1,777 matches
-
diagnoză. S-a dezvoltat În spațiul mioritic o trăsătură de personalitate care tinde să devină competență națională: „Avem compromisul și adaptarea În sânge”. Avem o gândire socială adaptată din contextul nostru, din realitatea suculentă ce ne Înconjoară, este preferată tranzacția conjuncturală În locul gândirii logice, abstracte, rigide. Motiv pentru care n-am dat gânditori de sistem, conceptuali, filosofi reci, mânați de o disciplină a minții, n-am trecut adesea de faza „compilațiilor universitare”. Ca urmare, lupta de idei este imposibilă, absurdă, ridicolă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tiin?e a omului, la fel ca ?i Ideologii. Dar pledoaria să se �nscrie �ntr-o reflec?ie mai ampl? asupra ?tiin?elor, asupra obiectului ?i evolu?iei lor, din care reiese c? toate cele care �au �nceput prin a fi conjuncturale (�( s�nt chemate s? devin? pozitive� (1813). ?tiin?a omului � sau fiziologia aplicat? pentru ameliorarea institu?iilor sociale � nu scap? nici ea regulii comune care cere unei ?tiin?e s? se aplece asupra faptelor observate ?i discutate pentru a deveni
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i �n sociografia britanic?; socotind steril?, chiar imposibil? cunoa?terea sistematic? a socialului, ea r?m�ne la cuno?țin?e par?iale, presupuse că suficiente pentru a lumină reformele, pe c�ț de păr?iale pe at�ț de conjuncturale. Germanii filosofeaz? cu brio asupra cotidianului (Simmel), scruteaz? legile schimb?rîi sociale (Ț�nnies) sau, f?r? nici o grij? teoretic?, �ntreprind vaste anchete economice ?i politice, dar cel mai cunoscut dintre sociologi (Weber) nu face ?coal?. Pareto ?i discipolii s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a se dota cu un fundament institu?ional indispensabil, dar nu a ajuns (dorea cu adev?raț?) s? se impun? că o ?tiin?? care ajut? decizia, a?a cum i se cerea, nu f?r? ambiguit??i [49]. Un empirism conjunctural Activitatea sociologiei franceze din aceast? perioad? contrasteaz? puternic cu era durkheimian? a disciplinei, de la �nceputul secolului: n locul unei paradigme unificatoare, o varietate de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului�. (Bourricaud
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dintre ofert? ?i cerere, ca ?i de nivelul de institu?ionalizare a disciplinei. Cererea social? explicit? conduce mai ales c?tre lucr?ri empirice �n domenii ce constituie importante mize sociale sau politice, a c?ror definire este prin natur? conjunctural?. Institu?ia sociologic? �ns??i joac? un rol decisiv �n mobilizarea ?i �n promovarea noilor c�mpuri. Sociologia devine astfel un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb?ri pe care societatea ?i le pune sie?i. Anumite perioade
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și coeziunii omenirii. Orientarea cercetării științifice și facilitarea accesului la cunoașterea achizițiilor științifice sunt aspecte prea importante pentru existența și dezvoltarea societății pentru a fi lăsate doar în seama unor decizii politice bazate pe criterii de performanță financiară sau interese conjuncturale. Socrates a ilustrat exemplar faptul că funcția principală a științei este aceea de a contribui la calitatea dezbaterilor în societate, precum și rolul ei de furnizor pentru fundamente argumentative și principii generale: esența și conceptele. Mimarea deciziei publice prin consultarea "științifică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Weber ca piloni esențiali, ca fondatori (adesea numiți părinți) care au deschis drumuri și au marcat parcurgerea lor. Alături de ei, au avut contribuiții decisive Saint-Simon, Spencer și Simmel. Între aceștia, doar Durkheim este sociolog autentic, ceilalți abordând problematica sociologică, fie conjunctural, fie presați de necesitatea de a rezolva problemele pe care le puneau economia sau dreptul, științe care nu dispuneau la acea dată de suficiente instrumente pentru a atinge scopul propus. Opera lor formează ceea ce numim sociologia clasică, o sumă de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
relativă unitate antropologică și unele elemente comune ale mentalităților, ceea ce a asigurat extinse afinități de comunicare interculturală și interlingvistică în care au fost antrenate și puținele etnii de origine preindoeuropeană sau neindoeuropeană. Dincolo de oportunitățile date de spațiu și de cele conjuncturale însă, lumea europeană se remarcă printr-o latură psihologică definitorie, determinată de conștiința apartenenței la aceeași moștenire spirituală, cu aceleași coordonate culturale de bază. Se poate afirma, de aceea, că ceea ce unește în primul rînd etniile europene sînt componenții acestei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
