1,579 matches
-
nu a produs vreun consens puternic între constructiviști. Cum centrul de greutate s-a îndepărtat de teoretizarea generală, celelalte dezacorduri privind legătura cu raționalismul, probleme de metodă și natura critică a constructivismului au devenit și mai pregnante. Au persistat tendințele constructiviștilor din curentul american principal de a pleda pentru o diviziune analitică a muncii cu raționaliștii și de a nega că atenția acordată de constructivism sensurilor intersubiective cere o metodologie interpretativă. Dar s-au și transformat într-un nou stil de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoretizării relațiilor internaționale. Există o senzație generală că istoria a readus acest domeniu la problematicile legate de putere, hegemonie și state, iar unii au tras concluzia că acest lucru avantajează formele realiste de gândire. Rămâne totuși să vedem dacă realiștii, constructiviștii sau alții vor produce inovații teoretice semnificative. În multe privințe, lipsa unui răspuns constructivist inovator pentru lumea post11 Septembrie este surprinzătoare, căci multe dintre întrebările mari și importante cu care se confruntă acum comunitatea internațională (și care oferă mari provocări
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
problematicile legate de putere, hegemonie și state, iar unii au tras concluzia că acest lucru avantajează formele realiste de gândire. Rămâne totuși să vedem dacă realiștii, constructiviștii sau alții vor produce inovații teoretice semnificative. În multe privințe, lipsa unui răspuns constructivist inovator pentru lumea post11 Septembrie este surprinzătoare, căci multe dintre întrebările mari și importante cu care se confruntă acum comunitatea internațională (și care oferă mari provocări academice) sunt în avantajul constructivismului. Trei dintre acestea merită o atenție deosebită: natura puterii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
subminat serios capacitatea sa de a-i face și pe alții să-și asume costurile ocupației și ale reconstrucției. Reorientarea unilateralistă în politica externă americană, "războiul împotriva terorismului" și apariția războiului "preventiv" împotriva statelor criminale i-a determinat pe unii constructiviști să articuleze o concepție socială a puterii care împacă relația complexă dintre norme, legitimitate și putere hegemonică. Totuși, acesta rămâne un teren puțin străbătut (Ikenberry 2000; Cronin 2001; Barnett și Duvall 2004; Reus-Smit 2004a). Relevant este aici corpusul din ce în ce mai semnificativ
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o concepție socială a puterii care împacă relația complexă dintre norme, legitimitate și putere hegemonică. Totuși, acesta rămâne un teren puțin străbătut (Ikenberry 2000; Cronin 2001; Barnett și Duvall 2004; Reus-Smit 2004a). Relevant este aici corpusul din ce în ce mai semnificativ de cercetare constructivistă privind dreptul internațional, o instituție intim legată de politica normelor, legitimității și puterii (Brunnee și Toope 2000; Finnemore și Toope 2001; Reus-Smit 2004b). De obicei se face o distincție conceptuală între o "societate internațională" și o "societate mondială", prima fiind
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu normele și instituțiile de coexistență și cooperare, iar ultima fiind o rețea mai largă de relații sociale care înglobează state, ONG-uri, organizații internaționale și alți actori sociali globali (Bull 1977). Fără a nega relevanța sistemului de state suverane, constructiviștii au făcut multe pentru a arăta cum societatea internațională și instituțiile sale au fost modelate de actori din cadrul societății mondiale lărgite. Margaret Keck și Kathryn Sikkink (1998) au arătat modurile în care ONG-urile ce operează în cadrul statelor, în asociere
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Michael Barnett și Martha Finnemore (2004) au arătat cum organizațiile internaționale create de state pentru scopurile proprii pot dobândi grade de autonomie care să le permită să condiționeze domeniul acțiunii internaționale a statelor. Oricât de importante ar fi aceste intuiții, constructiviștii mai trebuie să vadă și relevanța lor pentru înțelegerea politicii normative a terorismului transnațional. Asemeni multor ONG-uri umanitare, organizațiile teroriste transnaționale operează în spațiul social transgresând frontierele statelor și, ca și aceste ONG-uri, grupuri precum Al-Qaeda folosesc forme
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Noutatea și magnitudinea violenței pe care ele o declanșează ne fac adesea să pierdem din vedere că ele caută să transforme idei și valori, atât pe cele din "Occident", cât și pe cele ale musulmanilor nemulțumiți politic și alienați economic. Constructiviștii au făcut doi pași în direcția bună, luând în considerare modul în care forțele societății mondiale constituie țesătura politică a societății internaționale și subliniind politica valorilor care însoțește acest proces de constituire. Sarcina lor acum este de a răspunde la
