4,463 matches
-
sunt utilizate adecvat și responsabil. În ultimul rând, pe baza datelor epidemiologice recente, pacienții renali pot supraviețui suficient timp cu terapie dialitică sau în urma transplantului renal pentru ca strategiile terapeutice cu viză cardioprotectivă să aducă beneficii. Deși este clar că angioplastia coronariană, stentarea coronariană și chirurgia cardiacă pot fi aplicate cu succes la pacientul uremic, riscul acestor intervenții este mai mare decât la populația non-uremică, necesitând deci o evaluare atentă, în echipa multidisciplinară (nefrolog, cardiolog, anestezist și chirurg cardiac). Tehnicile moderne de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
adecvat și responsabil. În ultimul rând, pe baza datelor epidemiologice recente, pacienții renali pot supraviețui suficient timp cu terapie dialitică sau în urma transplantului renal pentru ca strategiile terapeutice cu viză cardioprotectivă să aducă beneficii. Deși este clar că angioplastia coronariană, stentarea coronariană și chirurgia cardiacă pot fi aplicate cu succes la pacientul uremic, riscul acestor intervenții este mai mare decât la populația non-uremică, necesitând deci o evaluare atentă, în echipa multidisciplinară (nefrolog, cardiolog, anestezist și chirurg cardiac). Tehnicile moderne de stentare și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
atentă, în echipa multidisciplinară (nefrolog, cardiolog, anestezist și chirurg cardiac). Tehnicile moderne de stentare și noua medicație antiplachetară, cel puțin în centrele de excelență, determină rezultate bune. Totuși, și în aceste situații, la unii pacienți uremici, prin natura leziunilor (boală coronariană calcifică difuză), nici una dintre intervențiile moderne non-medicamentoase nu este aplicabilă. Prevenția BAC trebuie să constituie scopul ideal, iar dacă aceasta este posibilă cu terapiile medicamentoase disponibile astăzi rămâne o problemă deschisă. V.3. Aritmiile cardiace la pacien]ii renali Introducere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
atribuită în mare măsură HVS, prevalentă la subiecții renali atât în stadiile predialitice, cât și în stadiul terminal al IRC [Messerli et al., 1984]. Aceasta ar fi cauzată de anomaliile în microcirculația miocardică consecutivă HVS. Se produce astfel limitarea rezervei coronariene, deoarece creșterea patului microvascular coronarian nu se sincronizează cu creșterea masei ventriculare, rezultând ischemie coronariană chiar în condiții de artere coronare permeabile, neafectate de ateroscleroză. Mai mult, numeroase studii anatomo-patologice au evidențiat o reducere a densității capilarelor miocardice și o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prevalentă la subiecții renali atât în stadiile predialitice, cât și în stadiul terminal al IRC [Messerli et al., 1984]. Aceasta ar fi cauzată de anomaliile în microcirculația miocardică consecutivă HVS. Se produce astfel limitarea rezervei coronariene, deoarece creșterea patului microvascular coronarian nu se sincronizează cu creșterea masei ventriculare, rezultând ischemie coronariană chiar în condiții de artere coronare permeabile, neafectate de ateroscleroză. Mai mult, numeroase studii anatomo-patologice au evidențiat o reducere a densității capilarelor miocardice și o augmentare a procesului de fibroză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în stadiul terminal al IRC [Messerli et al., 1984]. Aceasta ar fi cauzată de anomaliile în microcirculația miocardică consecutivă HVS. Se produce astfel limitarea rezervei coronariene, deoarece creșterea patului microvascular coronarian nu se sincronizează cu creșterea masei ventriculare, rezultând ischemie coronariană chiar în condiții de artere coronare permeabile, neafectate de ateroscleroză. Mai mult, numeroase studii anatomo-patologice au evidențiat o reducere a densității capilarelor miocardice și o augmentare a procesului de fibroză intramiocardică la pacienții cu uremie cronică, aceste procese putând contribui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dintre gradul anemiei renale și prevalența/severitatea HVS [1995]. Deși HVS și dilatația ventriculară reprezintă într-o primă instanță modificări adaptative, rezultatul acestor adaptări prezintă, finalmente, importante consecințe patologice. Astfel, pacienții cu IRC se caracterizează printr-o reducere a rezervei coronariene cauzată de anemie. Dacă la acest profil clinic se adaugă HVS, se produce o reducere și mai importantă a capacității vasodilatatorii maxime și a rezervei coronariene. Rezerva coronariană redusă reprezintă un factor important de risc pentru aritmii maligne, infarct miocardic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
importante consecințe patologice. Astfel, pacienții cu IRC se caracterizează printr-o reducere a rezervei coronariene cauzată de anemie. Dacă la acest profil clinic se adaugă HVS, se produce o reducere și mai importantă a capacității vasodilatatorii maxime și a rezervei coronariene. Rezerva coronariană redusă reprezintă un factor important de risc pentru aritmii maligne, infarct miocardic acut și fibroză cardiacă (având ca o ultimă consecință insuficiența cardiacă). într-un alt studiu canadian [Foley et al., 1996] a fost examinată relația dintre nivelurile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
