2,322 matches
-
cu mandarinii realismului socialist (Baranga scrie, împreună cu redutabilul polemist N. Moraru, un text dramatic) sunt abandonate, în favoarea confecționării unei imagini de comediograf moderat și popular. Alegerea unei piese de Baranga pentru inaugurarea noului sediu al Teatrului Național, în 1973, marchează consacrarea unei relații ombilicale cu oficialitatea logocratică. Venerabilul Aurel Baranga își conservă, în deceniile de după 1944, în poziția de dramaturg laureat 1. Efigia ultimă a lui Baranga, aceea de scriitor abil și descendent al unei tradiții ce urcă până la Mihail Sebastian
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aprecierile Ioanei Macrea-Toma, Privileghienția. Instituții literare în comunismul românesc, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009, p. 315, referitoare la convertibilitatea capitalului literar al lui Marin Preda în capital politic, ca urmare a noii sale poziționăii în structura autorităților de consacrare profesională. 35 Atitudinea sa de refuz al înregimentării oficiale în PCR rămâne constantă până în 1977, scriitorul motivând-o diferit, în funcție de circumstanțele în care este furnizată explicația, fie prin avantajele "apolitismului" pentru fecunditatea literară (cf. ACNSAS, loc. cit., ff. 188-189, document
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
oficiale în PCR rămâne constantă până în 1977, scriitorul motivând-o diferit, în funcție de circumstanțele în care este furnizată explicația, fie prin avantajele "apolitismului" pentru fecunditatea literară (cf. ACNSAS, loc. cit., ff. 188-189, document din 1962), fie prin refuzul de a accepta consacrarea politică din partea unei organizații de bază, aceea a Uniunii Scriitorilor, pe care o considera lipsită de verticalitate (cf. Mihai Pelin, Cartea Albă a Securității. Istorii literar-artistice. 1969-1989, Editura Presa Românească, București, 1996, p. 49). 36 ACNSAS, dosar I 002583-001, ff
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fizică, denumire și sediu pentru persoana juridică). Noul Cod civil, prin art. 2 preciza că prezentul cod reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre subiecte de drept civil. Iar cât privește drepturile subiective în concretul lor, noul Cod civil oferă o consacrare expresă în spațiile afectate persoanei fizice 94, persoanei juridice 95, drepturilor reale 96, obligațiilor 97, drepturilor succesorale 98. Pactul internațional privind drepturile civile și politice ale omului și Convenția internațională privind drepturile copilului recunosc, de asemenea, o multitudine de drepturi
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pe când obiect al împrumutului de consumație (mutuum), pot fi numai bunurile consumptibile. Impărțirea bunurilor în consumptibile și neconsumptibile (după criteriul menționat) a fost inspirată, anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, de doctrina juridică. Noul Cod civil aduce o consacrare legală acestei clasificări precizând prin art. 544 că: "Sunt consumptibile bunurile mobile a căror întrebuințare obișnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanței, bunurile care nu întrunesc aceste însușiri fiind neconsumptibile". La cele precizate de art. 544 trebuie adăugat faptul că înstrăinarea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
exclusivă în relație cu bunul principal (iar nu și față de alte bunuri). relația de accesorialitate să se manifeste numai cât timp bunul servește la utilizarea sa necesară întrebuințării economice a altui bun (a celui principal). Noul Cod civil oferă o consacrare legislativă adagiului "accesorium sequitur principale" în art. 546 al. 3 care precizează că: "dacă nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmează situația juridică a bunului principal, inclusiv în caz de înstrăinare sau de grevare a bunului principal". Din redactarea acestui
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
desemna "manifestarea de voință a uneia sau mai multor persoane exprimată cu intenția de a crea, modifica sau stinge potrivit legii un raport juridic civil"180. În sensul amintit termenul "act" desemnează o operațiune juridică (negotium juris), care își găsește consacrarea și în dispozițiile Codului civil. Acesta este și sensul propriu, adecvat, ce trebuie reținut în legătură cu conceptul menționat pentru că actul juridic civil are, înainte de toate, configurația unei operațiuni juridice. Într-un alt sens, noțiunea amintită se folosește, inadecvat, după opinia noastră
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dovedirii actului sau inopozabilitatea față de terți, ori lipsirea de efecte a actului juridic civil. III.2.3.2. Condiții de fond Pentru validitatea unui act juridic civil, legiuitorul a impus îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond. Nu există o consacrare generală a acestora într-un anumit articol de lege. Ele sunt prevăzute expres numai pentru materia convențiilor (dar noțiunea de act juridic depășește sfera noțiunii de convenție 203). Articolul 948 din Codul civil de la 1864 preciza că sunt condiții esențiale
