4,590 matches
-
Mc Laine? Acolo este un personaj pitoresc, un... român, Constantinescu, care spune întruna: "Dar asta-i altă poveste!"). Ei bine, l-am cunoscut pe doctorand: era un om cu prestanță, dar nu gomos; avusese o carieră interesantă fusese ambasador, apoi consul la mai multe ambasade, directorul Operei din Capitala Moldovei, Rectorul Institutului de Arte, președinte al UNITEM, șeful catedrei de clarinet de la Conservator... Se numea Aurelian Dănilă. Mi-a dat teza, la o masă la restaurantul Traian. Am citit-o, mi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
propriul interes i o cere. Im pe di men te legale și religioase a) Vârsta. „Quand une fille a atteint l’âge de treize à quatorze ans, ses parents commencent à s’occuper de lui trouver un mari“, mărturia aparține consulului englez William Wilkilson, prezent la București între 1815 și 1818. Potrivit Îndreptării legii, o căsătorie devinelegală atunci când băiatul a depășit 14 ani, iar fata 12. În practică, vârsta de la măritiș se apropie foarte mult de aceste prevederi ale pravilei: 14
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cup to rul so bei iar na și pe la vi țe le din jurul pe re ți lor vara. deseori, pe tim pul iernii, aceste co li be adă pos tesc, pe lângă membrii familiei, și cele câteva animale domestice. W. Wilkinson, consulul Marii Britanii la București, de scrie astfel locuin țe le țăranilor: „Satele, pe toată în tin de rea prin ci pa te lor, sunt com pu se, de regu lă, din bor de ie, toate de aceeași mă ri me și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a Bosniei și Herțegovinei, asigurându-și prin aceeași convenție din 1877 de la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Convenția româno-rusă din 4 aprilie 1877 de la București, semnată de Mihali Kogălniceanu, ministrul de externe al României și Dimitrie Stuart, consulul general al Rusiei, prevedea 46 trecerea, prin teritoriul românesc, a trupelor ruse, ca armată prietenă, cheltuielile revenind Rusiei. Prin convenție Imperiul Țarist se obliga formal să respecte drepturile politice ale statului român”, astfel cum rezultă din legile anterioare și tratatele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
între lac și râul Caina, afluent al Tibrului, în 1896. În regiunea lacului armatele romane au fost nimicite de cele ale lui Hanibal, în timpul celui de al doilea război punic Ă217). A pierit o armată de 15000 de oameni împreună cu consulul roman Flaminius. URSU - lac de origine carstosalină, din stațiunea Sovata, ce s-a format prin prăbușirea stratelor, datorită dizolvării sării, în anul 1875. Lacul Ursu primește apă dulce din pâraile Toplița și Auriu, după ce se scurge în Lacul Aluniș, iar
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
a Bosniei și Herțegovinei, asigurându-și prin aceeași convenție din 1877 de la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Convenția româno-rusă din 4 aprilie 1877 de la București, semnată de Mihali Kogălniceanu, ministrul de externe al României și Dimitrie Stuart, consulul general al Rusiei, prevedea 46 trecerea, prin teritoriul românesc, a trupelor ruse, ca armată prietenă, cheltuielile revenind Rusiei. Prin convenție Imperiul Țarist se obliga formal să respecte drepturile politice ale statului român”, astfel cum rezultă din legile anterioare și tratatele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
secolului următor. Pentru a fi competitivi pe piețele europeană și americană, cartelurile germane de la începutul secolului XX și-au elaborat tacticile de penetrare a piețelor externe cu minuția unui plan de stat-major. Corpul consular german era un aliat de neînlocuit. Consulii erau adesea vechi oameni de afaceri pregătiți să susțină activ întreprinderile "Vaterlandului". Legăturile cu coloniile de expatriați constituiau o modalitate esențială de uniune în dispozitivul de export al industriei germane. Societățile de comerț au reluat deci pe cont propriu tradițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de la Copou 27. Imediat după începerea construcției localului și a atelierelor aferente, al căror cost avea să însumeze în final 143.344 lei, directorul numit al școlii, Carol Mihalic de Hodocin, urma a se deplasa în Transilvania având și recomandarea consulului austriac din Iași pentru a recruta meșterii-instructori necesari desfășurării procesului didactic, profilat pe meseriile: lăcătușerie, rotărie mecanică, fierărie, săidăcărie, stolerie și strungărie 28. Demersul, început în a doua jumătate a anului 1840 și extins și în domeniul dotării tehnice, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ibidem. 