246,706 matches
-
lui de trandafiri care parcă înfloresc numai rămurele uscate și spini, scaieți imuni la devenirea întru anotimpuri, adică mereu galbeni și casanți, bănci de fier pe care nu te poți așeza decât ca un fachir, leagăne, tot din fier, pentru copiii surzi ca să nu le audă scrâșnetul sinistru și pentru copiii care visează să ajungă în Afganistan unde pericolele sunt mult mai puține decât datul cu leagănul în parc, încât simți imboldul de a o lua așa hai-hui prin el, la
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
spini, scaieți imuni la devenirea întru anotimpuri, adică mereu galbeni și casanți, bănci de fier pe care nu te poți așeza decât ca un fachir, leagăne, tot din fier, pentru copiii surzi ca să nu le audă scrâșnetul sinistru și pentru copiii care visează să ajungă în Afganistan unde pericolele sunt mult mai puține decât datul cu leagănul în parc, încât simți imboldul de a o lua așa hai-hui prin el, la plimbare. Puțini cetățeni au însă romantismul în sânge - iar Ivan
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
ouă, dresuri de damă, băsci, șepci, pufoaice, pungi cu legume și oase pentru ciorbă, votcă, spumant, muștar, becuri de 40 w, lanterne, gută sau ace de pescuit, sfeclă roșie la borcan, hârlețe, stropitori de grădină, lighene de plastic pentru îmbăiat copilul, broboade, gumari, bețișoare aromate, carpete dinTașkent, matrioșe, stilouri din plastic cu rezervor detașabil etc. -, Marfa își spăla tunica plus alte câteva mărunțișuri, niște otrepe, izmene, cămăși, ciorapi, chiloți de-ai ei, cu apa caldă a Cervenkov-ilor. Bineînțeles că Boris nu
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
și drumul la poartă în vara din iarnă. 6. O umbră a numelui Tău eram și mă bucuram întru singurătatea mea bogată. Salvarea insulei în casa, cît de senină e mărturisirea freziei către laleaua albă, în prag de primăvară cînd copiii au plecat la cules de leurdă și de păpădii. Un pas și încă unul, o nouă hartă caligrafiază umbrele noastre în parcul cu copaci exotici. Cîndva, sub umbra cireșului japonez sub care stăm acum își avea atelierul meșterul de stele
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
întors cu fața la mine spunând răspicat: - Cred că nu mă mai iubești! Am luat telegrama de pe noptieră și i-am pus-o pe piept. Imediat a înțeles că mama murise. Apoi m-a luat în brațe legănându-mă ca pe un copil - spunând că trebuia să mă duc la înmormântare, să încerc să obțin viza de la Ambasada romană din Stockholm. Era aproape imposibil să fac asta - ambasada era în război cu editura noastră care publicase cărțile unui dizident român în suedeză și
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
mei de pe socluri". înfruntaseră nu numai intemperiile climei nordice dar și violența unor timpuri în care oamenii ajunseseră să vandalizeze chiar și statuile. în dreptul statuii de patru metri a lui Carolus Linnaeus, m-am simțit în siguranță și parcă înviorată. Copilul din mine își închipuia că se putea ascunde sub toga academică a savantului. Din statuile orașului simpatizam cu un Carolus cu o sabie ridicată în aer, și cu acest Carolus ținând o floare în mână. încă din vremurile ceva mai
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
bate gândul să mă întorc pe totdeauna în România cât mai beneficiez de relativa "tinerețe" a celor 63 de ani! Quarta et Quintus au petrecut după-amiaza la noi, răsfățați alimentar de Ultima, care îi adoră. La 18 și 16 ani, copiii mei francezi duc viața dură a adolescenților acestei epoci, care trebuie să studieze și să-și aleagă cu grijă viitorul profesional. În compania noastră, ei par a se odihni întrucâtva de tensiunile acestui bellum omnium contra omnes. Vineri, 12 aprilie
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
auzit, deci, din câte mi-a zis maică-mea, și altcineva... Deci, maică-mea n-o vrut să mă aibă pe mine, că-i era rușine la vârsta de 44 de ani, ca ea să aibă... să dea naștere unui copil. Iar când m-am născut, m-am născut fără viață... din auzite, nu știu eu atunci... Și au chemat pe o vecină de-a mea, care-i moartă acuma, și m-au trezit... M-am trezit la... după o jumătate
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
