știință etc. Această asociere generează tensiunea culturală care însoțește orice schimbare socială semnificativă. De fapt, tensiunea culturală se manifestă vizibil prin problemele sociale variate cu care se confruntă orice societate aflată în schimbare. Soluționarea probleme sociale conflictuale care apar în mod inerent este legată decisiv de schimbarea culturii. Cu alte cuvinte, problemele sociale, economice și politice cu care se confruntă țara noastră în această perioadă de schimbare socială profundă nu pot fi rezolvate decât prin atașarea indivizilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Diviziunea muncii simplă, bazată cel mai adesea pe vârstă și sex complexă, bazată pe multe caracteristici, dar ocupația este importantă; vârsta și sexul sunt secundare Cultura omogenă cu consensul valorilor și puține subculturi diversă, cu multe subculturi și numeroase valori conflictuale Gesellschaft, însemnând "societate" ori "asociație", se referă la relațiile sociale caracterizate de specializare, individualism și raționalitate. Specializarea apare în forma rolurilor sociale separate și a instituțiilor sociale care sunt dezvoltate să îndeplinească sarcini specifice și să realizeze anumite obiective. Individualismul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
al acestuia. Când agenții socializării îl ajută pe copil, el sau ea are obligația să coopereze cu ei. Toate acestea determină copilul să îi iubească, să-i admire și să vrea să fie pe placul agenților. 5.2.2. Mesaje conflictuale Agenții socializării nu dau aceleiași persoane mesaje asemănătoare. Felul de persoană pe care părinții unui copil vor ca acesta să fie nu este întotdeauna același cu cel pe care profesorii sau colegii vor ca el sau ea să fie. Mass-media
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
același cu cel pe care profesorii sau colegii vor ca el sau ea să fie. Mass-media de asemenea prezintă imagini de persoane care îi par copilului ideale sau care corespund cu cele citite de el. Tratarea acestor mesaje și așteptări conflictuale reprezintă o parte importantă a procesului socializării. În aceeași idee se înscrie și modalitatea în care copilul este chemat să răspundă într-o situație în care părinții vor ca el sau ea să meargă în vizită la o familie, antrenorul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prietenii vor să vină cu ei la o petrecere. Dar cel mai important lucru rămâne felul în care copilul răspunde când agenți diferiți ai socializării vor ca el sau ea să fie o persoană diferită. Aceste exemple arată că mesajele conflictuale de la acești agenți ai socializării creează necesitatea alegerilor, ce în cele din urmă pot conduce la schimbări sociale. Adică, o parte a modului prin care societatea se adaptează la noile realități se produce prin alegerile oamenilor tineri între mesajele diferite
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
contradicție cu structurile, normele și comportamentele ce aparțin vechiului sistem social. Acest lucru a declanșat o adevărată erupție a devianței. Din nefericire, procesul de tranziție da la o societate la alta nu se derulează lin și uniform, ci contradictoriu și conflictual, întrucât se mențin o serie de structuri, instituții și mentalități birocratice, precum și unele norme și reguli sociale și juridice depășite și perimate, ceea ce concretizează starea de anomie, de lipsă de eficiență și funcționalitate a unor prescripții normative și care perturbă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pro-duce acestora o stare de ambivalență atitudinală, făcându-i să oscileze între reperele normative ale culturilor aflate în conflict. Raportându-se simultan la normele și regulile de conduită ale fiecăreia dintre ele, indivizii se marginalizează. Marginalizarea este astfel o stare conflictuală resimțită de indivizi datorită participării lor la două grupuri culturale cu norme distincte. Prin extensie, "omul marginal" este acel individ care este simultan membru a două sau mai multe grupuri ale căror norme și valori culturale sunt diferite unele față de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
are mai multe seturi de valori și nu doar unul singur, lucru din care rezultă în mod firesc dezacordul valorilor. Conflictele de valori în societatea modernă contribuie la producerea problemelor sociale astfel: în primul rând, cauzează producerea problemelor prin definițiile conflictuale ale condițiilor și situațiilor sociale dezirabile și, în al doilea rând, prin aceste definiții alimentează confuzia morală care încurajează devianța personală. Multe dintre cele mai dezagreabile conflicte care se ridică în jurul problemelor sociale sunt legate de faptul dacă situația dată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
