2,314 matches
-
românilor debutează exact la momentul sintezei dintre romanitate și teritoriul dacic (dacii, ca popor, sunt eliminați complet din istoria poporului român, tot ce rămâne moștenire din partea lor este exclusiv elementul geografic, teritoriul dacic). Interacțiunea romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au fost locuite din vechime cam de aceleași neamuri și au fost supuse apoi acelorași prefaceri (Budai-Deleanu, 1991, p. 2, subl. n.). Am reprodus in extenso acest paragraf pentru a evidenția dimensiunile multiple ale noțiunii de unitate, care într-o conjuncție completă se găsesc doar la Budai-Deleanu. În primul rând, Budai-Deleanu punctează unitatea teritorial- geografică a Transilvaniei, Țării Românești și Moldovei. Este indicată apoi unitatea politico-istorică a provinciilor românești, care în trecut au fost prinse laolaltă în regatul Daciei. De asemenea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestuia. Primul principiu, cel al romanității pure, a fost formulat de Samuil Micu (și apoi perfecționat de A.T. Laurian) prin fixarea începutului istoriei poporului român în originea Romei. Al doilea principiu este cel al interacțiunii (Gheorghe Șincai) sau al conjuncției (Petru Maior) dintre latinitatea romană și teritorialitatea dacică. În acest sens, Șincai fixează momentul cronogenetic al istorie românilor în anul 86, odată cu prima interacțiune sau contact dintre cele două elemente, în timp ce Maior setează anul 105, momentul în care se produce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lor: i) de a-și conserva caracterul lor național, și ii) "detoria forta santa, a se aduná toti in giurulu guberniului loru natiunale si a lucrá impreuna cu d'insul [...] spre a consolidá uniunea toturoru Româniloru" (Bărnuțiu, 1870, p. 177). Conjuncția armonioasă dintre elementul etnic și cel politic, prin unirea tuturor românilor într-un singur stat-națiune, este "scopul sublim" care trebuie să călăuzească toate eforturile adevăraților patrioți. Spiritul național și "amoarea pentru patrie" pot fi atâțate printr-o educație patriotică centrată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt naționalismul etnic, românismul purificat, ortodoxismul nealterat, venerația pământului strămoșesc, spiritul sacrificial. Pe aceste aliniamente se configurează în literatura școlară și meta-școlară românească un naționalism de tipul Blut und Boden, care are în miezul său ideea de etnicitate înțeleasă drept conjuncția dintre sânge și teritoriu. Spiru Haret, cel care a rectitorit prin reforma sa învățământul românesc, avea să amplifice această tendință. Considerând că datoria de căpătâi a școlii este de a forma "bunĭ cetățenĭ" - iar prima condiție a bunului cetățean fiind
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor "zile memoriale". Odată instituite, acestea vor reclama comemorări, aniversări și ceremoniale prin care semnificațiile asociate evenimentelor celebrate vor fi actualizate în contemporaneitate și reafirmate public. Data de 10 mai este produsul unui astfel de proces de concentrație simbolică. Tripla conjuncție evenimențială în data de 10 mai îi conferă acesteia calitatea unui moment axial în ordinea temporală a societății românești, pe baza căreia s-a instituit o liturghie politică a regalității, în condițiile în care ziua de 10 mai a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică; iii) slavonism. Latinitatea ortodoxă în spațiul dacic devine astfel formula unicității românești: "Latini răsăriteni suntem numai noi" (Patrașcanu, 1937, p. 10). Influența slavică a penetrat multidirecțional, pecetluind formarea neamului românesc: "Slavii ne-au influențat sub
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideologiei comuniste, naționalismul tradițional românesc, în forma sa etnico-ortodoxistă, a cunoscut o recrudescență. Prima parte a postcomunismului românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei interbelice, în care identitatea națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorice singulare, ori colectivi - categorii sociale, agenți corporativi de tipul Poporului, Națiunii, Partidului); c) monumentalizarea trecutului și titanizarea actorilor istorici - construcția politică a statului-națiune a presupus nu doar glorificarea vremurilor apuse alături de eroizarea acțiunilor înaintașilor, ci și monumentalizarea trecutului în conjuncție cu ridicarea Marilor Oameni ai Istoriei la rangul de personaje titanice. Unei "ființe active și plină de aspirații" cum era ființa națională în prelunga fază de construcție politică a statalității românești îi era necesară o "istorie monumentalistă", cum a numit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
