2,265 matches
-
să măsoare cu el. Principalul motiv pentru care un test este administrat este obținerea de concluzii corecte. Dacă pe baza rezultatelor obținute putem formula concluzii corecte, înseamnă că acel test este valid. Validitatea are trei forme: de conținut, criterială, de construct (conceptuală). a) Validitatea de conținut se referă la conținutul și formatul instrumentului. Practic, pentru a ne asigura că un test este valid din punct de vedere al conținutului și al formatului, trebuie să avem în vedere următoarele întrebări: Cât de
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
informații, claritatea instrucțiunilor, limbajul folosit. b) Validitatea criterială se referă la relația dintre rezultatele obținute în urma administrării unui test și rezultatele obținute în urma utilizării unuia sau mai multor teste diferite de primul, dar care măsoară aceleași variabile. c) Validitatea de construct/conceptuală indică în ce măsură instrumentul măsoară conceptul intenționat. Aceasta se referă la natura caracteristicilor măsurate și, din acest motiv, nu se poate specifica un anumit aspect care se urmărește în stabilirea acestui tip de validitate. De exemplu, este foarte greu de
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de lipsa unor formule „tari” în chestiunile fundamentale, și aceasta datorită unei accentuate conștiințe apofatice. Primatul experienței, al trăirii, a fost întotdeauna absolut, și teore¬tizarea a survenit doar în condițiile periclitării dreptei căi potrivit căreia trebuia să se trăiască. Constructul teoretic nu a fost făcut niciodată de dragul lui, însă a fost practicat ori de câte ori a fost justificat acest exercițiu de limpezire. În spatele întrebării stă de fapt o alta, mult mai adâncă prin implicațiile sale, anume dacă adâncimea spiritualității unui om poate
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cercetare cooperativă parțială în utilizarea hipnozei în tratamentul tulburărilor de somn la copii este cel din capitolul 8. Ca și metodele de cercetare cooperativă, există multe alte metdode calitative care pot fi utile în evaluarea psihoterapiei, incluzând observarea, interviul, abordările constructelor personale, entografia, procedurile de scop analitic (Greenberg, 1991Ă, studiile clinice de caz (Hilliard, 1993Ă, studii bazate pe teorie (Henwood și Pidgeon, 1995; Glaser și Strauss, 1967Ă și analiza fenomenologică interpretativă (Smith, Jarman și Osborn, 1999Ă. Aceste metode sunt revizuite sistematic
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
factor care contribuie la dezvoltarea unor boli majore cum este cancerul (Kisen, 1996, 1967; Kissen, Brown și Kissen, 1969Ă. Pe de altă parte, conform cu Heron (1998aă descărcarea stresului are un profund efect terapeutic: Descărcarea stresului are efectul de a întrerupe constructul distorsionat, eliberând mintea pentru a realiza o evaluare cu adevărat discriminativă a ceea ce se întâmplă îm incidentele critice timpurii și în reluările ulterioare. Inteligența persoanei, anterior ocluzionată și inhibată de tensiunea emoțională va reevalua situațiile producătoare de tensiune și efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
În timp ce majoritatea indivizilor sunt responsivi la cel puțin unele sugestii, scorurile pe scalele standardizate variază de la înalt la neglijabil. În mod tradițional scorurile sunt grupate în scăzute, medii și înalte. Așa cum este cazul altor măsurători pe scală pozitivă ale unor constructe psihologice cum sunt atenția și conștiența, dovada obținerii hipnozei crește odată cu scorul individual (Asociația Americană de Psihologie, 2005Ă. Termenul „hipnoză” denotă o interacțiune dintre o persoană, „hipnotizatorul” și o altă persoană sau persoane, „subiectul” sau „subiecții”. În această interacțiune hipnotizatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cultura postindustrială (statisticile arată că, în programele de americanistică de la marile universități din lume, autorul Corbului rămîne cel mai citit și discutat creator de literatură tradițională!) nu pare, neaparat, un accident istoric. Lumea lui Poe devine, avant la lettre, un construct postmodern. În interiorul paradigmelor sale morbide ne regăsim mai convingător decît, poate, bănuim în intimitate. Bibliografie E.A. Poe Masca Morții Roșii și alte povestirii. Schițe, nuvele, povestiri 1831-1842. Traduceri de Liviu Cotrău ș.a.. Ediția a II-a îngrijită (și revizuită), studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în fond, o metaforă a disoluției identității auctori ale undeva în magma imaginarului genuin. Bret Easton Ellis nu e numai personajul ficțiunii lui, ci funcționează, concomi tent, în postură de ficțiune el însuși. Se adresează cititorului ca narator (deci, un construct ficțional) și nu ca autor, vrînd să fie perceput astfel și la sfîrșitul cărții, prelungind actul lecturii ad infinitum. Cu alte cuvinte, prozatorul urmărește să-l transplanteze pe acest al doilea Ellis inventat, ficțional, "hașurat" în viața propriu-zisă, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de adăugat însă că, în anul tipăririi volumului, au existat și unii comentatori care