2,136 matches
-
și cu posibilitatea 391. Postulatul posibilității logice este punctul cel mai dificil de demonstrat în cadrul reconstrucțiilor modale ale argumentului ontologic. Acest lucru poate fi făcut apelându-se la alte dovezi teiste. Celelalte argumente au nevoie de argumentul ontologic pentru excluderea contingenței din perfecțiune 392. Hartshorne recunoaște că pasul cel mai greu de justificat din argumentul său se referă la faptul că "perfecțiunea nu este imposibilă" (conceptul de Dumnezeu este imaginabil). Recunoaște de asemenea că argumentul este valid doar într-un anumit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
afirmă, pe bună dreptate, că în aceste condiții, validitatea argumentului ontologic nu depinde de faptul că existența este sau nu un predicat 395. Hartshorne consideră că modalitatea existenței poate fi un predicat, deși existența simplă nu poate fi. În cazul contingenței un predicat poate fi contingent și totuși non-existent iar această modalitate nu aduce după sine actualitatea, ci numai imaginabilitatea, posibilitatea de concepere a existenței. A exista contingent înseamnă a exista în mod precar, a exista datorită șansei, iar a exista
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Un astfel de individ nu poate exemplifica perfecțiunea. Perfecțiunea ori nu este posibil să existe, ori există cu necesitate, iar existența perfecțiunii divine nu este o chestiune a faptelor contingente, ci a necesității pozitive sau negative 396. Posibilitatea nonexistenței implică contingența, iar contingența implică imperfecțiunea. Existența contingentă este inferioară perfecțiunii, iar aceasta nu depinde de faptele contingente. O stare contingentă a divinității nu poate fi compatibilă cu construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" deoarece nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de individ nu poate exemplifica perfecțiunea. Perfecțiunea ori nu este posibil să existe, ori există cu necesitate, iar existența perfecțiunii divine nu este o chestiune a faptelor contingente, ci a necesității pozitive sau negative 396. Posibilitatea nonexistenței implică contingența, iar contingența implică imperfecțiunea. Existența contingentă este inferioară perfecțiunii, iar aceasta nu depinde de faptele contingente. O stare contingentă a divinității nu poate fi compatibilă cu construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" deoarece nu poate exemplifica
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este nevoie ca stările sale să-l exemplifice în mod necesar, fără riscul eșecului iar acesta poate fi considerat un individ superior 397. Pentru a vedea care sunt caracteristicile perfecțiunii, acest concept este pus în relație și analizat împreună cu conceptul contingenței. Hartshorne numește "contingente" acele concepte a căror exemplificare sau non-exemplificare poate fi contingentă sau care sunt capabile și de a fi și de a nu fi exemplificate. Plecând de aici, propune "argumentul universal al toleranței universale": 1) Toate conceptele contingente
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
divinității nu este contingent. Exemplificarea sa ori este imposibilă, ori este necesară. Devreme ce nimic nu este imposibil dacă nu este contradictoriu alegerea nu este între teism și ateism, ci între teism și pozitivism (Dumnezeu este fără înțeles coerent)398. Contingență înseamnă selecție arbitrară și nu o selecție între ceva pozitiv și ceva doar negativ, ci între anumite posibilități pozitive și altele la fel de pozitive, dar incompatibile cu ele. O astfel de selecție se pare că are zece aspecte, trei dintre acestea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ar putea fi sau ar putea să nu fie reflectat în realitate (viitorul meu fiu) sau în mod necesar nu poate fi reflectat în realitate (termeni vizi precum pătrat rotund). Prin urmare, una din cele trei modalități ale existenței: necesitate, contingență sau imposibilitate este o proprietate a fiecărei ființe și a fiecărui concept 402. Un argument ontologic solid arată că dintre cele trei posibilități referitoare la modalitatea existenței, una este incompatibilă cu ideea unei ființe perfecte. Dumnezeu nu poate exista contingent
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
B.), este problematică deoarece se consideră că "cea mai mare ființă care poate fi concepută" poate fi doar o ființă posibilă, o ființă a cărei existență este condiționată cauzal. Ar fi implicată prin urmare o contradicție deoarece am vorbi despre contingența unei ființe pe care o considerăm cea mai mare posibil. Defectul variantei B afectează și varianta C și prin urmare varianta D trebuie considerată cel mai ușor de susținut 442. Hick John Hick l-a criticat pe Hartshorne pentru confuzia
