10,335 matches
-
proporții stabilite în cadrul unui proces tehnologic dovedit de producător, înainte de anul 1975, conform Ordinului comun MADR/MS/ANPC nr. 151/1460/213/2021. Producătorul rețetei consacrate deține un atestat pentru produsul alimentar care este înregistrat în Registrul național al produselor atestate conform rețetelor consacrate- R.N.P.A.R.C. Atestatul de produs obținut conform unei rețete consacrate este eliberat de MADR și este însoțit de un logo. Producătorul poate fi: asociație, grup de producători sau operator economic care produce/procesează produse alimentare. Produsele atestate obținute conform rețetelor consacrate trebuie
ANEXE din 11 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258457]
-
producător, înainte de anul 1975, conform Ordinului comun MADR/MS/ANPC nr. 151/1460/213/2021. Producătorul rețetei consacrate deține un atestat pentru produsul alimentar care este înregistrat în Registrul național al produselor atestate conform rețetelor consacrate- R.N.P.A.R.C. Atestatul de produs obținut conform unei rețete consacrate este eliberat de MADR și este însoțit de un logo. Producătorul poate fi: asociație, grup de producători sau operator economic care produce/procesează produse alimentare. Produsele atestate obținute conform rețetelor consacrate trebuie să fie denumite sub un nume care nu intră
ANEXE din 11 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258457]
-
rețetelor consacrate- R.N.P.A.R.C. Atestatul de produs obținut conform unei rețete consacrate este eliberat de MADR și este însoțit de un logo. Producătorul poate fi: asociație, grup de producători sau operator economic care produce/procesează produse alimentare. Produsele atestate obținute conform rețetelor consacrate trebuie să fie denumite sub un nume care nu intră sub incidenţa reglementărilor privind protecţia indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine şi ale specialităţilor tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare. Până la data de 13 septembrie 2022 sunt
ANEXE din 11 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258457]
-
care nu intră sub incidenţa reglementărilor privind protecţia indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine şi ale specialităţilor tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare. Până la data de 13 septembrie 2022 sunt valabile și atestatele obținute conform unei rețete consacrate românești în baza Ordinului nr. 394/2014. Scheme de calitate europene - sunt denumiri de produse înregistrate la Comisia Europeană conform REGULAMENTULUI (UE) NR. 1151/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole
ANEXE din 11 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258457]
-
libertății individuale (circumscris cazurilor și condițiilor prevăzute de lege), ci de reparare a încălcării acesteia. ... 27. Curtea a reamintit, de asemenea, în Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, că rațiunea și finalitatea existenței statului se fundamentează pe valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție, iar printre acestea se numără și dreptatea, care asigură nu doar buna funcționare a statului, dar și încrederea societății în acțiunea acestuia, în speță, în actul de justiție. Raportul juridic dintre stat și
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
dispozițiilor art. 538 alin. (1) din Codul de procedură penală, analizând contextul în care aceasta a fost invocată și motivele de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că în speță este incidentă una dintre cauzele de inadmisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate expres consacrate de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv lipsa legăturii excepției de neconstituționalitate cu cauza în care a fost ridicată. ... 37. Astfel, interpretând dispozițiile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea 47/1992 privind organizarea și
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
și nu pretind existența unui dublu grad de jurisdicție în materie civilă. ... 13. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 461D/2020, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, soluție consacrată în jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
legitim“ al ingerinței în dreptul persoanei de a dispune liber în raport cu treburile care o vizează, în speță, dreptul de a fi reprezentat în executarea obligațiilor impuse de lege prin reprezentant convențional liber ales, există o ingerință în drepturile consacrate de art. 23 alin. (1), art. 26 alin. (1) și art. 51 alin. (1) și (2) din Constituție. De asemenea, nu există nicio justificare care să corespundă exigențelor instituite de art. 53 din Constituție. Așadar, prevederile de lege criticate reprezintă
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. ... 22. Revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, în concordanță cu prevederile art. 124
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
informațiilor privind conținutul actelor normative, în privința hotărârii de Guvern în discuție nu poate opera prezumția de cunoaștere menționată anterior. ... 86. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că nici în lege, nici în principiile generale de drept consacrate doctrinar și jurisprudențial nu se regăsește suportul necesar spre a deduce o prezumție legală de necunoaștere a legii în cazul în care este vorba de textul unui act normativ nepublicat în modalitatea specifică menționată anterior. O asemenea reglementare trebuie privită
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
și) din oficiu sau dacă inculpatul este judecat pentru ambele categorii de infracțiuni - hotărârea definitivă pronunțată în cauză poate fi atacată cu recurs în casație. Totodată, există cazuri - în procesul penal - în care principiul oficialității se substituie principiului disponibilității, cazuri consacrate de prevederile art. 157 alin. (4) și (5) și ale art. 199 alin. (2) din Codul penal, precum și de cele ale art. 289 alin. (8) fraza a treia din Codul de procedură penală. ... 30. Având în vedere cele arătate
