1,427 matches
-
cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie, extraversie, ambiegalitate, coartare) și de trăsăturile de stil cognitiv (operativitate convergentă sau divergentă, operații de analiză sau sinteză); 3. factorii favorizanți pentru creativitate sunt introvesia și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță intimă, introverți și ambiegali, cu stiluri de percepere și gândire mixte, adică sintetico-analitic și divergent convergent; 5. există un prag al inteligenței sub care creativitatea nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de abilități ale gândirii divergente J. P. Guilford, începând din 1949, desfășoară cercetări asupra intelectului, creativității, a modalităților de evaluare și formare educațională a acestor abilități, a importanței lor în diferite tipuri de profesii. Asimilează creativitatea gândirii divergente (opusă gândirii convergente) ce permite în cadrul procesului cognitiv schimbarea direcției și găsirea mai multor soluții. Conform modelului tridimensional și ai vectorilor acestuia, Guilford definește și realizează probe pentru următoarele tipuri de abilități: 4 serii de teste de fluiditate pentru: Fluiditatea verbală - producerea divergentă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dintre viteza luminii în vid și viteza luminii în acel mediu. Cum se comportă o lentilă într-un mediu transparent? Lentilele sunt medii transparente delimitate de suprafețe plane sau sferice. Forma diferită a lentilelor produc unghiuri de refracție diferite. Lentilele convergente apropie razele de lumină și dacă sunt folosite de a observa obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea Nr.crt. iîgrade ) rîgrade ) ABîcm ) CDîcm ) AB/CD 12 fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea Nr.crt. iîgrade ) rîgrade ) ABîcm ) CDîcm ) AB/CD 12 fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al lentilei. Materiale necesare: o lentilă de aer convergentă o cuvă transparentă apă cu fluoresceină ecran sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: Umpleți cuva cu apă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al lentilei. Materiale necesare: o lentilă de aer convergentă o cuvă transparentă apă cu fluoresceină ecran sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați o cu un fascicul paralel de lumină de la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă-mediu exterior. De aceea, orice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care lumina străbăte distanța d. 9. Pentru aparatele optice cu imagini reale totdeauna imaginea este mărită. 10. Punctele conjugate sunt punctele obiect și imagine. 11. Lupa este un sistem optic convergent sau divergent. 12. Lumina este o undă electromagnetică. 33 13. Lumina la trecerea din apă în sticlă î napă< nsticlă) își micșorează viteza. 14. Imaginea unui obiect într-o lentilă divergentă poate fi și reală. 15. Microscopul obține o imagine
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mare decât obiectul. 16. Putem obține o imagine mai mare decât obiectul cu o oglindă plană sau sferică. Imaginea unui obiect într-o oglindă plană este totdeauna virtuală. O lentila biconvexă poate avea distanța focală f = 30cm. Asociind o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă într-un sistem optic, se poate obține imaginea virtuală mărită a unui obiect. 20. O prismă optică aflată în aer care se introduce într-un lichid își micșorează unghiul de deviație minimă. Secțiunea pricipală a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se formează în același plan cu obiectul. 5. Imaginea unui obiect real obținută cu ajutorul unei oglinzi convexe este: a) virtuală; b) mărită; c) răsturnată; d) micșorată. 6. Plasate în aer, NU sunt lentile negative: a) lentilele biconvexe; b) lentilele menisc convergent; c) lentilele cu marginea groasă; d) lentilele biconcave. 7. Convergența unei lentile plan convexe: 36 a) se măsoară în metri la minus unu; b) depinde numai de indicele de refracție al lentilei; c) descrește când raza de curbură a suprafeței
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b) depinde numai de indicele de refracție al lentilei; c) descrește când raza de curbură a suprafeței sferice scade; d) depinde numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu o oglindă plană; d) numai cu lentile divergente. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este: a) virtuală; b) dreaptă; c) reală; d) micșorată. 11. Franjele obținute cu dispozitivul lui Young
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
este de 10 m, iar de la imagine la lentilă este de 2,5 m. Să se determine convergența lentilei dacă imaginea este: a) reală; b) virtuală. 2. Un obiect se află la distanța d1=10 cm în fața focarului unei lentile convergente, iar ecranul pe care se formează imaginea sa la distanța d2=40 cm dincolo de celălalt focar. Să se afle distanța focală a lentilei și mărirea dată de lentilă în această situație. 3. Două lentile cu distanțele focale f1 = 12 cm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mare decât raza de curbură? 7. În 1675, biologul olandez Anton van Leeuwenhoek, utilizând o singură lentilă, cu o distanță focală probabilă de 1,25mm, a descoperit bacteria. Care era mărirea dată de acest strămoș al microscopului? 8. O lentilă convergentă formează o imagine reală și de 4 ori mai mare decât un obiect. Știind că distanța dintre obiect și imagine este de 60cm, să se afle: a) poziția obiectului și a imaginii; b) distanța focală a lentilei. 9. Un bloc
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
