1,488 matches
-
de competență. Înființată în anul 1945 de către Carta ONU, Curtea a început activitatea în 1946 ca succesoare a "Curții Permanentă Internațională de Justiție". Statutul Curții Internațională de Justiție, similară cu cea a predecesorului său, este principalul document care constituie documentul constituant și de reglementare a Curții. Munca Curții se caracterizează printr-o gamă largă de activitatea judiciară. CIJ s-a confruntat cu relativ puține cazuri în istoria sa, dar a fost în mod clar o creștere a dorinței de a folosi
Curtea Internațională de Justiție () [Corola-website/Science/314805_a_316134]
-
Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Satul Hagider a fost fondat de către țărani ucraineni iobagi fugiți de pe moșii din provinciile centrale din Rusia. În anul 1908 țăranii săraci au organizat o miting în care au cerut convocarea unei Adunări Constituante și transferul întregului pământ către cei care-l muncesc. Poliția i-a arestat pe organizatorii mitingului . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hagider a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă
Hagider, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318501_a_319830]
-
Curtea reține că, prin Decizia nr. 339 din 18 iulie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, a constatat că în dispozițiile cap. VI din titlul III al Constituției, consacrat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile care dau expresie puterii judecătorești - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai Înaltei Curți de Casație și Justiție și celorlalte instanțe judecătorești stabilite prin lege și
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
statul de drept să nu depindă de intervenția unor factori subiectivi, care țin de voința membrului în cauză sau de alte împrejurări cazuale: deces, demisie, incompatibilitate etc. De altfel, din redactarea art. 133 alin. (4) din Constituție rezultă că legiuitorul constituant a reglementat în ansamblu, iar nu în mod individual, durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, art. 133 din Constituție având ca obiect de reglementare rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu statutul membrilor Consiliului, alcătuind, alături de art.
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
Parlamentul și Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea observă că Legea fundamentală stabilește, prin art. 63 alin. (1), durata mandatului celor două Camere ale Parlamentului, iar prin art. 133 alin. (4), durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Ceea ce urmărește legiuitorul constituant în ambele ipoteze, deci obiectul de reglementare al dispozițiilor constituționale, este determinarea duratei mandatului constituțional al fiecăreia dintre cele două autorități publice, sub acest aspect diferența de terminologie/semantică fiind una formală, iar nu de conținut. Mandatul constituțional este unic
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
să voteze Constituția din 1923, considerând-o prea centralistă și invocând chestiuni de principiu. Partidul Național Român din Transilvania a reclamat prin vocea lui Iuliu Maniu faptul că modificarea Constituției din 1866 putea fi făcută doar prin alegerea unei Adunări Constituante, așa cum era prevăzut la art. 128. În loc să procedeze astfel, guvernul condus de Ion I. C. Brătianu a profitat de faptul că PNL-ul câștigase alegerile din martie 1922, și nevrând să riște alegerea unei constituante, a pus Senatul și Camera Deputaților
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
făcută doar prin alegerea unei Adunări Constituante, așa cum era prevăzut la art. 128. În loc să procedeze astfel, guvernul condus de Ion I. C. Brătianu a profitat de faptul că PNL-ul câștigase alegerile din martie 1922, și nevrând să riște alegerea unei constituante, a pus Senatul și Camera Deputaților să voteze, la 26 martie respectiv 27 martie 1923, o nouă constituție, folosindu-se, astfel, de majoritatea de care dispunea în Parlament. Alegătorii din martie 1922 nu-i învestiseră pe cei pe care i-
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
pe care i-au ales cu dreptul de a modifica Legea Fundamentală, ci aleseseră un parlament obișnuit, cu puteri obișnuite, care trebuia să se supună prevederilor Constituției, nefiind deasupra ei. Așadar, nici nu se poate vorbi despre un „vot în constituantă”, căci nu a existat o constituantă, ci parlamentul a fost deturnat și instrumentalizat să facă ceva ce nu intra în competența și atribuțiunile sale. De aceea Maniu nu a recunoscut Constituția din 1923, afirmând că ar fi nulă de drept
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
