4,062 matches
-
propovăduire: „învățați” și „botezându-i” exprimă acțiuni simultane pe care aceștia aveau a le îndeplini. Din text „nu rezultă că ei trebuie să adopte neapărat o ordine cronologică în desfășurarea activității-predică-Botez sau invers -, ci să determine, prin cuvânt convingător, la convertire, la întoarcere din rătăcirea lor și la acceptarea Botezului. Vârstnicilor li se cerea credință și pocăință. La cei vârstnici se referă Mântuitorul când spune: «Cel ce va crede și se va boteza, se va mântui», precum și Sfântul Apostol Petru când
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
tribuna și amenință în mod serios libertatea muncii și a tranzacțiilor. Restricția Domnul Prohibant (nu eu sunt cel care i-a dat numele, ci domnul Charles Dupin, care de atunci... dar în fine...), domnul Prohibant își consacra timpul și capitalurile convertirii în fier a minereurilor de pe pământurile sale. Cum natura a fost mult mai generoasă cu belgienii, aceștia ofereau fierul francezilor mai ieftin decât domnul Prohibant, ceea ce înseamnă că toți francezii, sau Franța, putea obține o cantitate dată de fier cu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ceva). În ziarul Ialomița, care primejduiește prin aparițiunea sa fiecare duminică a târgușorului (URBEI) Styrbei, se face și literatură. Un tânăr plin de talent, cum se vede, publică în acea foaie Dramele Baraganului, scriere originală (foarte originală! ) contimporană. Prima parte: convertirea banditului, cârcima de la cărare. Iată textul începutului: Era timpul înfiorător. Sara unei din cele din urmă zile ale lui fevruarie anul 1848 adusese cu sine un viscol spăimântător. Ninsoarea grozavă ce începuse de cu ziua, nu mai putea cădea. Ea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
catolicii s-au luptat pentru deținerea controlului asupra statului. Este interesant să speculăm dacă o victorie protestantă ar fi generat un altfel de stat în Franța, unul mai asemănător cu Anglia sau Olanda. În final, războaiele s-au sfârșit odată cu convertirea lui Henric al IV-lea la catolicism in 1593. Henric este celebru pentru următoarea afirmație: "Paris vaut bien une messe" (Parisul merită o liturghie). La început hughenoții au fost tolerați prin semnarea edictului de la Nantes de către Henric în 1598. Această
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
-și exercita posibilitatea de alegere asupra propriei vieți și în mod particular asupra problemelor ca avortul, stilul de viață sexuală, sexul preși post-marital sau homosexualitatea. Unii simțeau că toate restricțiile asupra sexualității ar trebui ridicate, chiar și în privința pedofiliei.32 "Convertirea" stângii socialiste: autogestiunea și regionalismul La nivel politic, autogestiunea, cel mai bine tradusă ca participativă și/sau ca democrație directă, a devenit o temă populară în anii 1970. Acest lucru a coincis exact cu reînvierea interesului pentru regionalismul politic după
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și, respectiv, Lille iar acest lucru va avea un impact asupra naturii reformelor. La început, partidele de dreapta s-au opus acestor reforme, acum în opoziție, și mai ales gauliștii, încă profund atașați de ideea de stat unitar centralizat (în ciuda convertirii liderului lor la regionalism în 1969). Obiecțiile au putut fi auzite și din partea partidelor de stânga, inclusiv Partidul Comunist, MRG-ul (Mișcarea Radicală de Stânga) și din partea socialiștilor precum Jean-Pierre Chevènement, liderul CERES (Centre d'études, de recherches et d
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
înscrie în rândul povestitorilor, urmează aceeași linie aristocratică pe care grupul o păstrează în ceea ce privește manierele alese și cultura. Deși în povestirile ei din primele două zile imaginile feminine lipsesc, naratoarea dovedind un umor fin în surprinderea unor aspecte legate de convertirea la creștinism a unui evreu, care descoperă cu stupoare corupția clerului, dar conchide că e bine să adere la această religie ce supraviețuiește în ciuda detractorilor săi, sau de proclamarea unui om simplu drept sfânt și nevoia crescândă a maselor de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o unitate distinctă de terțete. „Nu le-a reunit într-o colecție, așa cum a făcut Petrarca, și pe multe le-a ars în momentul convertirii sale. Aceste poezii au fost considerate, în cea 585 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 14. (trad. n.) 586 Giovanni Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 5. (trad. Nina Façon) 587 „Ele femei nu sunt, ci pacoste pentru ceilalți,/ Fără-ndurare, făr’ de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dintre incertitudinile formulate (dacă este bine sau nu ca cineva să se îndrăgostescă) regina răspunde, surprinzător, negativ. Acest „nu” ilustrează, de fapt, o respingere a dragostei profane sau a venerării păgânului Cupidon. „Întrebările despre dragoste devin un episod al unei convertiri. Este un moment semnificativ în dezvoltarea dragostei dintre Florio și Biancifiore, care merge de la dorința trupescă, inspirată de Ovidiu în prima carte, până la căsătorie, evlavie și la o aderare la creștinism, care are loc în cartea finală. Dar tensiunea dintre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
759 Rugăciunile, dar mai ales purtarea ei sfioasă, atrag adepți la religia lui Hristos: „Constanța este înfățișată ca aducând la creștinism o singură persoană prin intermediul predicii; în celelalte cazuri atât ceea ce face, cât și ceea ce spune devine un exemplu pentru convertirea altora. În acest sens, modul miraculos în care predică, conferit tocmai pentru a putea converti la creștinism, seamănă cu experiențele intime, private, de glosolalie ale femeilor sfinte, experiențe care, de obicei, erau împărtășite între respectiva femeie și o altă persoană