picătură de lichid. Care este valoarea maximă a indicelui de refracție n2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se reflecte total în punctul I? Citiți cu atenție enunțurile, apoi scrieți simbolul potrivit pentru fiecare enunț ! Lupa este o lentilă convergentă. Convergența unei lentile se exprimă în dioptrii. C= 1 / f O dioptrie este convergența unei lentile care are distanța focală de un metru. Radiațiile ultraviolete sunt periculoase pentru ochi. Un efect al radiațiilor ultraviolete este ,, boala oftalmică de zăpadă “. Jules
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
reală se formează la intersecția razelor de lumină. În cazul hipermetropiei, oamenii au tendința să depărteze obiectele de ochi. În cazul miopiei, se apropie obiectele de ochi. Refracția este un termen din latină și are sensul de frângere, rupere. Lentila convergentă strânge razele de lumină. Lentila divergentă împrăștie razele de lumină. Ochiul este asemenea camerei obscure. Ochiul conține o lentilă convergentă numită cristalin. 40 Ochiul și aparatul fotografic sunt instrumente optice care dau imagini reale. Culorile primare în televiziune sunt: roșu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cazul miopiei, se apropie obiectele de ochi. Refracția este un termen din latină și are sensul de frângere, rupere. Lentila convergentă strânge razele de lumină. Lentila divergentă împrăștie razele de lumină. Ochiul este asemenea camerei obscure. Ochiul conține o lentilă convergentă numită cristalin. 40 Ochiul și aparatul fotografic sunt instrumente optice care dau imagini reale. Culorile primare în televiziune sunt: roșu, galben și albastru. Într-o zi cu soare, un copil a reușit să aprindă o frunză uscată și o bucată
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
o bucată de ziar, cu ajutorul unei lupe. Culorile primare în imprimerie sunt: magenta, galben și cyan. Mirajul optic apare în deșert, dar și în localitatea noastră. 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă: a. la infinit; b. la dublul distanței focale; c. între focar și dublul distanței focale; d. între focar și lentilă. 2. O rază de lumină trece din aer în1 = 1) într-un mediu cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
88; b.1,54; c.1,41; d.1,33. 3. Dintre parcursurile razelor de lumină printr-o lentilă divergentă redate în Fig.2.3 4. Un obiect liniar luminos este situat transversal pe axul optic principal al unei lentile convergente, la distanța x1 = -15 cm de aceasta. Imaginea formată este reală și de două ori mai mare decât obiectul. Distanțele focale ale lentilelor sunt f1= 1m, respectiv f2 = 40 cm. Un obiect real este așezat, perpendicular pe axa optică principală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
21/2); b. n î1, 2); c. n î 21/2 ,2); d. n î1,21/2). 2. Pentru determinarea experimentală a distanței focale a unei lentile divergente se realizează un sistem alipit format din lentila divergentă și o lentilă convergentă având distanța focală f2 = 8 cm. Sistemul astfel format se așază pe un banc optic. Se constată că pentru a obține o imagine clară a obiectului real situat pe axa optică la distanța d1=18 cm în fața sistemului de lentile
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
7. Arătați cum își schimbă distanța focală o lentilă aflată mai întâi în aer și apoi introdusă într-un lichid cu indicele de refracție absolut n1. Dar pentru o lentilă de aer biconvexă? 8. La o lentilă convexă concavă îmenisc convergent) se argintează suprafața concavă. Convergența sistemului ajunge nulă. Dacă razele de 3. Trei prisme identice, cu secțiunea principală triunghi echilateral, având indicele de refracție n=1,41 sunt așezate ca în Fig.2.10. Să se calculeze unghiul de deviație
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
imaginii). a. Folosind prima formulă fundamentală a lentilelor subțiri, stabiliți dependența distanței imagine-lentilă de distanța d1 dintre obiect si lentilă, pentru o lentilă cu distanța focală f ; b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă convergentă. Veți considera un obiect așezat perpendicular pe axa optică principală, distanța obiect-lentilă fiind egală cu dublul distanței focale; c. Folosind datele experimentale culese, calculați raportul dintre mărirea liniară transversală, corespunzătoare unei distanțe obiectlentilă d1C =32cm si cea corespunzătoare distanței obiect-lentilă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media aritmetică a intensităților undelor care se suprapun; c. intensitatea undei rezultate prin interferență este maximă; d. intensitatea undei rezultate prin interferență este nulă. 3. Un elev utilizează o lentilă convergentă subțire pentru a observa un obiect liniar AB. Acesta plasează lentila la 10 cm de obiect, astfel încât obiectul să fie perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea observată este dreaptă și de trei ori mai mare decât obiectul. a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b) unghiul refringent este mai mic decât unghiul limită; c) unghiul refringent este mai mic decât dublul unghiului limită; d) unghiul refringent este mai mare decât dublul unghiului limită. 2. Imagini reale se pot obține astfel: a) numai cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu lentile divergente; d) cu o oglindă plană. 3. Unitatea de măsură m-1 este caracteristică următoarelor mărimi fizice: a) convergenței lentilelor; b) puterii optice a microscopului; c) puterii optice a lupei; d
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]