33,831 matches
-
Anania, Azarias și Misael. Porumbelul întruchipează spiritul divin, în timp ce turtureaua trece drept model de castitate pentru credincioșii creștini, pentru ca vulpea, din cauza vicleniei ei, să fie aleasă spre a-l personifica chiar pe diavol. Să nu ne facem iluzia că cititorului contemporan cuvintele Fiziologului îi vor provoca un ecou afectiv asemănător celui pe care îl trăiau medievalii. Paradigma s-a schimbat, și o dată cu ea și pragul nostru de receptivitate livrescă. Cu alte cuvinte, ne aflăm în față unei cărți destinate uzului cărturăresc
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
de ficționalizare, care coexistă prin alternare, suprapunere, intersectare. Unitatea este menținută printr-o voce narativă unică, aceea a Penelopei, care spre final alunecă spre postura unui narator omniscient. Ca și în alte versiuni moderne ale mitului odiseic din literatura spaniolă contemporană (cum sînt acelea din textele dramatice ale lui Antonio Buero Vallejo sau Antonio Gala), i se acordă Penelopei o funcție mult mai importantă, în așa măsură încît protagonismul se inversează, în favoarea unui personaj feminin rebel, care nu mai acceptă monotonia
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
Constantin Țoiu La opt iunie a.c. predam la Cluj un text mai lung din opera umanistului italian, - Delicte și pedepse, - marele cărturar jurist, contemporan cu iluminiștii francezi ai secolului XVII. Text încredințat Martei Petreu ce conduce cu atât entuziasm minunata revistă "Apostrof". Traducerea, după cum arătam mai demult în prefața clujană, aparține răposatei prozatoare Dora Scarlat. în amintirea căreia, îmi îngădui să public și în
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
Liviu Dănceanu "să nu încarce pre sine aceea ce nu poate purta" Dimitrie tichindeal (Fabule) 1. Mă întreb adeseori: cum se poate concilia interpretarea muzicii clasice cu cea a muzicii contemporane? Care sunt șansele unui interpret de a restitui în egală măsură și cu bune rezultate atît partiturile arondate tradiției muzicale, cît și pe cele din clasa trufandalelor autentice? Se aud tot mai multe voci care cîntă aria unei stratificări ori
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
suspendat (fiecare își vede de treaba lui, fără nostalgii recuperatoare sau integratoare), fie animat, chiar tensionat (interpreții de opusuri muzicale clasice spunănd despre ceilalți că sunt incapabili de fidelitate față de partiturile faimoase sau cel puțin cunoscute, iar interpreții de muzică contemporană condamnându-i pe cei de muzică clasică în baza culpei de comoditate, lipsa de inițiativă ori incapacitate de adaptare). Și unii, și alții au într-un fel dreptate. într-o vreme și într-o lume a (hiper)specializării poate că
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
a fost complinit de o dimensiune riguroasă, chiar meticuloasă, precum și de o atmosferă privilegiată, doctă. I-am ascultat în festivalul "Profil" într-un portret componistic dedicat lui Anatol Vieru și am uitat că, de multe ori în peisajul muzicii românești contemporane, voința restitutorului se dezvoltă pe un culoar diferit față de cel al voinței compozitorului. Aidoma celor mai devotate și disponibile ansambluri europene, "Contraste" nu obstrucționează instaurarea unui stat de drept al sunetelor, prezervând organicitatea relațiilor armonice și coloristice, a raporturilor ritmice
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
Popular Music, Gender and Postmodernism, Austin, University of Texas Press, 1997; S. SIM (s. la dir. de), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, New York, Routledge, 1998. footnote>. În acest sens, este vorba despre o "specie" particulară a practicilor muzicale contemporane care răspund și corespund acelui set de însușiri și valori pe care le determină, așa cum a rostit-o în studiul său Lyotard, focalizându-se pe mutația în domeniul cunoașterii suportată de către societățile postindustriale<footnote Jean-François Lyotard, The Postmodern Condition: A
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
anterioară prin prisma unei prezumptive detașări de aceasta, însă fără a secționa liniile de continuitate într-un mod definitiv. Această idee este formulată în alte cuvinte și imagini de către compozitorul John Rea atunci când el apelează etimologia numelui unui alt compozitor contemporan: "Alfred Schnittke (precum numele său o sugerează, schnitten semnificând în germană «a tăia») Schnittke, deci, culege, recoltează și pune împreună ansamblul muzicilor pe care le-a cosit"<footnote Alfred Schnittke (comme son nom le suggère, schnitten signifie en allemand «couper
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
radicalizata a modernului? Răspunsurile oferite au marcat multitudinea tipologica a gândirii ultimilor decenii. Conform unor opinii divergențe, postmodernul semnifică astfel fie o pierdere a subecitivității, fie o revenire la această; sfțrșitul noului sau mai noul; retragerea avangardei sau o avangardă contemporană: fie o antiestetica, fie o nouă estetică; o concepție regionalista sau globală; o logică culturală a «capitalismului întârziat» sau opoziția față de el etc. "<footnote "... le post-modernisme se constitue-t-il comme quelque chose de radicalement nouveau, ou est-il plutôt l'expression radicalisée