6 Ibidem, f. 2. 7 SJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1841/1854 III, f. 277. 8 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1902/1855, f. 1. 1 M. Holban, Un raport francez despre Moldova al consulului Lagan, în "Buletinul Comisiei Istorice a României", an IX (1920), București, p. 177. 2 SJIAN, Eforia Iași, dosar 22/1833, ff. 2-45. 3 "Analele parlamentare ale României", vol. V, partea a II-a, București, 1895, pp. 784-785. 4 SJIAN, Departamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și extraprofesionale - găsind și timpul necesar să se implice puternic În comunitatea română din Florida. A fost președintele Asociației Culturale Româno Americane și a scos revista de cultură ”Buciumul Floridei”. În anul 2004, Înainte de alegerile din România a fost numit Consul General Onorific la României În Florida, poziție În care a activat pentru binele și prestigiul României În Statele Unite. A dorit din tot sufletul că România să prospere. A dorit ca ororile regimului comunist al României să fie cunoscute, să nu
IN MEMORIAM - CLAUDIU GH. MĂTASA. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1538]
-
a rămas comandant suprem al forțelor vichyste din metropolă și colonii [2, p. 164]. W. Churchill i-a recomandat insistent lui Eisenhower să-l contacteze pe Darlan. La 13 noiembrie 1942, Eisenhower, împreună cu generalul Mark Clark și cu Robert Murphy, consulul general al Statelor Unite, s-a deplasat la Alger, unde l-a contactat pe Darlan. Ordinul lui Darlan a pus capăt luptelor de la Casablanca. Eisenhower a încheiat un acord cu Darlan, prin care acesta ia asupra sa sarcinile administrative ce reveneau
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
ridicătura energică a pomeților și a nasului. Era acea expresie încordată a eroului pe care trebuia s-o lase posterității ca pe ceva esențial și explicativ. Tînărul șef de clan din ținuturile corsicane, generalul din Italia și din Egipt, primul consul, iată, într-adevăr, acel Napoleon care nu moare, care 1-a susținut pe împărat în tot ce a fost el și care își suportă legenda de-a lungul nemuririi sale24." Acesta este ritmul greoi al unei nostalgii epice care nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al Sindicatului Liber, și care avea să tragă pentru asta închisoare, psihiatrie represivă, urmărire nonstop până în decembrie 1989. Dacă e vorba de prieteni, cred că am vreo douăzeci! Mai întâi, Joanna Porawska și Kazimierz Jurczack, fost consilier cultural și fost consul general al Poloniei la București, colegii de catedră ai Codruței. Ambii au studiat româna aici și o vorbesc perfect. În momentul de față, Kazimierz scrie o lucrare de abilitare un fel de supra-doctorat în sistemul lor, asemănător cu cel german
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
3, 138 și 3, 1, 75-80. 20 Cf. V. G. Nemetry, Comentarius exegeticus ad Ovidii Tristia. Excurs I. De tertia Ovidii uxore, Budapest, 1913, pp. 129-132. Acest exeget neagă însă pertinența ipotezei. Fabius Maximus a fost orator, poet, om politic, consul în anul 11, an în care Ovidiu îi dedică un epitalam (Pontica 1, 2, 133). 21 "Introduction" la Ovidius, Tristia, Oxford, 1924, p. 33. 22 S. D'Elia, "L'esilio de Ovidio ed alcuni aspetti della storia Augustea" în Annali
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de trei ori, respectiv în 19, 18 și 11 î.H.) un fel de dictatură a moralității publice, cura legum et morum 59: a treia oară această misiune i-a fost conferită lui Augustus de către Senat la propunerea a doi consuli Paulus Fabius Maximus și Quintus Tubero 60, care, după cum am mai subliniat 61, orice s-ar spune împotrivă, "dacă nu erau adversari ai Împăratului, cel puțin nu erau nici partizani înflăcărați ai lui". Acesta, deci, este cercul opozanților față de regimul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Silanus, și-ar fi dezvăluit imediat caracterul lor special: prin urmare, ar fi căzut scuza ovidiană a evaluării greșite a situației. Cât despre timor, aceasta se putea manifesta la poet și în cazul vreunui alt personaj de vază (presupunem un consul sau cineva asemănător) și nu numai în cazul unei doamne din casa imperială. 2. Delicte cărora li se aplică relegarea Cercetarea pe marginea pedepsei impusă poetului ar putea să ne ajute să extragem și unele elemente pozitive pentru evaluarea error-ii
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