semnificativă încât de-a lungul vremii a revenit cu insistență asupra ei. În context istoric, piesa lui Mircea Eliade poate fi pusă în legătură cu doctrina legionară a morții. Operele de valoare au însă resurse de sens care le depășesc pe cele conjuncturale. În Muștele, Sartre făcea aluzie la situația Franței în epoca de ocupație germană, în Pe falezele de nisip, Ernst Jünger se referea indirect la nazism, dar aceste lucrări se lasă apreciate dincolo de semnificația lor de moment. Tot astfel, Iphigenia lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
complexitatea viziunii care ține de ceea ce am numit modelul cultural cantemirian. Cercetătorul deține cunoștințe de istoric, de arheolog, de știință agricolă, viticolă, horticolă, de sociologie și demografie etc., toate contribuind la realizarea monografică propusă. Desigur, sunt supărătoare, astăzi, unele contextualizări conjuncturale datorate regimului comunist, dar să nu uităm că lucrarea a părut în anii cei mai negri ai proletcultismului. Cert e că elementele conjuncturale nu sufocă profesionalismul cercetătorului. Ion Gugiuman, centenarul, se înscrie organic în pleiada marilor geografi pe care i-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de sociologie și demografie etc., toate contribuind la realizarea monografică propusă. Desigur, sunt supărătoare, astăzi, unele contextualizări conjuncturale datorate regimului comunist, dar să nu uităm că lucrarea a părut în anii cei mai negri ai proletcultismului. Cert e că elementele conjuncturale nu sufocă profesionalismul cercetătorului. Ion Gugiuman, centenarul, se înscrie organic în pleiada marilor geografi pe care i-a dat Hușul, alături de Mihai Iancu, Alexandru Obreja, Grigore Răileanu și, de ce nu, Vasile Băican. ION GUGIUMAN - ILUSTRUL GEOGRAF HUȘEAN Prof. univ. dr.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
otomană, iar protectoratul rusesc a fost înlocuit cu statutul de "garanție colectivă" din partea marilor puteri europene. Cum era firesc într-o asemenea situație, actul constituțional emanat sub control țarist a fost suspendat de facto. Din jocul intereselor franceze (care mizau conjunctural pe cartea naționalismelor) și austriece (pentru care o uniune moldovlahă putea constitui un punct de atracție pentru românii transilvăneni), s-a ajuns la compromisul creării unui soi de confederație de două state, fiecare cu domn, parlament și guvern distinct, dar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
securizantă pentru a preveni derapajele autoritare, laolaltă cu cele ale unui majoritarism parlamentar capabil să se joace de-a suspendarea Președintelui. Ar fi bine să avem timpul și liniștea necesare pentru a nu modifica o constituție doar de dragul unei majorități conjuncturale. Povestea celor două sute de ani de normativitate constituțională la români ne poate da unele înțelesuri despre ceea ce ne trebuie pentru a fi mai puțin pretențioși față de întocmirile noastre politice, mai puțin iritabili când ni se arată, din afara țării, lucrurile care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în majoritate de membri ai Partidului Social-Democrat, aveau ca obiectiv trecerea rapidă a unor modificări centrate pe teme cu impact electoral, susceptibile să contribuie la câștigarea alegerilor generale din 2004, fără a lua însă în considerare aspecte aflate dincolo de interesele conjuncturale. Forumul constitutional, format din reprezentanți ai societății civile, ceruse modificări mult mai importante, dintre care majoritatea nu au fost luate în considerare de către Comisia Constituțională; dezbaterile separate organizate în cele două camere ale Parlamentului și, în cele din urmă, medierea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
odată cu dezvoltarea societății civile și cu estomparea imaginii lui Ceaușescu în mentalul colectiv, nu ar mai fi niciun pericol dacă s-ar opta pentru un regim prezidențial, dacă o analiză a viabilității lui ne-ar recomanda să-l preluăm. Caracterul conjunctural al Constituției din '91 a fost remarcat și de către Andrei Cornea, ce sesiza mai multe elemente care au determinat opțiunea pentru semiprezidențialismul nostru post-decembrist: "lupta împotriva ideii de restaurație monarhică, suspiciunea față de unguri, ochiadele tot mai insistente făcute partidelor naționaliste
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
îngrijorarea că "așa cum "semi-prezidențialismul" a fost confecționat după interesele lui Ion Iliescu din 1991, "parlamentarismul" riscă să fie desenat după interesele lui Adrian Năstase din 2001"5. Și în opțiunea pentru semiprezidențialism, dispunem de un argument sprijinit pe un element conjunctural precum indicarea faptelor unui om politic. În 2002, când Năstase își arătase tendințele, pentru A. Cornea era clar că o constituție parlamentară nu era garanția democrației, fiindcă ea nu urma a fi concepută ținând seama de anumite principii, ci tot
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acest tip de regim numai imaginându-și-l pe Băsescu premier: "Ce s-ar fi întâmplat dacă domnul Traian Băsescu ar fi fost ales de Parlament și se schimba, ca acum, majoritatea sau aveam tot felul de majorități fluctuante și conjuncturale? se întreabă fostul președinte. Desigur, totul depinde și de om, nu doar de tipul de republică. Chiar ales de Parlament, un om capricios și abuziv este capabil să găsească modalități de a agita apele"7. Ca și cum Băsescu ar fi putut