dreptul de a modifica Legea Fundamentală, ci aleseseră un parlament obișnuit, cu puteri obișnuite, care trebuia să se supună prevederilor Constituției, nefiind deasupra ei. Așadar, nici nu se poate vorbi despre un „vot în constituantă”, căci nu a existat o constituantă, ci parlamentul a fost deturnat și instrumentalizat să facă ceva ce nu intra în competența și atribuțiunile sale. De aceea Maniu nu a recunoscut Constituția din 1923, afirmând că ar fi nulă de drept, ea neprovenind de la o adunare abilitată
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
sine și pentru urmașii săi, Constituția României era abrogată, iar noua denumire oficială a statului devenea Republica Populară Română. De asemenea, se preciza că puterea legislativă va fi exercitată de Adunarea Deputaților până la dizolvarea ei și întrunirea unei Adunări Naționale Constituante, care se va face la o dată fixată de Adunarea Deputaților. Aceasta va adopta noua Constituție a RPR. Prin al doilea proiect s-au numit membrii Prezidiului Provizoriu al RPR: Constantin Ion Parhon, președinte, Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec, Gheorghe Stere și
Petru Groza () [Corola-website/Science/297343_a_298672]
-
de milion de parizieni erau înarmați. Regele a pierdut controlul asupra Parisului, unde electorii au instituit o Comună care să conducă orașul și l-au numit pe La Fayette comandantul Gărzii Naționale. Adunarea ce și-a luat denumirea de Adunarea Națională Constituantă a elaborat o constituție, fără a mai fi amenințată cu dizolvarea de către rege. Puterea efectivă trecuse din mâinile regelui în cele ale reprezentanților aleși ai poporului. Ludovic nu-și mai permitea să dicteze Adunării, pentru că nu mai putea conta pe
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a luat sfârșit și că autoritatea regelui francez și a nobililor a fost neutralizată, Franța fiind o țară liberală. Autoritatea regelui s-a prăbușit în majoritatea orașelor franceze. Ordinele sale urmau să fie ascultate numai dacă erau aprobate de Adunarea Constituantă. În Marsilia și alte orașe, au fost formate miliții cetățenești, iar în alte orașe, revoluționarii au preluat puterea. Majoritatea orașelor provinciale au așteptat să afle ce s-a întâmplat la Paris, înainte de a acționa, timp de două săptămâni. Revoluția municipală
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
misiunea. Adunarea a înființat un comitet care a demonstrat cât de gravă era problema, concluzionând că 2 milioane de oameni se puteau întreține numai cerșind. Comitetul și-a dat seama că e neputincios în ajutorarea săracilor, neexistând banii necesari. Adunarea Constituantă a aplicat sistemului juridic același principiu de uniformitate pe care l-a aplicat administrației locale. Legislațiile distincte în nord și sud și tipurile de tribunale au fost înlocuite de aceleași legi și aceleași tribunale în întreaga Franță. "Les lettes de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Noul sistem judiciar a fost durabil, justiția devenind imparțială, accesibilă, necostisitoare și populară. După ce anterior justiția franceză era considerată a fi cea mai înapoiată, barbară și coruptă din Europa, în doi ani, a devenit una dintre cele mai luminate. Adunarea Constituantă a dorit să creeze o biserică în care să nu mai existe abuzuri, eliberata de sub controlul papal, o biserică democratică și legată de noul sistem de administrație locală. Deputații nu erau antireligioși sau anti-catolici, ci voiau să extindă asupra religiei
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
s-au opus principiului electiv, dar majoritatea episcopilor au fost în favoarea găsirii unei căi de acceptare a Constituției civile. Au cerut ca reformele să fie supuse unui sinod național al bisericii franceze. Ar fi fost un compromis posibil, dar Adunarea Constituantă nu l-a acceptat, considerând că el ar fi făcut din nou din biserică o corporație privilegiată în stat și un ordin separat, ceea ce tocmai fusese abolit. Cum o adunare bisericească nu a fost lăsată să dezbată situația, clerul a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
obliga negustorii să reducă prețurile. Nemulțumirile muncitorilor au fost folosite de societățile populare, care legau protestele economice de necesitatea politică a unei republici democratice, de grupurile din Adunare care doreau să acceadă la guvernare. Mirabeau, orator și politician al Adunării Constituante, membru al Comitetului celor treizeci, nobil monarhist, a reprezentat starea a treia în Stările Generale. Dorea schimbarea monarhiei pentru a supraviețui, o monarhie limitată, cu un guvern care să răspundă în fața Adunării. Era singurul care putea asigura o conducere eficientă
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
