3,537 matches
-
Acasa > Literatura > Beletristica > EUGEN DORCESCU, "ALBASTRELE SEMNE" Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu “Albastrele semne” În această vară, cu ploi rele, dușmănoase, demente, pe care le contemplu, fie noapte, fie zi, din singurătatea mea cvasi-absolută, am avut șansa, prin lucrarea indescifrabilă a hazardului, să citesc o delicată carte de poezie - un librito - intitulată frumos, Albastrele semne, și semnată de Doamna Doina Bogdan-Dascălu, cunoscutul lingvist, eseist și dascăl
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
semică teluric - astral. Altfel spus, pe de o parte: cer, soare, lună, stele (termen dominant); pe de alta, pământ, peșteră, gang, melci, cârtiță, Cățelul Pământului, urmele. Între cei doi poli, între cele două mari repere cosmice, eul își consumă neliniștea, contemplând „semnele albastre” ale lunecării, ale căderii: mișcarea frunzelor, a culorilor, ploaia, pletele, brăzdând autarhia tăcerii, reflectându-se în mari oglinzi, și sporind senzația de abisalitate. Pe alocuri, sub presiunea imensă a brevilocvenței, angoasa abia dacă mai poate fi stăpânită: „Plouă
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
Ganduri > SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În centrul vechi al orașului Constanța, se află statuia poetului roman Publius Ovidius Naso. De pe soclu, acesta contemplă Tomisul. Pe faleză, în apropiere de Cazinoul din Constanța, se înalță statuia lui Mihai Eminescu. De pe piedestal, acesta privește și ascultă valurile. Dacă Ovidius a ajuns la Pontus Euxinus din ordinul împăratului Augustus, care l-a trimis în exil, cea
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
spectru ce-mi invadase camera în miez de noapte, dacă Andrea nu m-ar fi prevenit de ce este capabilă mătușa lui. Convingera că am de-a face cu o farsă m-a salvat de un infarct. Stăteam nemișcată în pat, contemplând acea operă perfectă a Dorei și deși stiam sigur că e un fals, tot simțeam fiori reci, cum îmi curgeau prin vine. Reușea să mă înspăimânte totuși, mai ales când fantoma a venit deasupra patului meu, sa aplecat deasupra mea
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > DE VĂ JUCAȚI Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2011 din 03 iulie 2016 Toate Articolele Autorului De vă jucați De vă jucați, deși nu-i timp de joacă Nu contemplați când marea se agită! Nici nu lăsați păcatele să zacă Și nefiresc să cădeți în ispită! De complotați câinește pe la colțuri Când frații se aruncă în vâltori Voi imbecil vă desfătați în porturi Și pentru voi e timp de sărbători
DE VĂ JUCAŢI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380618_a_381947]
-
de iubire și de dor Ascultă-ți simtțrile care cheamă Să reaprinzi tăciunii de amor Chiar de-i sădi fire de fericire Fie în piatra sau pământ arid Vei intui - cuprinsă de uimire Că dragostea nu-i sentiment sordid Nu contempla fantome în oglindă Privește-un zbor de pasăre măiastră Lasă iubitul tău să te surprindă Cu serenadele de la fereastră București 27 iunie 2016 Referință Bibliografică: Nu-i prea târziu / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2009, Anul VI
NU-I PREA TÂRZIU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380617_a_381946]
-
rilor. Din Faptele Apostolilor și din Viețile Sfinților știm că strălucirea Sfântului Ștefan, bucuria și zâmbetul fericiților mucenici, semnalează tai¬nic conținutul apofatic al muceniciei lor. Sfinții văd slava lui Dumnezeu și se bucură, amplificând inefabilul experienței lor. Cei ce contemplă eu¬haristie sacrificiul martiric și mucenicesc pot observa și constata că trupurile celor jertfiți pentru adevăr sunt transfigurate, iar focul și chinurile nu mai au putere asupra lor. Rezultă de aici că martirii și mucenicii fac experiența jertfei autentice și
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Sfintele relicve devin sim¬bolul triumfului martiriului și a muceniciei asupra dezintegrării, deteriorării și degradării. Duhul aduce în prim plan, prin ele, experiența mântuirii și a iertării, a comuniunii și a iubirii desăvârșite. În ele, fiecare comunitate bisericească și eclezială contemplă lucrarea plină de har a împărăției lui Dumnezeu. Pornind de la acest adevăr, la sfârșitul Sfintei Liturghii, creștinii sunt trimiși să împărtășească lumii darul vieții veșnice, proclamând neîncetat Stăpânia Duhului Sfânt. Un alt aspect al perpetuării și permanentizării cinstirii Sfinților Mucenicii
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