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
valoarea intrinsecă și evaluându-i modul în care el vine în întâmpinarea unor așteptări și a unei anumite culturi politice. De aceea, în discursul celor ce încearcă o astfel de analiză persistă tensiunea dintre justificarea teoretică și constatarea unor elemente conjuncturale. Un parlamentarist precum Cristian Pârvulescu nu poate să ignore avantajele prezidențialismului și tendințele din societatea românească în favoarea unui astfel de sistem: "Până la un punct, tendința de prezidenția lizare a regimului politic, chiar în limitele Constituției actuale, este în logica lucrurilor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în care cetățenii să aibă încredere unui geniu politic detestat. Criteriul după care trebuie să judecăm viabilitatea unui sistem este cultura politică a societății, fiindcă trebuie să urmărim respectul și încrederea cetățenilor în instituții și nu disputele și opțiunile politice conjuncturale. Capitolul 5 TIPUL DE PARLAMENT Reforma Parlamentului Ioan STANOMIR Experiența ultimilor ani probează necesitatea adoptării urgente a unei reforme a reprezentării politice. Nu se poate imagina o revigorare a vieții democratice și constituționale de la noi fără a lua în considerare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
printre altele, doar în prezența lui jocul se poate desfășura, ne interesează mai puțin. Ceea ce este de urmărit în situația de față este starea jocului. Dacă un competitor decide să transforme regulile jocului în favoarea sa, profitând de o anumită situație conjuncturală ce-l pune în avantaj, jocul dispare. Din păcate, cele două paragrafe de mai sus nu sunt doar un simplu exercițiu de imaginație. Ultimele două constituții ale României au fost elaborate respectând întocmai scenariul de mai sus: majoritatea politică la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
puțin la sectoare întregi ale comunității socialiste. La motivele structurale ale procesului contestatar neadaptarea modelului stalinist la mutațiile recente, permanența elementului național, atracția exercitată de democrațiile occidentale asupra anumitor pături ale populației se adaugă, de la mijlocul anilor 70 și motive conjuncturale. Mai întîi, dificultățile economice care, contrazicînd convingerile marxiste, prelungesc efectele crizei mondiale în interiorul blocului socialist, scoțînd în evidență blocajul și lipsurile sistemului. În al doilea rînd, în mai multe țări apare o disidență pe care acordurile de la Helsinki au susținut
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
moral și uman, în societăți care se mîndresc cu nivelul lor de trai ridicat, ci pur și simplu că progresele realizate în acest domeniu de o jumătate de secol încoace nu ar putea fi umbrite de consecințele după toate aparențele conjuncturale ale crizei. Cultură de masă sau cultură pentru mase? Diferențierea care s-a făcut în alte capitole ale acestei cărți între o "cultură de masă" care se exprimă în primul rînd prin intermediul marilor vectori moderni ai comunicării și cultura în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
motiv poetic nu uniformizează o formulă ci individualizează și, mi se pare necesar în poezie, derutează. Cititorul trebuie pus pe gînduri! Toată marea literatură a pus pe gînduri. Forța unui poet stă și-n a ști să se plîngă de conjunctural pentru a nu fi distras de la adevărata lui muncă. Voi fi tare bucuros în ziua cînd tu și ceilalți prieteni ai mei veți fi cu cărțile pe față! Îți spun sincer: o carte publicată te maturizează brusc la nivelul conștiinței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mai vizibili? Marile noastre valori sunt rău cunoscute peste hotare din cel puțin două pricini: întâi, că nu am dus niciodată o politică de traducere și difuzare în marile culturi occidentale. Traducerile care s-au făcut și se fac sunt conjuncturale, după interese personale sau de grup. De aceea, scriitorii și gânditorii care vor să se facă auziți acolo sunt nevoiți să emigreze și să scrie în alte limbi. Sunt atâtea cazuri ilustre, de la Anna de Noailles și Tristan Tzara la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Augustin Doman, Gheorghe Izbășescu, Al. Th. Ionescu, George Corneanu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Ioana Pârvulescu, Floarea Țuțuianu, Victor Scoradeț, Silviu Stănculescu, Ioana și George Geacăr, Mircea Draganescu, Doru Mareș, Victor Petrescu, Dumitru Ungureanu. Timp de 12 ediții, cu unele mișcări conjuncturale, acest juriu și grup scriitoricesc atașat Concursului au rămas neschimbate. Cu o foarte bună publicitate făcută prin serviciul de specialitate al Postului Național de Radio, Concursul a putut fi cunoscut în toată țară, până în cele mai îndepărtate ascunzișuri ale ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]