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt implicațiile acestei conexiuni între violență și schimbările normative, pentru ordinea internațională și globală? Studiul culturii în relațiile internaționale este identificat îndeaproape cu constructivismul, o asociere reiterată de titluri de cărți precum "Realismul cultural" sau "Cultura securității naționale". Prin "cultură", constructiviștii se referă în general la normele sociale și legale și la modurile în care acestea sunt desfășurate, prin argumentare și comunicare, pentru a constitui identitățile și interesele actorilor. Metodologic, aceasta presupune în general identificarea unei norme anume, sau a unui
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai larg de înțelesuri și practici intersubiective care dau societății un caracter distinct, a fost în mare măsură neglijată. Evenimentele de la 11 Septembrie au împins cultura, în acest sens lărgit, pe agenda internațională, creând o deschidere și o obligație pentru constructiviști. Teza "ciocnirii civilizațiilor" a lui Samuel Huntington a căpătat un nou suflu de viață, comentatorii de pe diverse paliere nemaifiind inhibați în atribuirea unor caracteristici esențialiste "Occidentului" și "Islamului". Puțini mai neagă astăzi importanța culturii în politica mondială, dar tendința copleșitoare
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
caracteristici esențialiste "Occidentului" și "Islamului". Puțini mai neagă astăzi importanța culturii în politica mondială, dar tendința copleșitoare este de a naturaliza și a reifica cultura, săpând în piatră linii definite etic și rasial de-a lungul globului. Nevoia unei voci constructiviste este crucială, întrucât constructiviștii acordă importanță culturii, dar consideră că ea este inerent construită social, și nu înrădăcinată în sânge și teritoriu. Este nevoie de cercetări pentru a vedea cum s-au constituit ideile despre "Occident" și "Islam" ca reprezentând
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Islamului". Puțini mai neagă astăzi importanța culturii în politica mondială, dar tendința copleșitoare este de a naturaliza și a reifica cultura, săpând în piatră linii definite etic și rasial de-a lungul globului. Nevoia unei voci constructiviste este crucială, întrucât constructiviștii acordă importanță culturii, dar consideră că ea este inerent construită social, și nu înrădăcinată în sânge și teritoriu. Este nevoie de cercetări pentru a vedea cum s-au constituit ideile despre "Occident" și "Islam" ca reprezentând comunități transnaționale radical diferite
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sociologică, mai istorică și mai orientată spre practică în Relațiile Internaționale. Dacă raționaliștii au redus socialul la interacțiunea strategică, au negat factorul istoric susținând forme dezrădăcinate, universale de raționalitate și au redus arta practică a politicii la calculul maximizării utilității, constructiviștii au reimaginat socialul ca domeniu constitutiv, au reintrodus istoria ca zonă a cercetării empirice și au subliniat variabilitatea practicii politice. Din multe puncte de vedere, constructivismul întruchipează caracteristici asociate de obicei cu "Școala Engleză", discutată de Linklater în capitolul 4
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca domeniu constitutiv, au reintrodus istoria ca zonă a cercetării empirice și au subliniat variabilitatea practicii politice. Din multe puncte de vedere, constructivismul întruchipează caracteristici asociate de obicei cu "Școala Engleză", discutată de Linklater în capitolul 4 al acestui volum. Constructiviștii au preluat ideea că statele formează mai mult decât un sistem, că formează o societate, și au împins această idee spre noi niveluri de sofisticare teoretică și conceptuală. Interesul lor pentru istoria internațională reprezintă un punct important de convergență cu
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
iau în serios genul omit aspecte critice ale ordinii mondiale și renunță la o deschidere importantă spre schimbare. Teoretizărie feministe în Relațiile Internaționale contribuie la extinderea și consolidarea teoriilor și analizelor existente, inclusiv cea liberală, teoria critică, cea postmodernistă, cea constructivistă și cea ecologistă. Spre exemplu, feminiștii din Relațiile Internaționale sprijină abordările constructiviste prin dezvăluirea proceselor prin care sunt modelate, la nivel global, identitățile și interesele nu doar ale statului, ci și ale unor segmente sociale. Elisabeth Prugl (2000) exemplifică această
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la o deschidere importantă spre schimbare. Teoretizărie feministe în Relațiile Internaționale contribuie la extinderea și consolidarea teoriilor și analizelor existente, inclusiv cea liberală, teoria critică, cea postmodernistă, cea constructivistă și cea ecologistă. Spre exemplu, feminiștii din Relațiile Internaționale sprijină abordările constructiviste prin dezvăluirea proceselor prin care sunt modelate, la nivel global, identitățile și interesele nu doar ale statului, ci și ale unor segmente sociale. Elisabeth Prugl (2000) exemplifică această abordare feministă constructivistă în studiul ei asupra muncitorilor la domiciliu din cadrul economiei
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologistă. Spre exemplu, feminiștii din Relațiile Internaționale sprijină abordările constructiviste prin dezvăluirea proceselor prin care sunt modelate, la nivel global, identitățile și interesele nu doar ale statului, ci și ale unor segmente sociale. Elisabeth Prugl (2000) exemplifică această abordare feministă constructivistă în studiul ei asupra muncitorilor la domiciliu din cadrul economiei politice globale (vezi și Locher și Prugl 2001; Kardam 2004). Prugl (2000) arată cum regulile și regimurile transnaționale de gen Organizația Internațională a Muncii, precum și rețelele globale de solidaritate, au fost