geografie au fost purtătoarele ideii și aspirației de unitate teritorială. Înțelese ca vehicule la fel de încărcate ideologic ca și cele de istorie, manualele de geografie sunt uneltele didactice prin care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de populații evreiești să se stabilească pe plaiurile Țărilor Române, provocând în felul acesta contacte care au fecundat imaginea identitară a celor două popoare. Nu este cazul, în cadrul de față, să rezum traiectoria evoluției poporului român de la origini și până la conjuncția petrecută cu populațiile evreiești. În schimb, cred că, pentru a înțelege fenomenul stabilirii unor populații evreiești pe teritoriul provinciilor romane, se cuvine să evocăm faptul istoric al peregrinarilor evreiești în spațiul european și, în acest scop, am ales un fragment
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ales, în fața microfonului.) E-atât de convins că se exprimă impecabil fiindcă așa a auzit la TV! că ar fi în stare să ceară și modificarea versului eminescian "Trecut-au anii ca norii lungi pe șesuri", din care lipsește flagrant conjuncția și "ca și norii! Este de salutat inițiativa CNA de monitorizare a limbii române utilizată la radio și TV, tocmai din pricina faptului că respectivele instituții dau tonul corectitudinii (șchioape!) și-s luate instinctiv ca etalon. Nici școala, nici Academia, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sau frumusețea ei mă rețin aici, cât mai degrabă perfecta comuniune pe care o avem: în realitate, noi comunicăm în modul cel mai profund. E vorba de descoperirea acelor pulsiuni secrete ale trupurilor și sufletelor noastre care se află în conjuncție, motivate de corpusculii unor chemări îngropate atavic în noi. Numai după îndelungi tatonări reciproce, în preajma neliniștilor noastre celor mai ascunse, am fost în stare să comunicăm pe deplin. Dacă mă gândesc bine, n-am privit niciodată corpul Aiei ca să judec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
tipuri de texte argumentative cu funcționalități diferite, auxiliarul de studiu britanic informează elevii asupra importanței și utilității stăpânirii tehnicilor de argumentare, aspect inexistent în demersul propus de cealaltă lucrare analizată. Autoarele auxiliarului românesc subliniază, pe parcursul textului, verbele de opinie și conjuncțiile/locuțiunile conjuncționale de tip argumentativ și concluziv, indicând după fiecare paragraf etapele construirii discursului ,, [premisa], [ipoteza], [prima argumentare], [a doua argumentare], [concluzia]” (2008: 28-29). În auxiliarul britanic, mijloacele lingvistice menționate sunt diverse și se atrage atenția elevilor asupra funcționalității lor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 text argumentativ premisa/ipoteza argument pro/contra concluzie instrument lingvistic verb de opinie adverbe/locuțiuni adverbiale conjuncții/locuțiuni conjuncționale argument formal informal topic brainstorm evidence opening paragraph conclusion statement of fact vs. opinion counter-argument factual information rhetorical question anecdote emotive language repetition exaggeration humour layout 27 audience purpose Comentarii: Comparând metalimbajul utilizat de cele două lucrări, putem
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
afirmat adeziunea la teoriile psihosociologice din perimetrul cogniției sociale, au ignorat de multe ori rezultatele produse de această direcție de studiu. De exemplu, o cercetare care să investigheze dacă hainele sunt codificate în memoria subiecților ca obiecte sociale sau în conjuncție cu percepția socială a persoanei, precum și zona din structura creierului uman care procesează acest tip de informație încă își mai așteptă autorul. După cum atrăgea atenția Fritz Heider, părintele teoriei atribuirii, hainele pot fi considerate o posesiune materială, și "a fi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
869 de studii, efectuate în perioada 1935-1986, au ignorat contextul social al percepției (cf. M.L. Damhorst, 1990, 1) și au formulat concluzii doar în baza valențelor pozitive și negative asociate hainelor. Dar ce semnificație are termenul de "context social" în conjuncție cu stilul vestimentar? Cercetarea lui Mary L. Damhorst (1985), expusă în continuare, precum și alte studii care au construit prezumții în conjuncție cu variabila contextuală sunt ilustrative în acest sens. 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