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
ale trecutului muzical savant, insă prin intermediul unei lecturi demistificatoare, extrăgând din consistentă lor profiluri melodice-tematice recognoscibile într-un mod spontan („șlagărele”) și prezentându-le sub forma unui „folclor” al muzicii serioase, cu nimic diferit, spre exemplu, de folclorul muzical urban contemporan sau de charturile cu șlagărele muzicii pop-, rock- sau jazz. footnote>. Putem constată aici o contradicție între (a) imaginea haosului, aceasta înțeleasă, la limită, drept imposibilitatea de a identifica o sumă de criterii obiective și de ancorare pe solul ferm
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
David Del Tredici și Ellen Zwillich - revenirea la tonalitate și narativismul convențional, William Bolcom - integrarea idiomurilor muzicii populare, Lorenzo Ferrero - noi concepții ale tonalității, Wolfgang Rihm - neoromantism că revenire la emotivism, Arvo Pärt - revenirea la spiritualitate și misticism în lumea contemporană; 2. Al doilea postmodernism se prezintă în imaginea unui postmodernism de rezistență sau radical: John Adams - ironie la adresa metanarațiunilor - a tonalității sau structurii narative, Philip Glass, Steve Reich, Michael Nyman și Louis Andriessen - deconstrucția narativismului prin implicarea principiului repetitiv; 3
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de-doxificator, deoarece fenomenul unei meta-referențialități, generalizată în imaginea unei intertextualități globalizante, amplifica exponențial complexitatea și, în același timp, insolitul situației nu atât în cazul practicilor componistice, cât în ceea ce privește încadrarea acestora în imaginea unei istorii liniare, "metonimice" și progresiste a muzicii contemporane. Ideea conform căreia nu toată muzică practicată în postmodernitate se prezintă drept una postmodernă se impune sub forma unei probleme deschise, departe de a fi soluționată în termenii unei inerții de reprezentare lineara a stării de lucruri. Rămâne, însă, deschisă
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
atunci cînd, simțindu-ne amenințați, începem să ne presimțim sfîrșitul. Ba mai mult, începem să punem preț pe religie numai în momenul cînd realizăm că, fără liantul sentimentului religios, începem să ne risipim în cele patru zări. Iar drama lumii contemporane este că, fără religie, oamenii se separă unii de alții, dar, cu prea multă religie, ei ajung să se ciopîrțească. Cercul acesta e unul cu adevărat vicios, căci e încurajator să știi că religia îi ajută pe oameni să se
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
Muzeului de Artă Miercuri, 10 septembrie în sălile Secției de artă a Muzeului Banatului (str. Mercy nr. 2) va avea loc vernisajul expoziției „Paul Neagu - lucrări din ultimii 10 ani“, având ca generic „10 unghiuri drepte“. Expoziția renumitului sculptor român contemporan Paul Neagu, stabilit în Anglia, autorul impozantului Monument al Martirilor Revoluției din 1989, amplasat în fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara, va cuprinde lucrări de pictură, colaj, relief de format relativ mic. Eminentul artist, care s-a aflat în vizită la Timișoara
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
rațională“, pe baze „științifice“. Explicația o pot da numai cei care cred cu adevărat în puterea ei și în ajutorul pe care îl poate da fiecăruia prin rugăciune. Maica Domnului din acea Biserică lăcrimează pentru păcatele noastre, ale acestui „Babilon“ contemporan, care este lumea de astăzi. Este un semn ceresc care cheamă lumea și mai cu seamă tineretul la o schimbare a vieții și a moravurilor. Noi, credincioșii adevărați ai Bisericii și cinstitorii Fecioarei Maria care s-a născut astăzi, să
Agenda2003-36-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281428_a_282757]
-
extraprofesionale deosebite: Alexandru Buligan, fostul portar al echipei naționale de handbal; Ionel Dorel Gătlan, subprefectul județului Timiș; Nicolae Grigorescu, arbitru F.I.F.A.; Ion Honcescu, parlamentar; Marius Martinescu, primarul municipiului Lugoj; Lia Popescu, membru U.A.P. , laureată a Concursului internațional de artă contemporană Osaka 2001 (Japonia). Program Jubileul va fi marcat prin organizarea în data de 25 septembrie, în Amfiteatrul „Traian Vuia“ (sala 150) al Facultății de Mecanică a unei manifestări care va cuprinde: salutul oficialităților (ora 9); prezentarea monografiei catedrei (ora 9
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
moralist incurabil, schematic și pilduitor, incapabil de mari profunzimi. Este necesar să revenim la Slavici și la „Tribuna”, fiindcă de acolo ne vine un testament în filigran - mai prețios ca aurul pentru cultura românească -, un legat pe care unii dintre contemporani nu-l înțeleg deloc, iar alții nu-l vor înțelege niciodată. De aceea, aceștia își permit tribulații ridicole pe seama misiunii culturale pe care a avut-o și o are „Tribuna”. Mircea Muthu își începe astfel nu întâmplător periplul transilvan modern