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atunci când ne referim la posibilitățile logice: 1) nu există adevăruri necesare; 2) există adevăruri necesare, dar nu putem, în principiu, să le cunoaștem; 3) există adevăruri necesare și are sens să încercăm să le cunoaștem. Prin alternativa 1) "necesitatea" și "contingența" își pierd înțelesul cei doi termeni sunt corelativi și pot fi definiți doar unul prin altul. Dacă varianta 2) ar fi varianta corectă, atunci am avea probleme destul de mari în sensul că, atunci când vorbim nu numai de adevăruri necesare, dar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Hartshorne că "necesar" și "contingent" sunt termeni corelativi. Hartshorne consideră că varianta 3) este cea mai credibilă poziție deoarece ne conduce spre acele caracteristici caretrebuie să se găsească în orice lume posibilă(adevărurile necesare) și pentru că ne ajută să înțelegem "contingența". Există câteva greșeli care au obturat înțelesul adevărurilor necesare și printre aceste, bineînțeles, concluzia argumentului ontologic 444. Hick este de părere că în cazul analizei lui Hartshorne avem de a face cu necesitatea ontologică și nu cu necesitatea logică această
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
suficient pentru a demonstra existența lui Dumnezeu, dar este cel mai important pas pentru realizarea acestei sarcini. Acest argument ne arată că putem trage două concluzii raționale atunci când ne raportăm la ființa perfectă: existența sa trebuie considerată necesară sau imposibilă. Contingența trebuie eliminată deoarece este incompatibilă cu statul ființei perfecte. Celelalte argumente teiste ne pot ajuta în alegerea unei variante, iar teismul neoclasic ne oferă un cadru adecvat prin care să ne raportăm la Dumnezeu, în cazul în care am optat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sfărâmată de ciocanul unui nebun și jocurile olimpice întunecate de crimă. Lupta celor doi sportivi ne-a mai dat și altă lecție de filosofie și morală. Încordarea lor, energică și lucidă, dădea clipei o valoare absolută care o scotea din contingență. Atenția la actual, la ceea ce voința, talentul și știința trebuie să decidă, este o virtute ce nu suferă nici amânare, nici invocarea unor izbânzi revolute. Acum și aici trebuie să salvăm ce e de salvat. Acum și aici trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
materialele de construcții cumpărate să nu fie furate de la locul construcției, și se plătesc asigurări în caz de accident pentru mașinile implicate în realizarea unui proiect; - reducerea probabilității sau impactului r., prin întocmirea unor planuri pentru situații neprevăzute sau de contingență (care să fie puse în aplicare dacă r. se materializează). În plan economic, adesea aceasta se referă la crearea unui fond de rezervă pentru a face față unei eventuale defectări a unui utilaj și necesității de a cumpăra sau închiria
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
consum are la bază extinderea sectorului economic industrial, dar mai ales a serviciilor. Două aspecte sunt însă determinante: în primul rând, creșterea venitului pe cap de locuitor, care a dus la creșterea independenței unei importante părți a populației asupra unor contingențe clasice (alimente, îmbrăcăminte, locuință); în al doilea rând -, ponderea populației salariale a crescut masiv, ceea ce a dus nu doar la creșterea populației urbane, ci și a celei care lucrează în servicii/administrație/birouri și a salariaților cu înaltă calificare din
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fel și cum o aplică criticul și teoreticianul, ori cum ar folosi-o criticul cultural. Mihaela Ursa susține că ficționalizarea ne poate debloca din criza relativismului cunoașterii, ne poate salva din naufragiul deconstrucției. Cu toate acestea, există, cred, o anumită contingență, ori rezistență, ce reține acest zbor de imaginare a unei matrice structurale. Și anume, e vorba de experiența mereologică, cum ar spune Doleäel, de transformare a structurilor și de gândire a unor structuri ale lumilor ficționale literare. Or, spunea Goethe
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât ici o vorbă, colo o frază sau o amintire... -, situa binele suveran în impasibilitate, în capacitatea de a nu te lăsa afectat de lume, de micimile și meschinăriile ei. Foarte probabil, bucuria filosofică este aceea de a trăi deasupra contingențelor obișnuite, alături de preocupările celor mulți, în alt loc decât pe scena trivială a cotidianului omului de pe stradă. Plăcerea de a fi și de a exista ca individualitate solară, liberă, independentă, autonomă, inaccesibilă violențelor venite de altundeva: un tiran, trupul, dorința