considerat dușmanul poporului roman, ci poate doar dușmanul împăratului: sulmonezul vrea să ne facă să înțelegem acest lucru în repetate rânduri prin fraze de acest fel. Lui L. Pomponius Flaccus poetul îi dedică epistola Ex Ponto, I, X197. Flaccus era consul în 770 a.u.c. (= 17 d.H.). Fratele său mai mare era C. Pomponius Graecinus, consul și el cu an înainte (769 a.u.c. = 16 d.H.). Deja când i-a scris lui Graecinus în 15 d.H., pe când era consul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acest lucru în repetate rânduri prin fraze de acest fel. Lui L. Pomponius Flaccus poetul îi dedică epistola Ex Ponto, I, X197. Flaccus era consul în 770 a.u.c. (= 17 d.H.). Fratele său mai mare era C. Pomponius Graecinus, consul și el cu an înainte (769 a.u.c. = 16 d.H.). Deja când i-a scris lui Graecinus în 15 d.H., pe când era consul desemnat, Ovidiu subliniază că Flaccus conducea "aceste regiuni"spune sulmonezul (praefuit his locis), se subînțelege că
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
consul în 770 a.u.c. (= 17 d.H.). Fratele său mai mare era C. Pomponius Graecinus, consul și el cu an înainte (769 a.u.c. = 16 d.H.). Deja când i-a scris lui Graecinus în 15 d.H., pe când era consul desemnat, Ovidiu subliniază că Flaccus conducea "aceste regiuni"spune sulmonezul (praefuit his locis), se subînțelege că ar fi avut o funcție militară în Moesia 198, înainte să fie consul desemnat 199 și să țină o orație în senat 200. Puțin
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
când i-a scris lui Graecinus în 15 d.H., pe când era consul desemnat, Ovidiu subliniază că Flaccus conducea "aceste regiuni"spune sulmonezul (praefuit his locis), se subînțelege că ar fi avut o funcție militară în Moesia 198, înainte să fie consul desemnat 199 și să țină o orație în senat 200. Puțin după consulat, Flaccus a fost trimis în Moesia de Tiberiu ca legatus pro praetore, pentru a supune Rhescuporide 201 și apoi în Siria. Ovidiu îi propune lui Graecinus 202
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
munus idem)205. Nu este vorba, deci, de aprecieri private, ci publice, aș spune chiar politice. Și Ovidiu vrea să le aducă la cunoștință prietenilor de la Roma, prin intermediul lui Graecinus, care se pregătește să urce pe Campidoglio în funcția de consul: astfel încât spune el trebuie să cheme și acest ținut să depună mărturie 206. Se înțelege că sulmonezul crede că poate cere de peste tot certificate de bună purtare, dar e tot la fel de adevărat că locuitorii Tomisului și ai orașelor vecine, în numele
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
avea motive să fie mulțumit de misiunea care i-a fost acordată de Augustus și care ar insinua poetul nu diferă decât prin nume de condiția unui exilat ca Ovidiu însuși. Reamintind aceste elemente lui Flaccus și lui Graecinus, viitori consuli, și subliniind duritatea propriei relegări, Ovidiu pare să insinueze că firea războinică a populației getice, prin simpatia entuziastă pe care i-o demonstrează poetului, ar putea constitui un element, într-o anumită măsură, prețios pentru echilibarea puterii lui Augustus poate
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
instrument inflexibil al acestei răzbunări, așa cum au fost contra tiranilor primul Brutus împotriva lui Tarquinius Superbus și al doilea Brutus împotriva lui Cezar. C. Pomponius Graecinus 258 a fost un prieten destul de apropiat de Ovidiu încă din tinerețe 259. Este consulul din 769 a.u.c. (= 16 d.H.). Ovidiu îi adresează epistolele Ex Ponto, I, VI; II, VI; IV, IX. În Pontica I, VI, Ovidiu își exprimă certitudinea că, atunci când prietenul său Graecinus a aflat de relegarea sa, s-a întristat
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
14 d.H. Reieșea deja din versurile Sulmonezului că Graecinus dobândea tot mai multe favoruri din partea lui Augustus. Într-adevăr, într-o scrisoare succesivă (Ex Ponto, IV, IX), poetul îl felicită pe Graecinus pentru favoarea destinului de a fi fost numit consul. Ovidiu ne prezintă diferitele etape ale ceremoniei de instalare în funcția de consul, ca și cum ar fi fost de față. Se arată în același timp fericit și mândru. Ar fi fost și mai fericit, dacă ar fi putut fi prezent. Dar
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
favoruri din partea lui Augustus. Într-adevăr, într-o scrisoare succesivă (Ex Ponto, IV, IX), poetul îl felicită pe Graecinus pentru favoarea destinului de a fi fost numit consul. Ovidiu ne prezintă diferitele etape ale ceremoniei de instalare în funcția de consul, ca și cum ar fi fost de față. Se arată în același timp fericit și mândru. Ar fi fost și mai fericit, dacă ar fi putut fi prezent. Dar zeilor nu le-a surâs ideea și poate pe bună dreptate: la ce
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]