15,474 matches
-
al României, Partea I, nr. 813 din 28 noiembrie 2007, precum și Decizia nr. 70 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 27 aprilie 2015, prin care Curtea a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate. ... 15. Prin jurisprudența precitată, Curtea a statuat, de principiu, că în conformitate cu art. 44 din Constituție, prin lege pot fi stabilite anumite limite, îngrădiri, fie în privința obiectului dreptului de proprietate, fie în privința unor atribute ale
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. Ca atare, prin jurisprudența precitată, Curtea a reținut că principiul enunțat creează premisele instituirii, printr-o lege specială, a unui regim juridic diferit față de cel comun și a constatat constituționalitatea prevederilor art. 35 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 (a se vedea Decizia nr. 70 din 26 februarie 2015, precitată). ... 17. Curtea reține că art. 1 din Legea nr. 50/1991 consacră principiul de bază al acestui act normativ, și anume
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
domnul deputat Kiss János, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; ... – domnul deputat Gudu Michael, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru constituționalitate; ... – domnul deputat Șișcu George, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării; ... – domnul deputat Pușcașu Lucian-Florin, aparținând Grupului parlamentar AUR, este desemnat în calitate de membru al
HOTĂRÂRE nr. 76 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261352]
-
Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se susține că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate și că autorul excepției nu critică textele propriu-zise, a căror constituționalitate este invocată, ci solicită analiza acestor texte și a faptelor pentru care s-a emis mandat european de arestare în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție. Se arată că mecanismul de soluționare a unei cereri de emitere a
DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261283]
-
1) din Constituție, ci îndeplinirea de către statul român a unei obligații care îi revine, conform Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002, precum și dispozițiilor Legii nr. 302/2004. ... 21. În condițiile mai sus arătate, Curtea constată că analiza constituționalității reglementării, în legea penală franceză, a infracțiunii de răpire excedează sferei competenței sale, fiind o chestiune ce ține de politica penală a statului francez. Așadar, Curtea reține că nu poate controla dispozițiile legale aplicabile autorului excepției conform legii penale franceze
DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261283]
-
că persoana în privința căreia a fost emis mandatul european de arestare a comis o faptă prevăzută de legea penală indicată în cuprinsul mandatului. Aceasta constituie însă o problemă de aplicare a prevederilor legale criticate, și nu o problemă de constituționalitate. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...] “ . Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261283]
-
constituie însă o problemă de aplicare a prevederilor legale criticate, și nu o problemă de constituționalitate. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...] “ . Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 este inadmisibilă. ... 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261283]
-
12 iunie 2002, Curtea Constituțională a relevat că forma de proprietate renaște, prin reconstituirea sa preexistentă, cu modalitățile legale arătate, modalități care, dacă n-ar fi vorba despre o organizare tradițională viabilă, singulară și excepțională, ar putea suscita dubii de constituționalitate. În concepția legiuitorului, reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafețelor forestiere aflate, la data dobândirii lor de către stat, în proprietatea comună a formelor asociative enumerate nu poate fi concepută decât tot în cadrul acelor forme; dreptul de proprietate urmează
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
fiind că proprietatea are caracterele menționate în considerarea naturii bunurilor la care se referă acest regim.“ ... 84. Prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, constatând constituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021, Curtea a arătat că: „În examinarea constituționalității acestor texte de lege, Curtea pornește de la caracterul atipic al dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere reconstituit în favoarea unor forme asociative
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
Prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, constatând constituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021, Curtea a arătat că: „În examinarea constituționalității acestor texte de lege, Curtea pornește de la caracterul atipic al dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere reconstituit în favoarea unor forme asociative care nu mai există de foarte multă vreme în sistemul juridic al țării noastre. (...) Din faptul că
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
act între vii ori testament ar avea același efect: desființarea proprietății indivize, forțate și perpetue, o proprietate care nu cuprinde, în sine, nimic neconstituțional.“ ... 85. Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 1/2000 au fost supuse, în repetate rânduri, controlului de constituționalitate, pronunțându-se, spre exemplu, deciziile nr. 186 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014; nr. 390 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
neconstituționalitate formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.872 din 20 iulie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.858A/2022. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, autorul sesizării consideră că, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine principiilor constituționale referitoare la claritatea și calitatea normelor, la securitatea raporturilor juridice, precum și la egalitatea în drepturi a cetățenilor. ... 4. La articolul unic pct. 4 din legea supusă controlului de constituționalitate, cu privire la Legea nr. 1/2011, după