or ști, da^, măi! Hai, vecinii mă pot pândi, da^ Până-i lume nu m-or ști, da^, Până-i lume nu m-or ști, măi! șBabaț: Păi, măi omule, păi ce știu eu să zâc, no, ce? Ai fo^ copil, no... amu^ ești mare... Amu^ îți vezi de lucru, și de capre, și de distrare... și ce? șRodicaț: Cum cânt, așa... cânt... /Baba/: Ai, de cântat, d-apoi cântă frumos... Cântă... cântă frumos... șRodicaț: Pe la nunți... șBabaț: Și la nunți
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
compania? CGM: Avem În medie circa 20 salariați, Între aceștia fiind cuprinsă și conducerea. Dintre aceștia, un român, care este cu noi de un sfert de secol, și-a realizat o situație de invidiat investind În proprietăți și dându-și copiii la studii superioare. Alții, În deosebi de limbă spaniolă, au rămas la un nivel scăzut făcând un lucru repetitiv dar esențial În prelucrarea și inspectarea minusculelor aparate ortodontice. Așa cum au fost formați, salariații pe care Îi avem permit conducerii să
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
total diferit, Universitatea Valahia din Târgoviște (Metalurgie) și Universitatea Carol Davila din București (Medicină). ND: Claudiu, ai rămas dator să descrii newsletter-ul pe care Îl scoți de peste 20 ani. Jenny, partenera ta de business, a calificat revista ”The Insider” drept copilul tău. În ce măsură are dreptate? CGM: La Început, când am auzit-o, am fost revoltat: o scriam și o trimiteam pe banii companiei, era adevărat, dar aceasta cheltuială era compensată prin a aduce prestigiu unei activități pe atunci discutabile. Revista genera
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Adamesteanu, F. Ilis și alți români, fiind decorată de statul român cu Ordinul Meritul Cultural În grad de Comandor. Prin recăsătoria tatălui meu, am devenit rudă și cu faimoasa mezzo-soprană Viorica Cortez a cărei carieră a făcut obiectul unei cărți. Copil fiind, am stat pe genunchii lui Corneliu Zelea Codreanu, care sa Întâmplat să fie coleg de bancă cu tatăl meu pe vremea când amândoi erau studenți la facultatea de drept din Iași. Deși atras de unele idealuri legionare, tatăl meu
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
din școală, fusese racolat de servicii și apoi nu mai scăpase. Era ofițer de grăniceri, dar și om acoperit al serviciilor (încă o mască!). Probabil aici fusese drama sa inițială, nodul conflictual, întâmplarea care-l stricase pentru totdeauna. Era un copil foarte deștept, promitea mult, avea aceste certe înclinații literare care, iată, nu l-au părăsit niciodată și pe care totuși le-a dus, în felul său, până la capăt. Dar provenea dintr-o familie modestă. Tatăl său (lăcătuș-mecanic, muncea zdravăn, dar
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
strivească, să-l facă praf și pulbere pe cel care-l iscase. Înainte însă de a face pasul următor, în prezentarea cercetărilor mele, abuzez de răbdarea și îngăduința dumneavoastră și vă solicit răgazul încă unei acolade asupra personajului. Când eram copil, am citit o biografie a lui Cristofor Columb, era o carte dinainte de '44, nu știu cum păstrată de tatăl meu, ferfenițită, scrisă de un autor cu nume nemțesc, Jacob Wassermann, și tradusă de Ion Sân-Giorgiu. Cartea m-a impresionat în întregul său
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
strigam la el revoltat de toate monstruozitățile pe care le aflasem despre el. Îl deranja. Proiectase altfel această scenă. Repet, probabil cu dumneavoastră aflată în fața lui, nu cu mine. Și nu așa, fără cuvinte, în tăcere, cu seninătate. Când eram copil, tatăl meu m-a rugat să mă străduiesc să-mi iubesc semenii ca pe mine însumi. M-am străduit. Dar n-am izbutit cu toți. Unul a fost Sinescu, un ins din orașul meu natal, care mi-a displăcut profund
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
dreaptă și-o vară toridă în cea stângă inima mi-e un adevărat patinoar alunecă moartea ori de câte ori încearcă să mă prindă în schimb sufletul arde până la cer După ce l-am stropit cu votcă vântul îl umflă ca pe un zmeu copilul din mine se aruncă în beznă ca pe un derdeluș argintiu o pasăre albă îi soarbe zâmbetul de pe chip și mi-l stoarce în palme stau cu fața la Dumnezeu și aștept să-mi regenereze trupul doi maidanezi și-au făcut culcuș
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