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bei și mănânci, de hainele pe care le porți ori de drahmele pe care le ai în pungă. Sofistul propovăduiește libertatea și facilitatea existenței pe care le reprezintă banii, nu ca scop, ci ca mijloc de a te emancipa față de contingențe și de a-ți făuri libertatea. Socrate al lui Platon - probabil departe de Socrate cel istoric! - afirmă că disprețuiește banii. Bănuim însă că, aici ca și în alte părți, el este doar purtătorul de cuvânt al lui Platon... Cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și Frieberg, 1999Ă. B.J. Avolio atrage atenția asupra nevoii de a iniția cât mai multe, variate și profunde cercetări cu privire la caracteristicile subalternului din perspectiva conducerii (până în prezent autorul a găsit doar trei studii publicate pe acest subiectă. Diferite modele tradiționale contingențe privind leadership-ul (modelul contingent al caracteristicilorFiedler-1967, modelul contingent normativVroom și Yetton 1973, teoria cale-scop a lui House și Mitchell-1974, teoria situaționala a lui Hersey și Blanchard-1969,ș.a.Ă au în vedere doar unele elemente ale procesului de conducere. În viitor
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
absolută, au îndepărtat cunoașterea și cultura social-politică de menirea comunitară și finalitatea terapeutică. Desigur, această situație este explicabilă prin "moștenirea modernă" a cărei pretenție de obiectivitate și raționalitate universală a devenit din ce în ce mai inoperantă pentru o epistemă dominată de antifundaționalismul, failibilismul, contingența, diferențierea și pluralitatea spiritualității postmoderne (Rorty 2000), dar și de deschiderile onto-teologice, ecumenice și ecosistemice ale transmodernității (Carpinschi 2008). În aceste circumstanțe socio-culturale, cred că se impune remodelarea eco-sistemică și comprehensivă a conceptului modern de "ideologie". Definițiile curente ale ideologiei
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o comunitate de limbă care nu este majoritară la nivel național și, pe de altă parte, prezența istorică pe teritoriul țării "de adopție", minoritățile etno-lingvistice diferă între ele prin modul de formare: unele își au originea într-un proces de "contingență" (deplasarea granițelor) iar altele (minorități "prin esență") s-au format în urma unor exoduri deliberate (Plasseraud 1998). Modul de formare dar și relația cu statul-eponim (cel cu care grupul etno-lingvistic are în comun limba și, în unele cazuri, elemente culturale și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestea se constituie ca partide "etnice". Luând în considerare orientarea programatică a acestor partide sau al doilea criteriu -, partidele etnice din țara noastră ar putea fi separate în cel puțin două categorii. Prima aparține partidelor minorităților naționale formate fie prin contingență, fie în urma unor exoduri deliberate -, partide ale căror platforme politice și electorale au un caracter etno-identitar evident (UDMR, PCM, FDGR, UUR, UDUR, UDTTMR etc). Din a doua categorie fac parte partidele grupurilor etno-lingvistice care nu se raportează identitar la un
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
precis nu mai are nici sens religios nici chiar sens social, el este cel mult un fenomen estetic. Ritualul, ca structurare a unei compulsii de repetiție, o acoperă și o maschează pe aceasta, în uitarea originilor sale. Ea sfidează ireductibila contingență dând un stil existenței subiective, impunând o raționalitate care conferă seriozitate existenței. Înțelegem de ce America este un spațiu de idealizare și că ea este în ea însăși o structură de idealizare care în același timp scapă și se sustrage sensului
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nicio estetică mondială. Cu excepția enciclopediilor, când totul s-a încheiat. Vitrificat. Expus. Dezamorsat. Opera de artă nu are nevoie de un mesaj, dar fără mit pare să se epuizeze. De unde nevoia de înțeles de a o mitiza, plasând-o în afara contingențelor, deasupra tuturor și a ei însăși; ceea ce înseamnă, de fapt, superstiție. Or, frumusețea nu poate fi propriul ei mit, din același motiv pentru care umanitatea, sub numele de "Marea Ființă", nu poate fi propria-i divinitate. Acest motiv este o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ci ca imagine a nimic altceva, a niciunei alte imagini posibile. De aceea este un sacrilegiu și mai mare să arzi un portret decât un peisaj și un tablou decât o bandă video sau o fotografie, căci astfel distrugi o contingență care nu se va mai repeta. Sortilegiile inimitabilului absolut au cuprins până de curând, în aceeași plăcere anxioasă, reproducerea realului de către mână și fragilitatea unei priviri tabu moral cauzat de unicitatea biologică. În tehno-artă, ca de multe ori în trecut
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
-i dai o imagine ar fi o crimă și o nebunie. Doar pentru al treilea, creștinismul, cel puțin în versiunea lui catolică, imaginea fizică a divinului era negociabilă. O dată cu grafosfera, întemeiată pe tipar, vizibilul își redobândise demnitatea, dar ca o contingență care urmărește sau regularizează o necesitate accesibilă logic, prin discurs sau abstracție. Descartes: "Orbul este cel mai bine plasat ca să facă geometrie". Se considera atunci drept evident faptul că lumea se explică prin ceea ce ne ascunde. În această sferă, adevărul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]