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine principiilor constituționale referitoare la claritatea și calitatea normelor, la securitatea raporturilor juridice, precum și la egalitatea în drepturi a cetățenilor. ... 4. La articolul unic pct. 4 din legea supusă controlului de constituționalitate, cu privire la Legea nr. 1/2011, după art. 254^1 se introduce un nou articol, art. 254^2, prin care se stabilesc condiții speciale de ocupare a unor posturi didactice și catedre rezervate/vacante. Astfel, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită atestate
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
învățător, termenul utilizat este un acord. ... 7. Mai mult, dispozițiile nou-introduse prin legea criticată nu sunt corelate nici cu prevederile altor acte normative care reglementează predarea disciplinei Religie. În acest sens, articolul unic pct. 4 din legea supusă controlului de constituționalitate face referire la „avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina Religie“, în timp ce Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor prevede, la art. 32 alin. (2), că personalul
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
important pentru realizarea acestui deziderat (statul de drept)“ (deciziile nr. 448 din 29 octombrie 2013 și nr. 283 din 21 mai 2014). ... 11. Distinct de criticile anterioare, având în vedere dispozițiile articolului unic pct. 4 din legea supusă controlului de constituționalitate, cu referire la introducerea art. 254^2 lit. e) în Legea nr. 1/2011, autorul sesizării observă că, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educator-puericultor, educatoare sau învățător, spre deosebire
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
de vedere. ... 17. Guvernul, prin Adresa nr. 5/5.480/2022, înregistrată la Curte cu nr. 6.499 din 8 septembrie 2022, a transmis punctul său de vedere în care arată că norma de la articolul unic pct. 4 din legea dedusă controlului de constituționalitate nu precizează cu suficientă claritate natura juridică a avizelor ce trebuie obținute de solicitanți și nici procedura/modalitatea de contestare în caz de neacordare, creându-se astfel o incertitudine juridică și imposibilitatea destinatarilor normei de a-și adapta conduita. Raportat la
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
de neconstituționalitate a fost formulată de Președintele României, care, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori, fiind, așadar, îndeplinită această primă condiție de admisibilitate. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanța de control constituțional și la obiectul controlului de constituționalitate, Curtea constată că legea supusă controlului a fost adoptată, în procedură
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori, fiind, așadar, îndeplinită această primă condiție de admisibilitate. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanța de control constituțional și la obiectul controlului de constituționalitate, Curtea constată că legea supusă controlului a fost adoptată, în procedură ordinară, de Senat, în calitate de Cameră decizională, în data de 27 iunie 2022, a fost depusă, în 29 iunie 2022, la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
nu a fost promulgată de Președintele României, Curtea constată că obiecția de neconstituționalitate este admisibilă sub aspectul respectării celor două condiții. În vederea analizării admisibilității prezentei sesizări cu privire la cel de-al treilea aspect de admisibilitate - obiectul controlului de constituționalitate, respectiv stabilirea sferei de competență a Curții cu privire la legea dedusă controlului, este necesară analiza criticilor formulate de autorii sesizării. Analizând temeiurile constituționale invocate în susținerea sesizării de neconstituționalitate, precum și motivarea obiecției formulate, Curtea observă că obiectul criticilor
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
a sesizării formulate de Președintele României, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. ... 26. Analizând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că acestea sunt raportate, pe de o parte, la art. 1 alin. (5) din Constituție și vizează încălcarea principiilor constituționale referitoare la calitatea normelor și la securitatea raporturilor juridice
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
cu Centralizatorul, în baza avizului emis de cultele religioase recunoscute oficial de stat, conform prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare“. ... 34. Analizând dispozițiile articolului unic pct. 4 din legea supusă controlului de constituționalitate, referitoare la introducerea art. 254^2 în Legea nr. 1/2011, Curtea reține că acestea stabilesc condiții speciale de ocupare a unor posturi didactice și catedre rezervate/vacante. Curtea ia act de opțiunea Parlamentului de a ridica la nivel de normă legală prevederea
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
mod firesc reprezintă o îndatorire a înseși autorității respective. ... 22. Ținând seama că însăși Constituția lasă Parlamentului această atribuție de a defini câmpul de aplicare a noțiunii cadre militare, Curtea Constituțională este, în principiu, obligată ca, în realizarea controlului de constituționalitate a legii respective, să acorde o prezumție de constituționalitate puternică a opțiunii legiuitorului. Ca atare, excluderea operată de prevederile criticate în cauza de față este conformă cu art. 118 alin. (2) din Constituție. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIA nr. 389 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260858]
-
22. Ținând seama că însăși Constituția lasă Parlamentului această atribuție de a defini câmpul de aplicare a noțiunii cadre militare, Curtea Constituțională este, în principiu, obligată ca, în realizarea controlului de constituționalitate a legii respective, să acorde o prezumție de constituționalitate puternică a opțiunii legiuitorului. Ca atare, excluderea operată de prevederile criticate în cauza de față este conformă cu art. 118 alin. (2) din Constituție. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIA nr. 389 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260858]
-
având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că dispozițiile criticate îndeplinesc condiția de a fi „în vigoare“, putând analiza constituționalitatea acestora. Dispozițiile criticate au următorul conținut: – Art. 100 alin. (1) lit. d) și alin. (4) din Codul penal: (1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: [...] d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]