de viață a albinelor: "... doar ochiul treaz / de-abia reușește-a ține trupu-n / balansare, să nu-l scape nici pe-o / clipă din vedere, cum nu-l scapă din / veninoșii ghimpi - vie - cununa / de albine, cea roind în jurul / frunții de copil din flori - polen / să culeagă? - fiecare dîndu-i / ac pentru-a-l nălța în zborul ei / măcar pe o clipă și murindă / alta vine să-i dea ac și ora / îi dă ghimpe și roind cununa / se-nnoiește-n zbor și
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
nemișcate cu ghirlande de surle și tobe de ghitare electrice și clavecine tac nu ne aud nu ne privesc La Ruine prezentatorul profesor critic poet care comite încontinuu erori de apreciere și cere tuturor după și mult prea tîrziu iertare copilul care doarme cu genunchii la gură și fără pantofi în mijlocul zilei chircit într-o flanelă prea largă în firida unei clădiri interbelice lîngă niște monezi dintr-un metal dubios și care visează despre Josephine Baker la brîu cu salba ei
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
cum un chelner așeza pe un braț, ca la circ, zece halbe, una peste alta, neclintite. Trecea printre mese și înlocuia halbele goale, fără ca cineva să-i ceară. Vârsta și sexul erau respectate: domnii beau din halbe, iar doamnele și copiii mai mari câte-o regală - un pahar conic, lunguieț - sau un carcalete, un soi de sirop încuscrit cu două degete de vin. Cât să mănânci și să bei? Discuțiile erau totul, numai că pe mine mă plictiseau. Nu însă totdeauna
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
el îi dă târcoale Evelinei? - Da! - Du-te și scuipă-l! Ușor de zis, greu de încasat. Dar am făcut-o, cu prețul multor stele verzi. M-am liniștit abia când a apărut Ionel Roșu. - Ce faci, grăsane, bați un copil? Și până să aștepte vreun răspuns l-a și izbit cu-n cap în meclă de i-a dat borșul, după care l-a luat să mi-l distreze, pe bucățele, cum zice și cântecul: "Pe la dinți, pe la molari, Ca
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
nepăsătoare din înălțimi și din țărînă modesta lor hrană? Dar veselele rîndunele aducătoare de primăveri? Sau porumbeii, populație cu care piațetele unor orașe ca Veneția, Parisul sau Tel-Avivul sînt atît de familiarizate? Haide să zăbovim puțin asupra mult alintatelor zburătoare. "Copilul meu cînd era mic gîngurea tot timpul ca un porumbel". "Porumbița mea, ce dulce ești!" "Se giugiulesc toată ziua, ca doi porumbei!" Era o plăcere să-i vezi în cuibul lor de porumbei". Nu voia să mănînce mai nimic, ciugulea
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
pe vecie cu astrele Își scutur-adesea o glumă Din zaua-nfipta-n braniște Să crească umbră de huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet copil, mai ai de învățat, Ca-n lunca adormita sub soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN-ul fredonat de cântecul geneticii. Suflet copil, de-ai ști că gelozia, În haină ponosita a lui Arhimede, Scufunda-n fiecare-apus
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet copil, mai ai de învățat, Ca-n lunca adormita sub soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN-ul fredonat de cântecul geneticii. Suflet copil, de-ai ști că gelozia, În haină ponosita a lui Arhimede, Scufunda-n fiecare-apus melancolia, Ai inunda-n sărut zborul de lebede. Suflet copil, tu încă vrei să crezi, Ca-n dânsul dintre două paranteze Trei puncte la final dac-
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN-ul fredonat de cântecul geneticii. Suflet copil, de-ai ști că gelozia, În haină ponosita a lui Arhimede, Scufunda-n fiecare-apus melancolia, Ai inunda-n sărut zborul de lebede. Suflet copil, tu încă vrei să crezi, Ca-n dânsul dintre două paranteze Trei puncte la final dac-ai să pierzi Ai inventa un infinit și-un Dumnezeu să le creeze.
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
MEA sau FATA NOASTRĂ" adică și a doamnei sale MARIA. Mi-a publicat cu mărinimie din poeziile și din creațiile mele În proză În revista "Candela de Montreal ", făcându-mă astfel cunoscută miilor de cititori. Simt că sufletul meu de copil este parcă prea mic pentru atâta dragoste, grijă șiadmirație din partea OMULUI ȘI POETULUI GEORGE FILIP. De aceea, În aceste momente de sărbătoare, la aniversarea a 70 de primăveri, gândul meu va fi prezent acolo unde se află bunul meu prieten
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]