au mers puțin mai departe cu subtilitățile culturale din jurul demersului tinerei scriitoare, vorbind de un posibil experiment narativ interși hyper -textual, conținut, pre zumtiv, de masivul construct epic. Respectivul experiment ar fi folosit, în accepția lor, trimiteri obscure, subliminale, oculte chiar (ce ar fi trebuit descifrate, se înțelege, de exegeza romanului) la un text (după unii apocrif) din secolul al VI-lea, aparținînd spun destui istorici, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în America tradițională și chiar în China veche sau în civilizația iudaică biblică. Scopul lui Steiner se păstrează nealterat, în unitatea și limpezimea lui, pe întregul circuit cultural, istoric și geografic: definirea prin excelență a actului didactic, a acelui inefabil construct uman (psihic, etic, științific, social, identitar?), valabil în orice epocă și în orice univers etnic, ce împarte lumea în maeștri și discipoli. "Prinși cum sîntem în nenumărate forme de predare elementară, tehnică, științifică, umanistă, morală și filozofică ", observă George Steiner
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
momen tul Birmingham de ideea unei suprapuneri perfecte între cultură și societate, între actul artistic și cel social. El acceptă că arta se naște în societate, ajungînd însă ceva total opus celei din urmă. Se impune, dacă vrem, ca un construct revelator al "dialecticii negative", al efectului care-și respinge, ultimativ, cauza, i.e. propriul nucleu ab origine, și care funcționează autonom (într-o zonă a "esteticului pur" și "necorupt" de legile concreteței ființiale). Era, desigur, ceea ce așteptam eu însumi de la estetică
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și inițierii unei conștiințe identitare de minimă intensitate -, America a fost ea însăși un artefact literar înainte de a căpăta consistență (imanență) istorică și geografică. Printr-un interesant paradox cultural, Lumea Nouă s-a grefat pe imaginarul colectiv în variantă de construct ficțional (literaturizat), dezvoltîndu-se abia mai tîrziu ca entitate teritorială concretă. Simbolul a precedat realitatea, facili tînd nașterea (curioasă) a miturilor fără referent material. Încă din perioada elisabethană, Shakespeare face trimiteri obscure la un ținut legendar (măcar din unghiul nenumăratelor povești
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pro pulsat-o în ierarhia statelor dezvoltate. Mesajul orwellian derivă totuși din altă parte. Stricto sensu, romanul lui Murakami este "povestea" simbolică a facerii și desfacerii literaturii, unde rolul atotputernicului Big Brother îi revine scriitorului însuși (la rîndul său, un construct demiurgic în raport cu lumea pe care o creează). De fapt, chiar mai mult decît atît, în 19Q4, Murakami se ocupă, bineînțeles, cu instrumentarul estetic, de fuziunea inevitabilă a realității cu ficțiunea și de întregul set de transformări și mutații ce rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pp. 3-4). Într-un mediu internațional populat de actori nestatali tot mai influenți, statul-națiune este supus unor presiuni cu care nu se confruntase în trecut. Thomas Biersteker arată că aceste provocări devin mai ușor sesizabile dacă privim suveranitatea ca un construct social (vezi cap. „Constructivismul în relațiile internaționale”) ce implică, pe lângă identitate și teritoriu, și acceptarea de către alte state a revendicărilor de autoritate finală, într-un număr de arii tematice (issue areas) (Biersteker, 2002, p. 167). În lumea contemporană asistăm la
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
predecesorii săi au eșuat. Ca domeniu de studiu, politica internațională este caracterizată de „legi”, adică enunțuri care evidențiază relații - invariante sau probabile - între variabile (mărimi care pot lua diferite valori). Între legi și teorii există o deosebire esențială, teoriile fiind constructe intelectuale menite să explice legile, iar pentru aceasta este nevoie ca ele să creeze un tablou mental simplificat, abstras din realitate, al domeniului cercetat. În cadrul unei teorii se combină enunțuri descriptive și enunțuri non-factuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acestora. Concluzii O contribuție majoră a constructivismului este (re)descoperirea caracterului de „produs social” al lumii internaționale. Sistemul internațional anarhic nu este un fapt natural al vieții comunităților umane, precedând actorii internaționali și existând în afara interacțiunii umane, ci este un construct social validat și revalidat prin „reificarea” lui, prin prezentarea lui ca dat obiectiv. Ceea ce considerăm a fi realitatea internațională este produsul percepțiilor și identităților sedimentate de-a lungul timpului, confirmat sau transformat prin interacțiunile internaționale și procesele de construcție ale
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