produce deoarece condițiile sociale date nu afectează în mod egal toate părțile implicate. Unele părți profită din situațiile care produc dezavantaje pentru alții. Și dacă profitul ori avantajul este sau nu implicat, diferențele de valori rămân și conduc la definiții conflictuale ale situațiilor sociale. Credem că problema restituirii caselor naționalizate în perioada comunistă poate reprezenta un exemplu bun. Astfel, respectarea strictă a proprietății private este o valoare fundamentală pentru sistemul democratic la care se raportează toți cei care doresc stabilirea unei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deoarece nu există o acceptare unanimă a existenței acesteia ori o defini-ție acceptată a naturii ei. Dar nu toate conflictele de valori dintr-o societate derivă din eșecul acceptării existenței sau naturii situației problemă. Avem în vedere faptul că valorile conflictuale se difuzează în societate și ele sunt interiorizate de personalitățile individuale în timpul creșterii acestora. Expunerea constantă la valori conflictuale poate conduce, în cele din urmă, la inabilitatea individului de a susține valori autentice. Întrebările care trebuiesc puse în abordarea conflictului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conflictele de valori dintr-o societate derivă din eșecul acceptării existenței sau naturii situației problemă. Avem în vedere faptul că valorile conflictuale se difuzează în societate și ele sunt interiorizate de personalitățile individuale în timpul creșterii acestora. Expunerea constantă la valori conflictuale poate conduce, în cele din urmă, la inabilitatea individului de a susține valori autentice. Întrebările care trebuiesc puse în abordarea conflictului de valori pentru analiza problemelor sociale sunt: * Care sunt valorile în conflict? * Cât de "adânc" este conflictul? * Ce segmente
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
privesc situațiile de discriminare în familie sunt mult mai numeroase decât valoarea menționată: 8%. Aici funcționează o anume camuflare a diferențierilor nedrepte între cei care fac parte din familie, discriminări care sunt recunoscute ca atare mai rar, probabil în cazuri conflictuale deschise. În multe alte situații, implicarea afectivă, intenția pozitivă de conservare a familiei fac să fie trecute sub tăcere nedreptăți mărunte, de fiecare zi. În general, reprezentările privind familia sunt pozitive, distanța dintre realitatea trăită și imaginea oarecum idilică despre
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cu siguranță a salvat aparențele, dând astfel un exemplu cetățenilor săi din lumea celor o sută de povestiri, unde păstrarea înfățișării exterioare a unei onorabilități devine un motiv important.” 524 Așadar „prima povestire a Decameronului ne introduce într-un univers conflictual, ironic și contradictoriu”525. „Jupân Ciapperello este un Tartuffe anticipat cu câteva secole, cu deosebirea aceasta: că Molière îți produce dezgust și oroare prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din străinătate, este însă foarte sensibil în ceea ce privește securitatea energetică. Această preocupare persistă chiar în condițiile în care transporturile pe mare ale Gazului Natural Lichefiat (LNG - Liquefied Natual Gas) au sporit. Securitatea energetică este deci marcată de interese diferite și uneori conflictuale. Acestea nu se pliază ușor pe o politică europeană colectivă și consistentă, fiind dificil de întocmit o listă clară de priorități la nivel european. 10.5. Schimbările climatice Cel de al treilea aspect al politicii energetice a UE, schimbările climatice
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
cu poziții de putere inegală, confruntându-și interesele și preferințele prin căutarea de a impune o poziție În dezavantajul altora („jocul cu sumă nulă”) prin folosirea de reguli și practici avantajoase doar unei părți. Conceptul de tranzacție este aplicabil cooperării conflictuale Între actorii competitivi care nu au ajuns la niciun consens, ci doar la compromisuri pragmatice și instabile. Modelul negocierii competențelor pune administrația și instituțiile publice cu prerogative de putere În situația de a se constitui cât mai aproape de opiniile, experiența
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
managerilor.<footnote Wobbe Werner, op. cit., pp. 52-53. footnote> Crearea unor culturi industriale colaborative, pregătirea multi și interdisciplinară, formarea unor mentalități orientate spre om, elaborarea aptitudinilor de practicare a managementului schimbării, Învățarea de a lua decizii pe criterii valorice multilaterale și conflictuale etc., precum și conceperea de noi profesii pentru managementul global impun, toate, acțiuni de alt tip În sfera Învățământului. În noile condiții, antreprenoriatul devine unul din factorii-cheie ai competitivității. „Trei factori-cheie ai competitivității industriale rețin atenția specială: cunoașterea, inovarea și antreprenoriatul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