cuprinzător rugăciunea: "În Biserica slavei Tale, în cer a sta ni se pare". Prin urmare, aici și acum în încheiere, vom susține cu toată tăria și convingerea că, trăind experiența împărăției Cerurilor prin slava hristică a mucenicilor și martirilor, Biserica contemplă viața veșnică, prin intermediul sau cu ajutorul soteriologiei și eshatologiei, în cuvintele și gesturi¬le lor. Ea participă la viața nestricăcioasă a Duhului încă de aici, astfel că fiecare comunitate, angajată în sens mistic prin Sfânta Liturghie în taina marti¬riului, a
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
fiecare zi. Să îl iubiți, să-l recitiți, prieteni, Noi, fără el, am deveni un mit.. El e izvorul lacrimilor noastre, Al începutului... Fără sfârșit... ( vol. " CATARGE PESTE TIMP ", ed. NICO, dec.2016 ) PAȘI DE LUCEAFĂR ÎN REGHIN Stau singur contemplând tăcut în noapte, Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Luceafărul veghează de departe... Lin, pași se-aud pe caldarâm stelar. Porni Luceafărul, spre noi se-ndreaptă, Iar preafrumoasa fată din povești Pe-aleile cu tei din parc l-așteaptă, Ard
EMINESCULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379439_a_380768]
-
mohorâtă, Cu cei prea plini de-amaruri, ger și chin. Pașii lui blânzi se-aud mereu în Reghin, Iar cei de-aici îl simt, îl vor iubi, El însuși, Demiurgul poeziei, Se va întoarce sigur într-o zi. Stau singur contemplând tăcut în noapte, Mi-e dor de el... Luceafăr absolut! În era glacială și căruntă Visez un Eminescu renăscut. ( vol. " CATARGE PESTE TIMP ", ed. NICO, dec. 2016 ) Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică
EMINESCULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379439_a_380768]
-
Eminescu se adaugă și marele preot, profesor teolog și duhovnic Părintele Ilie Moldovan, care mi-a făcut onoarea să-l am ca profesor de taină la Facultatea de Teologie-Sibiu și să-l cinstesc ca pe un mare Dascăl al Ortodoxiei. Contemplând geografia noastră spirituală, transfigurată de Hristos, spunea: „...unul dintre fiii acestui neam s-a apropiat de acest paradis, i-a însușit graiul și i-a descoperit minunile frumuseții lui divine. Iar acesta a fost marele nostru poet, Mihai Eminescu. Poezia
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
deget mi l-ai pus, Dar vocea ta blajină și cu tendință gravă A risipit toți norii, din est pân` la apus. Pe cerul minții mele, înveșmântat în gânduri, Stă binecunoscutul răspuns multașteptat. Te tachinez, sfioasă, rostindu-l printre rânduri, Contemplu, amuzată, surâsu-ți vinovat... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult Ne învelește-amurgul cu liniștea-i deplină,Zâmbesc plăpânde raze pe cerul înfocat,Tu îmi strivești cuvinte pe gura ce te-alină,Iar eu admir paloarea de astru
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
pe deget mi l-ai pus,Dar vocea ta blajină și cu tendință gravăA risipit toți norii, din est pân` la apus. Pe cerul minții mele, înveșmântat în gânduri,Stă binecunoscutul răspuns multașteptat.Te tachinez, sfioasă, rostindu-l printre rânduri,Contemplu, amuzată, surâsu-ți vinovat...(din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XXXII. APOCALIPSĂ, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. Ne-a înghețat privirea spre-nainte Sau ne e frică să privim `napoi. Înconjurați de false
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
un cazan în prezența ta, gata să împrăștie, nisipul din adâncul ei atâta liniște fiind, doar când ești, de negăsit, numai eu știu, de câte ori m-am cufundat, în gânduri, ca să te găsesc, iar tu, de-atâtea ori, pe malul mării, contemplai orizontul, luminat parcă, pentru tine, seara, păsări marine, trecând, prin dreptul Soarelui, îndreptându-se spre locuri neștiute, iar eu, amăgit de vise, de așteptare și de tine, refuz al tău, de-ați dezveli iubirea, acoperită de timpul prefăcut în anotimpuri
ÎN PORTUL IUBIRII de COSTI POP în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381433_a_382762]
-
milionar, tu vei avea câteva sute de mii, tu zeci de mii iar tu nu vei muri. E vreme tristă. Trag mașină pe dreapta și pentru o secundă ascult liniștea. Doamne acea liniște de parca nu m-aș fi născut niciodată, contemplu numai ce ar fi putut să fie, si pentru un moment mi-e teamă de moarte, o sclipire atât, ce-ar fi dacă..., ei ce-ar fi sunt obosită, mult prea obosită și atât. Am mai trecut prin asta o dată
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
răul predomină, lipsind sufletul de sensibilitate și deschidere spre valorile umane. Ignorând viciile societății, cunoscuta autoare, stabilită în Canada, are tăria să se ridice prin imaginarul poetic, la scară cosmică, fidelă marilor teme ale creației sale -natura, iubirea, timpul. Natura contemplată în planuri mari sau mici o face să tresară, sorbind mirosul, culoarea vegetalului, ascultând sunetul vântului, indiferent de anotimp. Este impresionată de grandoarea iernilor canadiene, cărora le admiră tăcerea neclintită, strălucirea și puritatea. Iarna poate fi de poveste („Voaluri de
