2,898 matches
-
Ele se referă la toate evenimentele sau circumstanțele care, antrenând apariția sau absența comportamentului problemă, au un rol de stimul discriminativ. Aceste evenimente pot fi externe sau interne. Ele se poziționează într-un continuum pornind de la elemente foarte concrete până la constelații mai globale și abstracte. Contiguitatea acestora cu comportamentul problemă permite postularea rolului stimulului discriminativ. Unele evenimente au un efect declanșator (sau excitator), în timp ce altele au un efect inhibitor (diminuarea frecvenței sau a intensității). Identificarea stimulilor discriminativi contribuie la elaborarea ipotezelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Hercule, Lira, Lebăda sau Crucea, Delfinul, Vulturul, Cefeu, Perseu, Cassiope, Andromeda, Pegas ș.a., dă denumirile populare și sumare informații despre credințele vechilor greci și romani asupra corpurilor cerești și reproduce scurte legende. Observând că poporul cunoaște treizeci și nouă de constelații, argumentează că faptul se explică prin originea romană a românilor, creștinismul neștergând „cu totul în gândul românului toate vechile credințe și legende în legătură cu acele credințe ale romanului păgân”. Credințele pe care le studiază le socotește utile pentru istoricul credințelor populare
OTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288597_a_289926]
-
veșmântul piesei polițiste, ca în Dubla dispariție a Marthei N... și în Suspiciunea (Plus sau minus viața). Din pulsațiile lui se întrupează eroul predilect al acestei dramaturgii, tânărul dedicat până la uitarea de sine unor idealuri. El se numește Radu (în Constelația Ursului, din volumul Balansoar pentru maimuțe, 1972), Ștef (în Viața și dragostea într-o vilă stil, 2001) sau Laura (în Cenușa) și e un himeric, năzuind, cu elanuri în care intransigența se împreună cu naivitatea, spre absolut, însetat de un adevăr
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
din „Sămănătorul”, „Făt-Frumos” și „Luceafărul”), fiind considerat „drept cel mai mare îndrumător al literaturii noastre de astăzi”. Tot aici se anunță încetarea apariției revistei, „sacrificată” pentru ca „forțele bănești și intelectuale” să fie concentrate pentru asigurarea drumului unei alte publicații din constelația „Sămănătorului”, „Făt-Frumos”. C.Br.
PALODA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288633_a_289962]
-
-l înnobileze, dar Roentgen a refuzat, acceptând doar decorația. La 10 februarie 1923 Roentgen a murit la Munchen de carcinom intestinal și a fost înmormântat, alături de soția sa, la Giessen. Astfel s-a stins o stea de primă mărime în constelația medicală, care deși, nefiind medic de 65 profesie, a determinat un salt uriaș în diagnosticul și tratamentul bolilor. El a fost acela care a deschis calea altor cercetători în materie de radiații, ceea ce a dus la obținerea unui însemnat număr
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
metafore stranii, unele repetiții și linii melodice fericite. SCRIERI: Frumoasa cocoșată, București, 1968; Discuții din priviri, București, 1971; Interogatoriu la iubire, București, 1972; Poemele pădurii, București, 1973; Chemare din adâncuri, București, 1974; Frunzele pământului, București, 1974; Umbra Zimbrului, București, 1977; Constelația ziditorului, București, 1979; Imperiul iubirii, București, 1980; Încolțirea cuvintelor, București, 1981; Poeme mirate, București, 1986; Criza sentimentelor, București, 1990; Poezii, București, 1994. Repere bibligrafice: Sorin Titel, „Discuții din priviri”, RL, 1971, 47; Marian Popa, „Discuții din priviri”, SPM, 1971, 51
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 14 martie 1902 și 16 februarie 1903. Publicație din constelația „Literatorului”, P.a. continuă, „reînsuflețită și reformată”, „Revista modernă”, ceea ce este evidențiat și de numerotarea noului periodic. În lipsa unei casete redacționale, se menționează că revista apare sub îngrijirea lui H. Coșoi. Articolul-program ( Prima vorbă) deplânge, cu accente patetice, starea culturală a
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
înscrierea în istoria unică, progresivă, evoluționistă, devenită, așa afirmă J.