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
astfel două orientări total opuse. a) Într-o primă opinie, subiectivă (mai larg îmbrățișată) în confruntarea dintre voința internă (reală) și cea exteriorizată se acordă eficacitate voinței interne (este principiul priorității voinței reale față de voința exteriorizată). Opinia și-a găsit consacrarea în Codul civil francez de la 1804 fiind apoi preluată de către Codul civil român de la 1864. Principiul, ca atare, nu are o consacrare expresă în vreunul dintre articolele Codului civil român de la 1864, dar rezultă din interpretarea mai multor articole ale
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
exteriorizată se acordă eficacitate voinței interne (este principiul priorității voinței reale față de voința exteriorizată). Opinia și-a găsit consacrarea în Codul civil francez de la 1804 fiind apoi preluată de către Codul civil român de la 1864. Principiul, ca atare, nu are o consacrare expresă în vreunul dintre articolele Codului civil român de la 1864, dar rezultă din interpretarea mai multor articole ale sale. Așa, de exemplu, art. 977 din Codul civil de la 1864, referindu-se la interpretarea contractelor, preciza că aceasta se face după
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nu exprimă voința internă a părților. Față de terți produce efecte actul public, cunoscut de aceștia. b) În concepția obiectivă, în confruntarea dintre voința internă și voința declarată se acordă prioritate acesteia din urmă. Este o concepție ce și-a găsit consacrarea în Codul civil german de la 1900. 2. Principiul libertății actelor juridice civile, denumit și principiul autonomiei de voință 209 presupune că "subiectele de drept civil sunt libere să încheie sau să nu încheie acte juridice, iar dacă le încheie, să
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
autonomiei de voință 209 presupune că "subiectele de drept civil sunt libere să încheie sau să nu încheie acte juridice, iar dacă le încheie, să le modifice sau să hotărască încetarea lor"210. Nici acest principiu nu și-a găsit consacrarea în textele Codului civil, dar el rezultă din interpretarea logică a unor articole din Codul civil de la 1864, dintre care două au o semnificație aparte. Astfel, art. 5 din Codul menționat prevedea că: "Nu se poate deroga prin convenții sau
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
b. după întinderea efectelor sale, nulitatea poate fi: totală și parțială (este totală când lipsește actul în întregime de efectele sale și este parțială când numai anumite clauze ale actului juridic sunt înlăturate, celelalte fiind menținute); c după modul de consacrare legislativă, nulitatea este expresă și virtuală. Este expresă acea nulitate menționată anume într-o dispoziție legală 325. Este virtuală nulitatea ce intervine în cazul în care rezultă, neîndoielnic, că se impune aplicarea sancțiunii civile a nulității absolute sau relative pentru ca
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acoperirea nulității absolute prin confirmare, celelalte reguli ar fi practic anihilate. Mai mult decît atât, ar fi foarte greu (chiar imposibil), ca toți cei care au dreptul să invoce această sancțiune, să renunțe la ea. Noul Cod civil dă o consacrare expresă imposibilității de confirmare a unui act juridic lovit de nulitate absolută. Eventualele excepții sunt expres prevăzute de lege, așa cum prevede art. 1247 al. 3. Deci, în principiu, confirmarea expresă sau tacită a nulității absolute este inadmisibilă, un eventual act
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nulității între părțile actului juridic). Principiul menționat nu cunoștea în trecut o reglementare cu caracter general, Codul civil de la 1864 făcând aplicarea lui la cazuri particulare (cum ar fi în materie de ipotecă, art. 1770366). Noul Cod civil dă o consacrare expresă acestei reguli în art. 1254 al. 2 potrivit căruia: "Desființarea contractului atrage, în condițiile legii și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui". În practică, problema anulării actului subsecvent se ridică preponderent în două situații: în cazul "actelor autorizate
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
o persoană a unui act sau fapt pe care o altă persoană își întemeiază o pretenție sau o apărare și care este de natură să producă efecte juridice împotriva autorului ei476. În noul Cod de procedură civilă mărturisirea cunoaște o consacrare legală în art. 348 al. 1. Ea constă în "recunoașterea de către una din părți din proprie inițiativă sau în cadrul procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care partea adversă își întemeiază pretenția sau, după caz, apărarea". Privită prin prisma dreptului civil