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
aș așterne.” (Smaralde întunecate), „Tu mă-ndulcești cu rouă și nectar / Și cu-alte „arme” încă neștiute... Am să capitulez și mă declar / Sclavul iubirii tale absolute.”(Capitulare) Dovadă a faptului că acela care iubește are gust, răbdare pentru a contempla, a degusta, dar și dorința de a se delecta cu detaliul care, pentru ceilalți, este posibil să rămână invizibil, insesizabil. Unicitatea sentimentelor, forța iubirii, apogeul trăirilor, se constituie într-o declarație de dragoste desăvârșită în finalul poeziei Când eu te
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
un cazan în prezența ta, gata să împrăștie, nisipul din adâncul ei atâta liniște fiind, doar când ești, de negăsit, numai eu știu, de câte ori m-am cufundat, în gânduri, ca să te găsesc, iar tu, de-atâtea ori, pe malul mării, contemplai orizontul, luminat parcă, pentru tine, seara, păsări marine, trecând, prin dreptul Soarelui, îndreptându-se spre locuri neștiute, iar eu, amăgit de vise, ... Citește mai mult Marea clocotește,ca un cazanîn prezența ta,gata să împrăștie,nisipul dinadâncul eiatâta liniștefiind, doarcând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
spuneți magistre, gândesc că nu e de ajuns aceasta. Cei doi înțeleg doar între ei ce se petrece, adică uniunea lor perfectă, care n-ar fi însă de ajuns dacă n-ar exista cel puțin un al treilea, care să contemple această comuniune a doi, nu credeți? Și care știe în totalitate ceea ce ceilalți doi gândesc și simt. -Bine magistre, îl opri cineva, dar asta ar însemna că această comuniune este formată nu din doi plus unul, ci din trei acesta
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
perfect iluștrilor, spuse din nou magistrul Ruthavan. Cu o altă ocazie aș dori să vă vorbesc despre ceva referitor la ceea ce s-a spus aici și acum! O remarcă însă la cele trei persoane descrise ar fi că cel care contemplă din afară comuniunea celorlalți doi este el însuși în același timp și în interiorul comuniunii! -Superb prieteni! exclmă Tiberius Thrassylus aplaudând. V-ați întrecut pe sine magiștrilor! Geometria și filozofia într-o splendidă comuniune! Magistrul Ruthavan mai avea însă ceva de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
și rupere, fir cu fir, a acelor bucăți de amar învins prin trecerea timpului, care au atârnat, prin toată greutatea lor, pe fragilitatea sufletului, devenind poveri cărate permanent pe aripile sale, acestea nemaireușind a-și lua zborul... Din liniștea întreagă contemplată în șir lung, pe deplin, cu pași ai minții explorând prin anticamera timpului ce va veni, luându-și puterea necesară pentru a înainta iar, într-o zi, când va incepe un nou răsărit a se ivi, acestea, lin, se vor
ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
-
proză scurtă (Crâmpeie de viață, Gând purtat de dor, Prin sita vremii, Oglindiri, Luminișuri, Întoarcerea spre obârșii, Zâmbind vieții, Frumoasele vacanțe), cu recunoașteri ale breslei prin premii și includeri în antologii, Elena Buică se poate considera împlinită profesional, putându-și contempla destinul de scriitor român. Apetitul de viață, călătoriile pe care le-a întreprins de-a lungul anilor în tărâmuri care te fac să visezi - SUA, Grecia, Spania, Italia etc., dragostea pentru scris, pentru lumea literei și a sensului îi mențin
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
Ioan Cuza în tabăra militară de la Florești-Prahova: «Intrând în cancelaria companiei de grăniceri, Cuza se opri în față unui tablou masiv. „Tăierea capului lui Mihai Viteazul“, simți nevoia să explice caporalul Talpă. „Văd și eu“, spuse Cuza. Și adăugă, în timp ce contempla tabloul, adresându-se tuturor: „Vedeți cum a fost trădat acest brav domnitor? Așa am fost trădat și eu. Doar că eu mă aflu încă în viață.» (p. 251); primindu-și „ultimul pașaport“ în cancelaria companiei de grăniceri a tabărei militare
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
apă. A sorbit un strop. Se vedea că nu îi era sete. Dar a primit paharul ca pe un sărut. Doamne, cum! Mi-am amintit această scenă atunci când i-am regăsit în Poemul 26. Urnă lângă urnă. Numai ce îi contemplasem într-o senină scenă de dragoste. Erau pe atunci unul în fața celuilalt. Trup lângă trup. Uniți printr-un sărut fluid. Printr-o privire luminoasă. Printr-un zâmbet fericit. Îi revedeam acum într-un mormânt. Unul lângă celălalt. Ușă lângă ușă
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]