cu regele, însă erau acuzați de trădare. Ludovic al XVI-lea a fugit însa la Motmedy, în Lorena, la granița cu Luxemburg, punându-se sub protecția comandantului militar din regiune, unde putea să negocieze de pe poziții de forță cu Adunarea Constituantă părțile neagreate din Constituție. Se spera că o acțiune militară nu va fi necesară, însă regele era conștient că fuga sa putea provoca un război civil. Ludovic a părăsit cu familia sa Parisul, la 20 iunie 1791, iar când a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și ei implicați în stabilirea unui acord cu regele, deși nu-i mai acordau încredere și și-au pierdut sprijinul popular. Controlau în acel moment Parisul și Adunarea, dar victoria lor pe termen lung depindea de cooperarea cu Ludovic. Adunarea Constituantă a elaborat o Constituție pentru a înlocui monarhia absolută cu una limitată, iar puterea reală urma să fie transferată unei adunări alese prin vot. O parte din Constituție s-a stabilit în 1789 în privința atribuțiilor limitate ale regelui, dreptul de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
război. Regele, a cărui funcție era ereditară, era subordonat Adunării, pentru a vota legi pe care regele trebuia să le respecte, iar în septembrie, a fost silit sa accepte Constituția. Maria Antoaneta nu a acceptat-o. După acceptarea constituției, Adunarea Constituantă a fost dizolvată. Pentru a-i împiedica pe opozanți să domine următoarea Adunare, Robespierre a propus o ordonanță de auto-recuzare, fiind votată, conform căreia nici un membru al Adunării Constituante nu va mai putea face parte din viitoarea Adunare legislativă. Au
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Constituția. Maria Antoaneta nu a acceptat-o. După acceptarea constituției, Adunarea Constituantă a fost dizolvată. Pentru a-i împiedica pe opozanți să domine următoarea Adunare, Robespierre a propus o ordonanță de auto-recuzare, fiind votată, conform căreia nici un membru al Adunării Constituante nu va mai putea face parte din viitoarea Adunare legislativă. Au votat mai puțin de un sfert din cetățenii activi, alegând o Adunare în întregime burgheză, fiind câțiva nobili, dintre care mulți s-au retras pe domeniilor lor. Numai 23
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
timp de doar un an și jumătate. Tricolorul italian a fost adoptat în forma sa actuală la 1 ianuarie 1948, odată cu promulgarea constituției republicane și sfârșitul domniei Casei de Savoia în Italia. Articolul 12 al Constituției Italiei, aprobată de Adunarea Constituantă în ziua de 22 decembrie 1947, stipulează: Raportul universal acceptat este 2:3, drapelul de război fiind pătrat (1:1). Fiecare comună are și un gonfalon cu stema sa. Pavilionul naval italian este drapelul național împodobit cu stema Marinei Militare
Drapelul Italiei () [Corola-website/Science/296928_a_298257]
-
condusă de Pavel Bermondt-Avalov a fost respinsă în noiembrie. Letonia estică a fost curățată de forțele Armatei Roșii de către trupe letone și poloneze la începutul lui 1920 (din perspectivă polonă, bătălia de la Daugavpils făcea parte din Războiul Polono-Sovietic). O adunare constituantă aleasă liber s-a întrunit la 1 mai 1920, și a adoptat o constituție liberală, "Satversme", în februarie 1922. Constituția a fost suspendată parțial de Kărlis Ulmanis după lovitura de stat din 1934, dar a fost reinstituită în 1990. De
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Kerenski a distribuit arme muncitorilor din Petrograd și, până în octombrie, majoritatea acestor muncitori înarmați trecuseră de partea bolșevicilor. Lenin era hotărât să răstoarne guvernul Kerenski mai înainte ca acesta să fie legitimizat de alegerile plănuite să se țină pentru Adunarea Constituantă Rusă și, pe 25 octombrie(stil vechi)/7 noiembrie (stil nou), bolșevicii au preluat puterea în ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de Revoluția din Octombrie. Kerenski a scăpat de urmărirea bolșevicilor și a fugit la Pskov, unde a
Aleksandr Kerenski () [Corola-website/Science/298247_a_299576]
-
să se atingă de proprietatea asupra pământului, nici să lase muncitorii să plece acasă zilnic după doar 8 ore de lucru. În plus, guvernul considera (ca și o parte dintre liderii sovietelor și ai partidelor revoluționare), că numai viitoarea Adunare Constituantă aleasă prin vot universal va avea dreptul de a decide soarta pământului și a regimului social. Dar lipsa a milioane de alegători mobilizați pe front a întârziat fără sfârșit convocarea alegerilor (mai ales că guvernul continua războiul). Realizarea reformelor așteptate
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
războiului și oboseala au câștigat teren, alături de propaganda pacifistă. Continuarea războiului justifica și un imobilism foarte criticat, pentru că nu se putea acorda ziua de muncă de 8 ore, fără a slăbi producția de război, și nu se putea convoca Adunarea Constituantă în timp ce un milion de soldați erau plecați pe front. Înfrângerea militară a „” a declanșat la începutul lunii iulie dezamăgirea generală. După un prim succes datorat generalului Brusilov, cel mai bun comandant militar rus din Marele Război, eșecul a fost evident
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]