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de regulă, sunt mai mici decât cel general. Termenul general de prescripție este reglementat, cum am mai arătat, în art. 2517 din noul Cod civil și are durata de 3 ani (dacă prin lege nu se prevede alt termen). Până la consacrarea termenului general prin articolul menționat, în legislația românească nu exista o dispoziție cu caracter de principiu care să se refere la acest termen. Teoria și practica dreptului civil, opera cu un termen general de prescripție ce era dedus din interpretarea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
6.2.3. Momentul începerii prescripției extinctive în cazul acțiunii în răspunderea pentru vicii aparente În identificarea momentului în care termenul de prescripție poate începe să curgă, în cazul acesta, trebuie făcută precizarea că o asemenea răspundere nu-și avea consacrarea în vechea reglementare. Vânzătorul, de exemplu, nu era răspunzător pentru asemenea vicii, care pot fi depistate la o verificare atentă a bunului sau lucrării. În concepția noului Cod civil o răspundere de acest fel poate fi antrenată (și problema prescripției
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cât durează anumite situații limitativ prevăzută de lege, care îl pun pe titularul dreptului în imposibilitatea de a acționa. Suspendarea prescripției extinctive presupune, deci, o modificare a cursului ei, constând în oprirea de drept sau paralizarea temporară a efectelor acesteia. Consacrarea pe cale legislativă a instituției analizate se justifică prin aceea că în timpul curgerii prescripției pot interveni anumite cauze de ordin subiectiv sau obiectiv care îl pun pe titularul dreptului la acțiune în imposibilitatea (materială, morală sau juridică) de a acționa. De
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prin prisma efectelor sale benefice pentru titularii de drepturi subiective civile. Ea este apreciată a fi "un mijloc de armonizare a interesului general cu cel particular, idee care, după cum este știut fundamentează unul dintre principiile dreptului civil român"671. Iar consacrarea cazului special de repunere în termen de drept de către art. 12 al. 2 din Legea fondului funciar nu face altceva decât să confirme compatibilitatea repunerii în termen cu principiile economiei de piață, ale privatizării. VIII.7.3.3. Domeniul repunerii
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Cod civil. 29 Este o instituție nereglementată de vechiul Cod civil, dar consacrată ca atare de practica juridică, în baza căreia părțile convin ca prestația debitorului să profite unui terț. În noul Cod civil stipulația pentru altul și-a găsit consacrarea în art. 1284 și urm. 30 A se vedea art. 1132-1133 din vechiul Cod civil; 31 Ghe. Beleiu, op. cit., p. 66. 32 Apatrizii sunt persoane care nu au nici o cetățenie. A se vedea, pentru detalii, I. P. Filipescu, Condiția juridică a
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
încheierii contractului, dacă legea prevede sau părțile s-au înțeles în acest sens. 152 Conturată în doctrina și jurisprudența din acest domeniu, regula potrivit căreia dreptul de proprietate asupra bunurilor de gen se transferă la data individualizării acestora, își are consacrarea legală în art. 1678 din noul Cod civil (privind vânzarea bunurilor de gen). 153 A se vedea art. 526 din Codul civil de la 1864 care dispunea că " Dacă uzufructul cuprinde lucruri cu care nu se poate cineva servi fără a
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
eroarea atrage nulitatea relativă a contractului. Art.1251 din noul Cod civil, vorbind de viciile de consimțământ, nu mai operează cu distincția amintită mai sus. 345 Reținută ca viciu de consimțământ în puterea doctrinei și practicii judiciare, leziunea își află consacrarea legislativă în art. 1221 din noul Cod civil. 346 A se vedea p. 107 și urm. din lucrare. 347 Este cazul minorului sub 14 ani și a interzisului judecătoresc. 348 Este cazul minorului între 14-18 ani. 349 Pentru anumite acte
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
90-91. 359 Pentru acțiunea oblică și condițiile ce se cer întrunite pentru valorificarea sa, a se vedea D. M. Cosmovici, Dreptul civil. Drepturi reale, Obligații, Legislație, Editura ALL, București, 1994, p. 211 și urm. 360 Regula menționată beneficiază de o consacrare expresă în art.1248 al.2 din noul Cod civil care, în privința contractului, prevede că: Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată". Același articol prin alineatul 3, adaugă că: "Nulitatea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sacralității Cerului și a fenomenelor cerești și atmosferice. Este una din rarele experiențe care revelează spontan "transcendența" și maiestatea, în plus, ascensiunile extatice ale șamanilor, simbolismul zborului, experiența imaginară a altitudinii ca eliberare de povara greutății contribuie și ele la consacrarea spațiului celest ca sursă și locuință prin excelență a ființelor supraumane: zei, spirite, eroi civilizatori. Dar tot atât de importante și semnificative sunt și "revelațiile" nopții și ale tenebrelor, omorârea vânatului și moartea unui membru al familiei, catastrofele cosmice, eventualele crize de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]