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reală, naturală, ci visată, mai mult în planul ipoteticului, al dorinței. Adevărata magie în text nu ține de dispariția stâncilor, ci de schimbarea atitudinii pretendentului, care devine la fel de miraculoasă ca și cea a cavalerului din Povestirea târgoveței din Bath. Magia convertirii sufletești se dovedește mult mai complexă și pe ea mizează naratorul pentru a impresiona. „Magia umană nu este nimic altceva decât puterea ființei umane de a se schimba.”832 Cu toate că este fidelă, virtuoasă, sinceră și oarecum capabilă de jertfă, Dorigena
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din rai adusu-vi-le-am vouă,/ și nicecând usca-se-va vreuna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
miresma-vor totdeauna;/ Acela doar le vede, care cată/ Cu ochi de prunc și inimă curată.” 867 Destinul deosebit al protagoniștilor este anticipat de această distincție celestă primită ca semn al realelor calități de care personajele dau dovadă. Acțiunea de convertire nu rămâne doar în spațiul restrâns al familiei, la noua religie va adera și fratele lui Valeriu, Tiburțiu, ci devine publică: tinerii sunt omorâți pentru că nu aduc jertfe idolilor, Cecilia reușește însă să-i mobilizeze pe cei din jur, chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 31. (trad. n.) 1031 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 88-90. 1032 Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea se înscrie în tradiția misogină a epocii. „Ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea se înscrie în tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
actuale, Începe totuși prin a invoca exemplul oracolelor tămăduitoare al lui Mopsos și al lui Amphilochos, care erau de-a dreptul Înfloritoare. El Își susține ideea printr-o anecdotă menită să confirme credința mereu crescândă În oracol. E vorba despre convertirea unui epicureu. Și Pausanias afirmă că oracolul lui Mopsos era cel mai infailibil dintre toate 2. Acest entuziasm extraordinar pentru oracolele tămăduitoare, unde minunile dețin un loc Însemnat, nu era străin de nevoia de o divinitate eficientă și binefăcătoarepe care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
înscrie în rândul povestitorilor, urmează aceeași linie aristocratică pe care grupul o păstrează în ceea ce privește manierele alese și cultura. Deși în povestirile ei din primele două zile imaginile feminine lipsesc, naratoarea dovedind un umor fin în surprinderea unor aspecte legate de convertirea la creștinism a unui evreu, care descoperă cu stupoare corupția clerului, dar conchide că e bine să adere la această religie ce supraviețuiește în ciuda detractorilor săi, sau de proclamarea unui om simplu drept sfânt și nevoia crescândă a maselor de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o unitate distinctă de terțete. „Nu le-a reunit într-o colecție, așa cum a făcut Petrarca, și pe multe le-a ars în momentul convertirii sale. Aceste poezii au fost considerate, în cea 585 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 14. (trad. n.) 586 Giovanni Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 5. (trad. Nina Façon) 587 „Ele femei nu sunt, ci pacoste pentru ceilalți,/ Fără-ndurare, făr’ de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dintre incertitudinile formulate (dacă este bine sau nu ca cineva să se îndrăgostescă) regina răspunde, surprinzător, negativ. Acest „nu” ilustrează, de fapt, o respingere a dragostei profane sau a venerării păgânului Cupidon. „Întrebările despre dragoste devin un episod al unei convertiri. Este un moment semnificativ în dezvoltarea dragostei dintre Florio și Biancifiore, care merge de la dorința trupescă, inspirată de Ovidiu în prima carte, până la căsătorie, evlavie și la o aderare la creștinism, care are loc în cartea finală. Dar tensiunea dintre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
759 Rugăciunile, dar mai ales purtarea ei sfioasă, atrag adepți la religia lui Hristos: „Constanța este înfățișată ca aducând la creștinism o singură persoană prin intermediul predicii; în celelalte cazuri atât ceea ce face, cât și ceea ce spune devine un exemplu pentru convertirea altora. În acest sens, modul miraculos în care predică, conferit tocmai pentru a putea converti la creștinism, seamănă cu experiențele intime, private, de glosolalie ale femeilor sfinte, experiențe care, de obicei, erau împărtășite între respectiva femeie și o altă persoană
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
reală, naturală, ci visată, mai mult în planul ipoteticului, al dorinței. Adevărata magie în text nu ține de dispariția stâncilor, ci de schimbarea atitudinii pretendentului, care devine la fel de miraculoasă ca și cea a cavalerului din Povestirea târgoveței din Bath. Magia convertirii sufletești se dovedește mult mai complexă și pe ea mizează naratorul pentru a impresiona. „Magia umană nu este nimic altceva decât puterea ființei umane de a se schimba.”832 Cu toate că este fidelă, virtuoasă, sinceră și oarecum capabilă de jertfă, Dorigena
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din rai adusu-vi-le-am vouă,/ și nicecând usca-se-va vreuna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
miresma-vor totdeauna;/ Acela doar le vede, care cată/ Cu ochi de prunc și inimă curată.” 867 Destinul deosebit al protagoniștilor este anticipat de această distincție celestă primită ca semn al realelor calități de care personajele dau dovadă. Acțiunea de convertire nu rămâne doar în spațiul restrâns al familiei, la noua religie va adera și fratele lui Valeriu, Tiburțiu, ci devine publică: tinerii sunt omorâți pentru că nu aduc jertfe idolilor, Cecilia reușește însă să-i mobilizeze pe cei din jur, chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
p. 31. (trad. n.) 1031 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 88-90. 1032 Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea se înscrie în tradiția misogină a epocii. „Ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Giovanni Boccaccio, Il Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea se înscrie în tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]