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
culturale, cu puternice conotații politice, de la Slavici, trimis la închisoare la Vaț, până la Aron Cotruș, obligat să-și plângă încrâncenatul amar în exil. Această primă parte a volumului, închinată neuitării și numită, de aceea, Pro memoria, este urmată de Inserții contemporane, în care criticul decriptează câteva mesaje venite din partea unor confrați, în volume recente, de după 1990, dar mai ales din ultimul deceniu. Sunt recenzate cărți de critică, teorie și istorie literară, scrise de Ion Vlad, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu și
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
Pantea și Nicolae Mocanu sau romane elaborate de Horia Ursu, Marta Petreu, Mircea Tomuș și Alexandru Vlad; în final, este lăudat Călin Florea, cel preocupat de istoria imprimării manuscriselor românești axate pe diortosirea Bibliei. Unii dintre cei evocați la capitolul contemporan nu mai sunt printre noi, dar creația lor mărturisește o mare vitalitate, iar cei amenințați de uitare sunt resuscitați de pana generoasă a lui Mircea Muthu. Aproape toți contemporanii au studiat la Universitatea clujeană, iar foarte mulți au fost ori
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
fie bine scris. Dacă se poate, la nivelul lui Mircea Cărtărescu. Adică, să fie compus la altitudinea stilistică și ideatică a unui roman. Să fie rotund, să aibă sens și să nu mizeze doar pe expresivitatea fragmentarismului. Câte din jurnalele contemporane răspund acestei pretenții? Prea puține. Publicarea confesiunilor, aproape în priză directă, nu mai e demult o modă. E aproape un tic profesional. Probabil și o formă a lenii, pe lângă indubitabila doză de narcisism presupusă de decizia de a-ți împărtăși
Jurnal cu The Boss by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2810_a_4135]
-
poezii, piese de teatru, lucrări în proză (eseuri, schițe, nuvele, romane), biografii, blbliografii, dicționare de diverse tipuri, enciclopedii. Este vorba și de volume rare, care de obicei nu sunt disponibile decât în biblioteci specializate și colecții private și de lucrări contemporane care nu pot fi găsite altundeva pe Internet. Baza de date include, de asemenea, peste 3 000 de trimiteri (link-uri) - actualizate în permanență - la alte surse online de informații. Taxa de membru al bibliotecii este de 130 000 de
Agenda2003-25-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281143_a_282472]
-
Ed. Humanitas, 175 000 lei); Jose Carlos Somoza - Peștera ideilor (Ed. RAO, 129 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Panorama veacului Romanul publicat în 2000 de cea mai importantă scriitoare suedeză contemporană este o povestire plină de fantezie, care îl poartă pe cititor în timp și spațiu, din Polonia în Australia, din Rusia revoluției comuniste și din Italia fascistă a lui Mussolini până în America zilelor noastre. Plin de fantezie și umor, cu
Agenda2003-28-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281235_a_282564]
-
Ideea a fost primită cu entuziasm, însă totul a rămas la faza de intenție, iar conferința însăși, doar o excursie în Grecia. Rastko În septembrie 1997 s-au pus bazele, iar în noiembrie același an, a devenit funcțională „Biblioteca dramaturgiei contemporane sârbe“, ca o fază demo a viitorului „Proiect Rastko“. Biblioteca era găzduită pe serverul publicației literare belgrădene „Književna reč“. Trei luni mai târziu, în februarie 1998, își începe activitatea cel dintâi nod al rețelei culturale balcanice „Projekat Rastko - Biblioteka srpske
Agenda2004-5-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281999_a_283328]
-
este variabila cu permanență din primordii (aici infinitul nu își mai găsește locul), totul se complică. Mai ales dacă avem în vedere fie și numai structura emergentă, permanent flancată de versa tili tatea acestuia. ,,Fals!’’ mi-ar spune litera tura contemporană continentală, în special cea de tip anglosaxon sau cea de peste ocean. ,,Binele învinge răul! Chiar și atunci când, cantitativ, e cu lipsă de măsură!’’ Câți însă, dintre noi, mai suntem în stare de a face necondiționat și din onoare, binele în
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
Banat“ (Germanii în Banat) de Annemarie Podlipny-Hehn. I. STANCIU Comedia Balcanilor l Premieră la Teatrul German Vineri, 20 februarie, ora 19, în sala T.G.S.T. va avea loc, în prezența autorului, premiera spectacolului cu tragicomedia „Fierarii“ de Miloš Nikolić, dramaturg sârb contemporan. Piesa, scrisă în 1989, este o „comedie a Balcanilor“, care prilejuiește confruntarea a patru biografii specifice spațiului din sud-estul Europei. Textul a fost tradus în limba germană de acrița Ildikó Jarcsek-Zamfirescu. Montarea poartă semnătura regizorilor Stephan Andreas Darida și Enikő
Agenda2004-7-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282059_a_283388]