oameni care de fapt reprezintă statul pe plan internațional. Feminismul constructivist este preocupat de construcția normelor, instituțiilor, identităților pe plan global și de valorizarea lor genizată. Statul, așa cum este el prezentat sau dedus din majoritatea teoriilor relațiilor internaționale, este un construct puternic genizat, o prezență abstractă cu atribute masculine, similare cetățeanului rațional al teoriei politice liberale. Este rațional, suveran (autonom), interesat de atingerea obiectivelor sale prin maximizarea câștigurilor și/sau diminuarea pierderilor. El se raportează la semenii lui (alte state) în
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt înțelese și proiectate confom unei viziuni masculine asupra lumii. O observație este crucială aici: feminismul perspectival nu afirmă că realitatea internațională este proiectată conform viziunii bărbaților luați ca indivizi, ci că ea este reflecția, pe plan extern, a unor constructe teoretice consacrate în teoria politică clasică, infiltrate de caracteristicile-prototip ale masculinității și apoi prezentate ca obiective și universale. Femeile în relațiile internaționale nu există. În puținele cazuri în care prezența lor nu poate fi negată, ele se definesc în funcție de rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ipotetică - a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra stat-centrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice și abordări teoretice diferite, globalizarea ca obiect
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
principii de solidaritate sunt găsite în comunicare și cetățenie. A face parte dintr-o națiune înseamnă să ai resurse și capacitatea de a face ceva. Cât despre naționalism, acesta a fost văzut că o ideologie a modernizării, fiind, împreună cu națiunile, "construct social și creații culturale ale modernității, planificate pentru o epocă a revoluțiilor și a mobilizării de masă". Perenialismul consideră că națiunea este "o comunitate politică etnoculturala", de descendentă comună, persistentă și imemoriala, înrădăcinată în spațiu și timp, într-o patrie
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
și noi forme de organizare socială, cum ar fi rețeaua. Aceste tehnologii au un impact foarte serios asupra experienței interioare a identității personale și percepției de sine. Omul se izolează și se îndepărtează de natură. Or, identitatea este și un construct social, iar această mutație fenomenologică creează probleme. Mass-media ne înconjoară ca o a doua piele, modificînd în permanență frontierele individuale, rețelele de conectivitate și structurile morale. Există tendința de a unifica mințile individuale, de unde numeroase amăgiri în masă. Asistăm la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
contract de 110 milioane de euro, atribuit candidatului a cărui ofertă conținea nereguli în ceea ce privește prețurile și termenele propuse. Câștigătorul contractulului care a încălcat regulile UE în materie de achiziții publice este asocierea de firme SC Axela Construcții SRL - SC AB Construct SRL - SC Tehnologica Radion SRL - SC Pro Cons XXI SRL. Contractul a fost atribuit sub forma unui acord-cadru cu o durată de 4 ani. Vorbim de licitația pentru lucrări de sistematizare pe verticală /modernizare/ranforsare/reparatii curente/extindere apa/extindere
Firmele care au primit 110 milioane de euro de la Liviu Negoiţă, scandalizând Comisia Europeană () [Corola-journal/Journalistic/23743_a_25068]
-
ani. Vorbim de licitația pentru lucrări de sistematizare pe verticală /modernizare/ranforsare/reparatii curente/extindere apa/extindere canal pe raza sectorului 3. Valoarea contractului: 450 de milioane de lei. Câștigătorul licitației: asocierea de firme SC AXELA CONSTRUCTII SRL - SC AB CONSTRUCT SRL - SC TEHNOLOGICA RADION SRL - SC PRO CONS XXI SRL. Anunț de atribuire numărul 70581/ 22.01.2010. Informații anunț de participare asociat 76761. Potrivit "Cațavencii|", AB Construct este unul dintre cei mai mari încasatori discreți din banii dirijați de
Firmele care au primit 110 milioane de euro de la Liviu Negoiţă, scandalizând Comisia Europeană () [Corola-journal/Journalistic/23743_a_25068]
-
lei. Câștigătorul licitației: asocierea de firme SC AXELA CONSTRUCTII SRL - SC AB CONSTRUCT SRL - SC TEHNOLOGICA RADION SRL - SC PRO CONS XXI SRL. Anunț de atribuire numărul 70581/ 22.01.2010. Informații anunț de participare asociat 76761. Potrivit "Cațavencii|", AB Construct este unul dintre cei mai mari încasatori discreți din banii dirijați de PDL. Doar cu sectorul 3 a avut contracte (în principal reabilitări de grădinițe și licee) în valoare de 923.637.827 de lei (aproximativ 214.800.000 de
Firmele care au primit 110 milioane de euro de la Liviu Negoiţă, scandalizând Comisia Europeană () [Corola-journal/Journalistic/23743_a_25068]
-
licee) în valoare de 923.637.827 de lei (aproximativ 214.800.000 de euro) în cinci ani. Participă la contractul de 214.000.000 de euro pentru noua magistrală a metroului și mai suge și de la Turceni. Acționarii AB Construct sunt două persoane din Buzău, cu 50% împreună, Auxo Consulting SRL, cu 25%, și un Pieralia LTD, un off-shore din Cipru, tot cu 25%. La rându-i, Auxo Construct este deținută 100% de Pieralia LTD, același offshore din Cipru. În
Firmele care au primit 110 milioane de euro de la Liviu Negoiţă, scandalizând Comisia Europeană () [Corola-journal/Journalistic/23743_a_25068]