-F. Lyotard, o mare „narațiune” și asociată de îndată cu o „metanarațiune” justificativă sau legitimatoare. Nu-i mai puțin adevărat însă că istoriile diferențiate converg, în ultimă instanță, în istoria constelațiilor modernității, precum șuvoaiele ce se adună din diverse văi în albia unui râu. „Metanarațiunile” nu sunt decât ideologii mobilizatoare și/sau justificative pe care modernitatea le fabrică fără încetare fie înainte de a urma un nou curs, în scopul de a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ne-am afla în plină tranziție, iar aceasta este de fapt prima tranziție din interiorul modernității care se ia pe sine ca referință și se distanțează de propriile produse anterioare, adică atât de proiectul iluminist inițiator, cât și de acele constelații care au rezultat din ciocnirea societății industriale cu tradițiile societății anterioare. Astfel, modernitatea noastră - târzie, în raport cu precedentele, dar contemporană în raport cu noi - se construiește în spațiul modernității însăși. Ca atare, ea nu poate fi considerată nici ca postmodernitate, în sensul că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Iar aceasta este modernitatea care o anticipează pe cea a consacrării din timpul și de după secolul al XIX-lea. Este perioada în care au fost lansați unii termeni sau simbolurile sau ideile care vor străbate peste timp, revărsându-se în constelațiile de consacrare a modernității. Rațiunea, raționalitatea, raționalizarea și știința, cucerirea și stăpânirea naturii, omul și natura umană, progresul, evoluția și revoluția, industria și spiritul creator, tradiția, secularismul și eliberarea de tradiție, individualitatea și individualismul, educația și autonomia personală, relativismul cultural
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
binar: sacru vs profan, solidaritate mecanică vs solidaritate organică, normal vs patologic. Dihotomia explicativă este fundată pe distincția tranșantă dintre societatea tradițională și cea modernă, întrucât sociologia, devenită deja o știință socială specializată, căuta să explice modul de configurare și constelațiile constitutive ale societății moderne izvodite în cadrele celei tradiționale, ce părăsea scena istoriei. Prin Durkheim, Pareto și Weber, sociologii se referă deja la consacrările modernității din ultima parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, dar fără a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a sistemului internațional postwestphalian de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de clasă sunt procese prefigurate deja de iluminiști. Totuși, modernitatea consacrării le-a configurat în constelații în care putem detecta și origini, dar și distincții aparte. Astfel, autorii „proiectului iluminist”, dar mai ales continuatorii lor din secolele al XIX-lea și XX s-au raportat cu consecvență la o dihotomie prin care se polariza societatea tradițională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noastră de astăzi, reflexivă cum se consideră a fi, optează pentru: a) să se despartă de „proiectul iluminist” ori b) să-l continue prin aprofundare sau 3. pur și simplu să se preocupe critic și constructiv de propriile cristalizări și constelații. Dacă la primul aspect, al constituirii, m-am referit mai pe îndelete, ultimul, cel al opțiunii actuale, mi se pare că solicită pe mai departe insistența atât cu privire la modurile constitutive actuale ale economiei, culturii, societății sau politicii, cât și ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în modurile de comunicare. Economia, politica, viața socială și cea culturală se schimbă în ritmuri tot mai accelerate, valorile și regulile vieții personale dobândesc noi contururi, deși cel mai adesea se află încă într-o mișcare fluidă, fără cristalizări și constelații pe deplin clare. În sfârșit, mai vechea tranziție dinspre comunitate spre societate, identificată de Tönnies, este acum inversată, întrucât între persoana individuală și societate se reinterpune cu tot mai multă insistență comunitatea (căutăm să devenim tot mai locali), pe măsură ce forțele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
practicilor sociale ce servesc interese constructive la fel de obscure sau abia disimulate. Să admitem deci că ne aflăm în faza de evadare din „proiectul iluminist” al sociologiei, fie ea occidentală sau postcomunistă, pentru că numai astfel am ajunge să dăm seamă de constelațiile modernității noastre actuale și ale modernizării ei. Un început al acestei noi căi ar fi oferit și de modul în care ar trebui să ne raportăm la tranzițiile modernității. Din nou despre tranziție și tranziții Teoriile la care tocmai ne-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care indică direcția, tendințele și modurile de configurare a ordinii și dinamicii sociale; 2. stadiile posibile și probabile pe traiectoria dezvoltării; 3. tranziția de la un stadiu la altul pe calea realizării traiectoriei dezvoltării. Caracterul nelinear al traiectoriei dezvoltării și diversitatea constelațiilor sociale rezultate se asociază adesea cu caracterul nonevolutiv sau cu lipsa de progresivitate către o țintă predefinită ce ar urma să fie atinsă într-o perioadă de timp determinată. Știm prea bine că, în cel mai bun caz, în istorie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politică de stat a unei variante de modernizare și organizare socială modernă. Practicile lui politice și ieșirea din scena dezvoltării istorice pot fi considerate astfel ca procese specifice ale configurării modernității pe calea propriei consacrări. Prin astfel de procese, unele constelații sunt perpetuate și dezvoltate, pe când altele sunt pur și simplu măturate de pe scena istoriei, așa cum s-a întâmplat cu cele fasciste și cu cele comuniste. Ca atare, tranziția postcomunistă nu-i altceva decât o tranziție de configurare ce aparține tranziției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