producției apare o nouă relație, cea dintre manageri și salariați - care implică un alt mod de relaționare a sistemului de interese și motivații. Aparent, ambii agenți sociali (managementul și salariații) ar avea doar interese diferite) și chiar opuse - conform modelului conflictual. În practica socială, printr-o evoluție treptată pe linia perfecționării sistemelor sociale de realizare a activităților productive, s-a instituit un mecanism social de negociere capabil a corela interesele celor două tipuri de agenți sociali și a stimula pe salariați
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
diferențiere a teoriilor Teorii individualiste sau colectiviste, normative sau raționaliste Așa cum am văzut și În temele cuprinse În modulul precedent, cunoașterea umană și raportarea sa la existență (În particular la existența socială) comportă o complementaritate de viziuni alternative (deosebit de cele conflictuale). Explicația acestor tipuri de abordări se află În particularitățile omului (ca subiect creator al cunoașterii) și ale existenței. În cele ce urmează, vom trata această problemă referindu-ne, În special, la raportarea omului la organizație. Diferențierile teoriilor privitoare la raporturile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
-l face să nu accepte modelele culturale ca ceva structurat și relativ stabil. Relațiile industriale devin mobile, instabile, pline de o tensiune permanentă. Organizația nu mai determină normativ individual (ca la Parsons), ci devine o zonă de relații reciproce (adesea conflictuale) Între salariați și manager. Blumer insistă asupra acestor aspecte, menționând că „trăsătura cea mai relevantă a relațiilor dintre lucrători și management În industria americană constă În aceea că acestea sunt dinamice, necristalizate și schimbătoare.”<footnote Blumer H. (a se vedea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
limitate”. Simon Herbert a arătat că pretenția la raționalitate este limitată În organizație prin: a) informația incompletă și limitată; b) complexitatea problemelor; c) capacitatea limitată a omului de a prelucra informația; d) timpul limitat disponibil În procesul deciziei; e) caracterul conflictual al preferințelor celor ce iau decizii.<footnote Simon Herbert, A Behovioral Model of Rational Choice (a se vedea Hoffman Oscar, op. cit., p. 85). footnote> Noi restricții la abordarea omului rațional s-au adăugat prin sublinierea elementelor nonlogice În decizia umană
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
gândirii despre organizație (tabelul 1). Studii diverse au scos În evidență, treptat, aspecte mereu noi ale mediului intern organizației, până la crearea unor imagini post-moderne asupra unui mediu, pe de o parte, de natură socioculturală complexă, pe de altă parte, fragmentarizat, conflictual. În sublinierea viziunii despre mediul intern al organizației au contribuit numeroși specialiști, rând pe rând, Mayo Elton (1880-1949) - cu celebrul său experiment de la Hawthorne din anii 1923-1927<footnote Ibidem, pp. 241-242. footnote> - creatorul „teoriei relațiilor umane”. Mayo a pus În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Își văd blocată calea spre „discurs”. Discursul managerial poate domina și impune „discursurile” selectate. Puterea suverană (a managerilor) reduce participarea la „discurs” a salariaților și publicului, oferind o imagine eronată asupra „problemelor În dezbatere”. „Oamenii au identități multiple și nevoi conflictuale. Un individ are multe identități și aspirații conflictuale care apar din identități privind faptul că este părinte, cetățean, sportiv, ca și salariat. Corporațiile tind să sechestreze aceste alte identități sau să capteze sprijinul lor În favoarea obiectivelor manageriale (...) O largă zonă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
poate domina și impune „discursurile” selectate. Puterea suverană (a managerilor) reduce participarea la „discurs” a salariaților și publicului, oferind o imagine eronată asupra „problemelor În dezbatere”. „Oamenii au identități multiple și nevoi conflictuale. Un individ are multe identități și aspirații conflictuale care apar din identități privind faptul că este părinte, cetățean, sportiv, ca și salariat. Corporațiile tind să sechestreze aceste alte identități sau să capteze sprijinul lor În favoarea obiectivelor manageriale (...) O largă zonă de forme de gândire, emoții, principii morale și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cu siguranță a salvat aparențele, dând astfel un exemplu cetățenilor săi din lumea celor o sută de povestiri, unde păstrarea înfățișării exterioare a unei onorabilități devine un motiv important.” 524 Așadar „prima povestire a Decameronului ne introduce într-un univers conflictual, ironic și contradictoriu”525. „Jupân Ciapperello este un Tartuffe anticipat cu câteva secole, cu deosebirea aceasta: că Molière îți produce dezgust și oroare prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]