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
În mod similar, perspectivele feministe adâncesc accentul pus de economia politică internațională neo-gramsciană pe cultură și ideologie, ca părți integrante ale economiei politice globale (Chin 1998; Ling 2001; True 2003). Integrarea perspectivelor feministe în abordări postmoderniste, de teorie critică și constructiviste reprezintă o strategie importantă pentru interecțiunea cu alți cercetători din domeniul Relațiilor Internaționale. Odată ce recunoaștem relațiile strânse dintre gen, idei, identități, norme și aspecte ale politicii și economiei internaționale, acesta devine un exercițiu relativ direct. Cu toate acestea, este un
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modernizare ecologică, democrație deliberativă/discursivă). Eckersley susține că aceste trei elemente creează posibilitatea unei ordini mondiale ecologice care să funcționeze pe baza practicilor existente, fără a fi nevoie de elaborarea unei noi ordini mondiale. Ea se inspiră mult din teoriile constructiviste din Relațiile Internaționale (vezi și Reus-Smit, Capitolul 8, în acest volum), mai ales în privința noțiunii de "culturi ale anarhiei" (Wendt 1999), pentru a argumenta că suveranitatea nu ar trebui să însemne numai ostilitate permanentă și competiție între state (după cum se
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Mastanduno, M. (ed.) (1999) Unipolar Politics: Realism and State Strategies after the Cold War (New York). Kardam, N. (1991) Bringing Women In: Women's Issues in International Development Programs (Boulder). (2004) "The Emerging Global Gender Equality Regime from Neoliberal and Constructivist Perspectives in International Relations", International Feminist Journal of Politics, 6 (1). Kassiola, J. J. (2003) "Afterword: The Surprising Value of Despair and the Aftermath of September 11th", în Jo J. Kassiola (ed.), Explorations in Environmental Political Theory (Armonk). Katzenstein, P.
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lucrurile, o fac să apeleze, tot timpul, la note de subsol voluminoase, care se hrănesc vorace din chiar corpul expunerii. Ele pot deveni supărătoare când termenii vizați fac parte dintr-un câmp lexical actualmente arhicunoscut. Popasurile explicative devin benefice și constructiviste, însă, când se constituie în articulații conceptuale, când redefinesc sau când unesc mai puternic secvențele interpretative între ele, facilitând lectura, adică accesul la sens. Ne alegem o temă și, pe parcurs, ajungem la felurite concluzii, altele decât cele intuite inițial
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
colțul său - dreapta jos - cu o putere atât de mare, încât trunchiul este abia contracarat de verticala centrală. Chiar și liniile de perspectivă ale câmpurilor par să curgă în direcția generală a acelui centru incandescent. Geometria cercului guvernează multe abstracțiuni constructiviste și suprematiste de la începutul secolului XX, în opere ale unor pictori precum Moholy Nagy, Lisițki și Rodcenko. Un relief din 1935 al lui Ben Nicholson ne va ajuta să arătăm cum o pereche de cercuri goale creează două focare izbitoare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mai mică cantitate de materie, chiar și în piatra de pe drum"1. O interpretare fulgerătoare a teoremei lui Gödel îi permite să afirme, în jurnalul său din 1971: "Dar, chiar dacă știința viitorului va progresa, așa cum e și normal, în mod "constructivist" [...] niciodată "superiorul" nu va putea fi explicat prin "inferior". (Este, în fond, sensul teoremei lui Gödel)"2. Marele romancier Raymond Abellio (1907-1986) are și o operă filosofică atipică, dar impor-tantă. În cele din urmă, acel opus magnum filosofic al său
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
abordarea adoptată, de nivelul de integrare și de posibila predominanță a unei strategii didactice, trebuie reținut faptul că proiectarea integrată a curriculum-ului și organizarea învățării se centrează pe principiul învățării prin încercare și prin descoperire, bazat pe o viziune constructivistă și globală asupra celui ce învață și asupra lumii înconjurătoare. 1.2. Interdisciplinaritatea - modalitate de gândire și acțiune Reforma conținuturilor învățământului reprezintă un punct nodal al transformărilor care au loc la nivelul curriculum-ului. Conținuturile reprezintă componenta cea mai dinamică
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
receptoare, indiferent care sunt acestea: individ, grup, societate, generație, epocă, natură. Pragmatiștii refuză orice concepție statică și definitivă a adevărului. Ei consideră bună sau rea o credință după efectele ei asupra viitorului. Viziunea lor asupra lumii este în același timp constructivistă, voluntaristă și "failibilistă": adevărurile sunt failibile și falsificabile, relative și provizorii. Ca și la Popper, raționalitatea este procedurală prin natură: ea se dovedește. Potrivit acestui curent, teoria experienței se fondează pe efectele și utilizările pozitive sau negative care se obțin
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]