concluzii doar în baza valențelor pozitive și negative asociate hainelor. Dar ce semnificație are termenul de "context social" în conjuncție cu stilul vestimentar? Cercetarea lui Mary L. Damhorst (1985), expusă în continuare, precum și alte studii care au construit prezumții în conjuncție cu variabila contextuală sunt ilustrative în acest sens. 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social Analizând rolul contextului social în comunicarea nonverbală, Loredana Ivan (2009, 66) se pronunță asupra conceptualizării multidimensionale a noțiunii de "context social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
elemente se regăsește în formularea diagnosticelor de risc crescut și a diagnosticelor posibile de nursing: a) Diagnosticul de risc crescut Formulare : -prima parte a enunțului = diagnosticul de nursing pentru care pacientul prezintă elemente de risc (risc crescut + diagnostic), -elementul de conjuncție “favorizat de/ cauzat de“ a doua parte a enunțului = enumerarea factorilor de risc prezenți Exemple : “Risc crescut pentru alterarea integrității cutanate favorizat de imobilizarea prelungită la pat secundară fracturii de femur” “Risc crescut pentru apariția ulcerațiilor corneene favorizate de dispariția
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
miei senucânduvaadorm în moarte (PH.1500−10: 8v) c. și așa fu a setoțimântuispre pământu (CV.1563-83: 48r; Stan 2013: 282) Analiza pe care o propunem pentru aceste structuri exploatează periferia propozițională internă (periferia vP) identificată de Belletti (2004), în conjuncție cu ideea că verbul ocupă o poziție joasă în nucleul propozițional în aceste structuri (i.e. nu părăsește domeniul lexical). Printre argumentele care conduc la formularea concluziei că, uneori, verbul poate ocupa o poziție joasă în ierarhia propozițională menționăm: (i) apariția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2016): (39) a. [cinci]iera [tid-insele] înțeleapte și cinci nebune (CC1.1567: 240r) b. [nimica]iție să nu arătăm [tiden lucrurile ceale] (SVI.~1670: 26v) În româna veche era posibilă adjuncția directă la constituenți nominali a adverbelor (40) și a conjuncțiilor (41) dislocate: (40) a. [DPTrei amu părți] sântu denu se sfârșescu (CC2.1581: 355) b. [DPrăzboiul atuncea a tătarâlorcu leșii] au fostu așea (CLM.1700−50: 208r) (41) [DPAceaste dară doaă stele] (CD.1698: IIr) Foarte rar, Constrângerea asupra structurii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din maghiară și neerlandeză (și, marginal, germană), extins de Müller (2004) la derivarea deplasării verbului în germană și de Tescari Neto (2012) la portugheza braziliană și sugerat de Laenzlinger și Soare (2004) pentru română. Avantajul sincronic direct este că, în conjuncție cu ridicarea înaltă a verbului în română, strategia de deplasare XP explică în mod direct efectele de adiacență a componentelor nucleului verbal: specificatorii proiecțiilor din domeniul flexionar se proiectează, însă sunt ocupați de verbul însuși deplasat ca grup. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în poziție preverbală să fie o formă de deplasare A-bar (determinată de factori pragmatici și interpretativi), nu de deplasare A (deplasare argumentală, determinată de Criteriul tematic sau de necesități de atribuire a cazului). Poziția periferică a subiectului preverbal în conjuncție cu deplasarea XP a verbului explică în mod direct de ce fenomenul de inversiune subiect-auxiliar (engl. Subject-Auxiliary Inversion (SAI)) nu este disponibil în română (Alboiu 1999: 3-4; Avram 1999: 34) (11)5. În această structură, a cărei funcție principală este de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1999; Giurgea 2011 i.a.) • opțiunea deplasării ca grup a verbului explică de ce în deplasarea la C se ridică întotdeauna verbul lexical în structurile perifrastice: auxiliarele sunt centre (v. și §3.1.3.2 infra) • opțiunea deplasării ca grup în conjuncție cu poziția periferică a subiectului preverbal explică de ce fenomenul de inversiune subiect - auxiliar (SAI) este absent din română Relevanță diacronică • opțiunea deplasării ca grup explică de ce gramatica V2 (v. discuția din §II.1.1.1 și §IV.3) arată atât
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]