îmi par incapabile să dea seamă de acea specificitate a societății noastre în tranziție care se asociază cu o configurare ce corespunde pe deplin modernității reflexive. Referința aleasă, cea a modernității reflexive, ar schimba și ținta configurărilor sociale, și interpretarea constelațiilor emergente, și modul de operare cu cunoașterea despre configurări și constelații. Specificitatea noastră ar consta tocmai în modul în care se configurează modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noastre în tranziție care se asociază cu o configurare ce corespunde pe deplin modernității reflexive. Referința aleasă, cea a modernității reflexive, ar schimba și ținta configurărilor sociale, și interpretarea constelațiilor emergente, și modul de operare cu cunoașterea despre configurări și constelații. Specificitatea noastră ar consta tocmai în modul în care se configurează modernitatea noastră reflexivă: contemporană și convergentă în unele privințe cu cea din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în ce constă distincția modernității pe care o trăim în prezent; b) la ce tip de cunoaștere să apelăm pentru a „raționaliza modernitatea” noastră; c) cum să ne implicăm cu toții - experți, politicieni, jurnaliști și fiecare persoană - pentru a genera acele constelații ale construcției ce răspund cel mai adecvat așteptărilor și speranțelor noastre. În acest sens, calitatea vieții individuale și sociale devine referința fundamentală a construcției modernității reflexive. Pe de o parte, calitatea vieții este construită individual și multiplu, dependentă de factori
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și gimnice. Reglarea echilibrului, este o condiție obligatorie pentru inițierea si continuarea oricărei mișcări legate ce necesită o precizie înaltă pentru mișcarea fiecărui segment, printr un proces de anticipare solicitant. Introducere Gimnastica artistică, disciplină cu un statut bine definit în constelația sporturilor, este supusă permanent unui proces de modernizare, înregistrând în ultimii ani progrese remarcabile, dezvoltându-se atât pe linia creșterii continue a dificultății și complexității mișcărilor, cât și a compoziției exercițiilor. În ultima istanță, elementul de selecție și diferențiere al
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
Social Research din New York și exemplele cele mai elocvente, în primele decenii ale secolului trecut, de angajament civic superior al intelectualilor (însuși termenul public intellectual le aparține). „Pragmatismul” sau „liberalismul pragmatic” al lui Dewey, sistemul cel mai complet din această constelație de „noi liberalisme” (din care nu au lipsit accentele controversate, cum ar fi poziția antiimigraționistă a unora dintre cei pomeniți) care răspundeau primelor crize ale modernizării Statelor Unite, s-a aflat la originile unor transformări profunde ce au culminat prin New
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în jurul Polului, printre miile de stele rotitoare și strălucitoare, ce mi l-au vădit prima oară. Iar sub scînteietoarele ceruri antarctice m-am urcat la bordul corabiei Argo și m-am alăturat celor care urmăreau steaua Cetus, aflată hăt-departe, dincolo de constelația Hidrei și de cea a Peștelui-zburător. Cu o ancoră de fregată în loc de zăbală și ca niște vîrfuri de harpon în chip de pinteni, aș fi vrut să pot încăleca pe balena aceea și să mă avînt în cele mai înalte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vîslaș își scrîntea mîna? dulgherul îi mitocosea o alifie calmantă. Stubb își exprima dorința ca vîslele din ambarcațiunea lui să aibe stele roșii pe ele? vîrînd toate ramele în marea lui menghină de lemn, dulgherul îi oferea de îndată acea constelație. Vreunui marinar îi venea chef să poarte cercei din os de rechin? dulgherul îi sfredelea loburile urechilor. Pe-un alt marinar îl apuca durerea de dinți? Dulgherul își scotea cleștele și, izbind cu pumnul în tejghea, îi poruncea marinarului să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cînd „Mane, Tekel, Fares“ era scris citeț în greementul ei. în vreme ce flăcările livide ardeau pe catarge, puține vorbe ieșiră de pe buzele încremenite ale marinarilor; strânși la teuga, se uitau cu niște ochi strălucitori la lumina aceea fosforescentă, ca la o constelație depărtată. Pe fundalul acestei lumini spectrale, uriașul negru Daggoo părea de trei ori mai colosal, ai fi zis că-i chiar norul negru din care țîșnise fulgerul. Gura deschisă a lui Tashtego își dezvăluia dinții albi, de rechin, care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]