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Astfel, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege, însă cu respectarea regulii consacrate de art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, ceea ce semnifică faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie și niciun
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
de instanțele de fond. În ceea ce privește încălcarea art. 24 din Constituție, autoarea excepției susține că prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate în fond se aduce atingere dreptului la un proces echitabil și, în special, dreptului la apărare, consacrate atât de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de Constituția României. Or, statul are obligația de a garanta caracterul efectiv al accesului liber la justiție și al dreptului la apărare. Lipsa căii de atac împotriva hotărârii
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
astfel că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21, 24 și 129 din Constituție, întrucât prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate în fond se aduce atingere dreptului la un proces echitabil și, în special, dreptului la apărare, drepturi consacrate atât de Legea fundamentală, cât și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Susține că soluționarea de către instanța de recurs, pentru prima dată și cu titlu definitiv, a fondului cauzei, exclude de la controlul imediat al instanței
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
autoritățile competente de posibilitatea de a evalua „suspiciunea rezonabilă“ că imparțialitatea judecătorului este afectată. Normele procesual penale criticate reglementează un caz de incompatibilitate cu o sferă largă de incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa încât Curtea reține că susținerile autorului excepției sunt nefondate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 16
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
și definirea atribuțiilor/competențelor autorităților publice antereferite (a se vedea Decizia nr. 358 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 7 iunie 2018, paragraful 66). Textul criticat cuprinde o normă atributivă de competență consacrată chiar la nivel constituțional, astfel încât nu se poate trage decât concluzia că art. 40 lit. i) din Legea nr. 317/2004, în redactarea anterioară Legii nr. 234/2018, este în concordanță cu art. 125 alin. (2) din Constituție. ... 27. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
2021, precitată, paragraful 19). Statul are deplină legitimitate constituțională să acorde sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție, legiuitorul având libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 20
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
judiciare. În această privință, adoptarea unor norme care definesc printre altele atât comportamentele ce constituie încălcări disciplinare, cât și sancțiunile aplicabile în mod concret, care prevăd intervenția unei instanțe independente în conformitate cu o procedură care garantează pe deplin drepturile consacrate la articolele 47 și 48 din cartă, în special dreptul la apărare, și care consacră posibilitatea de a contesta în justiție deciziile organelor disciplinare constituie un ansamblu de garanții esențiale pentru prezervarea independenței puterii judecătorești [Hotărârea din 25 iulie 2018
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
2021, precitată, paragraful 19). Statul are deplină legitimitate constituțională să acorde sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție, legiuitorul având libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 20
DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255867]
-
administrative normative secundare în vederea aplicării, nu poate conduce însă la concluzia că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc“ din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii. Prin urmare, persoanele fizice au posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor și, respectiv, al obligațiilor la care se referă art. 5 alin. (3) lit. b) și art. 65 lit. m) din Legea nr. 55/2020, astfel încât să
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
de la diferență specifică la gen proxim. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a afirmat constant că, în exercitarea controlului de constituționalitate, are competența de a se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, se traduc prin obligația constituțională a statului de a veghea la protejarea intereselor sus-menționate în vederea asigurării stabilității sale economice și financiare. ... 50. În continuare, Curtea a statuat că drepturile fundamentale consacrate prin Constituție nu au o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul material concret al acestora. A nu lua
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]
-
se justifică un tratament juridic diferit. ... 37. În ceea ce privește această critică, se observă că sunt pe deplin relevante cele anterior precizate. În plus, Curtea reține, pe de o parte, că este rezonabilă presupunerea că, în considerarea unor valori consacrate ca fiind supreme de art. 1 alin. (3) din Constituția României, precum demnitatea omului și dreptatea, și pe care același text constituțional le garantează, Statul Român a adoptat atât Decretul-lege nr. 118/1990, cât și Legea nr. 44/1994. Pe de altă
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi. ... 33. Or, în cauză, Curtea reține că nu există un drept fundamental la actualizarea sau indexarea pensiei de serviciu, după cum nu există dreptul fundamental la un anumit cuantum al
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]