patologice. Astfel, pacienții cu IRC se caracterizează printr-o reducere a rezervei coronariene cauzată de anemie. Dacă la acest profil clinic se adaugă HVS, se produce o reducere și mai importantă a capacității vasodilatatorii maxime și a rezervei coronariene. Rezerva coronariană redusă reprezintă un factor important de risc pentru aritmii maligne, infarct miocardic acut și fibroză cardiacă (având ca o ultimă consecință insuficiența cardiacă). într-un alt studiu canadian [Foley et al., 1996] a fost examinată relația dintre nivelurile hemoglobinei serice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și modificările ecocardiografice la pacienții dializați. Datele acestei investigații au arătat indubitabil că, pe măsură ce anemia devine mai severă, există un risc mai crecut de a dezvolta HVS și aritmii ventriculare maligne și/sau deces precoce de cauză cardiovasculară. Boala aterosclerotică coronariană și disfuncția cardiacă. La pacienții non-renali, Buxton et al. [1999] au arătat că pacienții care suferiseră un infarct miocardic acut recent prezentau un risc de moarte subită sau de deces prin aritmii ventriculare de 25-32% la 5 ani, variabilitatea acestor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a observat o ușoară îmbunătățire (cu 9%) a balanței dintre ofertă și necesarul de oxigen, riscul de ischemie miocardică în cursul dializei a rămas ridicat. Aceasta se poate explica ușor prin prevalența foarte ridicată a HVS și a bolii aterosclerotice coronariene la subiecții cu uremie cronică. Neuropatia autonomă. în populația non-renală, variabilitatea redusă a frecvenței cardiace, un marker al disfuncției autonome, se asociază cu un risc crescut de aritmii fatale în perioada postinfarct miocardic. Foarte frecventă în populația cu uremie cronică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Efectele SNS sunt independente de frecvența cardiacă, deoarece au fost obervate inclusiv în timpul pacing-ului atrial. Când frecvența cardiacă este meținută constantă, simpatectomia cardiacă, dar și beta-blocantele cresc pragul pentru fibrilație ventriculară (FV) și protejează împotriva dezvoltării FV în cursul ocluziei coronariene [Kopia et al., 1987]. Deși există date experimentale consistente privind rolul activării sistemului nervos simpatic ca factor declanșator/favorizant al FV, evidența la oameni este mai degrabă circumstanțială. O relație interesantă între activarea SNS și apariția fibrilației ventriculare la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
crescut la pacienții cu aritmii ventriculare este atribuit stimulării reflexe simpatice în condițiile disfuncției ventriculare. Mecanismele de reintrare. Reintrarea a fost identificată ca principalul mecanism de producere a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor asociate cu boala ischemică coronariană. Numeroase studii au arătat modificări morfopatologice de tipul fibrozei miocardice, atât pe modele experimentale, cât și la pacienți cu uremie cronică; procesele fibrotice intramiocardice predispun la aritmii ventriculare prin reintrare [Breithardt et al., 1989; Amann et al., 1994]. Propagarea neregulată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
niveluri comparabile cu cele constatate la pacienții non-renali cu infarct miocardic acut. Dispersia Q-Tc anterioară ședinței de hemodializă este profund influențată de prezența cardiopatiei ischemice și/sau a hipertensiunii arteriale. Autorii conchid că pacienții hemodializați, în special cei cu ateroscleroză coronariană sau HTA, prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare potențial fatale. Aceste concluzii sunt susținute de către studiile altor autori [Loerincz et al., 1999; Cupisti et al., 1999]. Totuși, unii investigatori [Gussak et al., 1999; Coumel et al., 1998] consideră că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
subiecții hemodializați. Pacienții hemodializați cu PVT sunt mai vârstnici și prezintă disautonomie vegetativă mai exprimată. în ansamblu, la pacienții renali (dializați și transplantați), potențialele ventriculare tardive au fost mai frecvente la bărbați, la vârstnici și la cei cu boală ischemică coronariană cunoscută. Aritmiile maligne și moartea subită sunt evenimente cardiovasculare relativ frecvente la pacientul renal. Aceste cauze importante de deces la subiecții cu uremie cronică au ca substrat anomalii morfologice și funcționale importante și frecvente (hipertrofia ventriculară, fibroza miocardică, hipervolemia cronică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
timpul, supraîncărcarea de presiune a VS duce la apariția unei așa-numite cardiomiopatii de suprasolicitare, caracterizată prin deprimarea contractilității și dilatarea VS, cu creșterea anormală a stresului parietal sistolic, scăderea fracției de ejecție și a debitului cardiac. Se adaugă disfuncția coronariană, cauzată de: (1) hipertrofia mediei vaselor coronare mici, cu creșterea rezistenței și a capacității maxime de dilatare; (2) creșterea rezistenței la flux a coronarelor, din cauza comprimării lor de către miocardul hipertrofiat; (3) scăderea relativă a fluxului coronarian (raportat la masa miocardică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cardiac. Se adaugă disfuncția coronariană, cauzată de: (1) hipertrofia mediei vaselor coronare mici, cu creșterea rezistenței și a capacității maxime de dilatare; (2) creșterea rezistenței la flux a coronarelor, din cauza comprimării lor de către miocardul hipertrofiat; (3) scăderea relativă a fluxului coronarian (raportat la masa miocardică); (4) scăderea relativă a densității capilarelor miocardice și (5) scăderea duratei diastolei, din cauza prelungirii perioadei de ejecție a VS. Miocardul subendocardic, unde rezistența la flux este mai ridicată și necesitățile metabolice mai mari, este mai susceptibil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu IRCT, simptomele și semnele SA sunt similare cu cele întâlnite la non-uremici: angina pectorală, sincopele și insuficiența cardiacă. Angina e cauzată de creștere a cererii asociată cu o scădere a ofertei de oxigen, la care se adaugă adesea ateroscleroza coronariană. Sincopele pot surveni la efort, ca o consecință a vasodilatației, sau în repaus, provocate, de exemplu, de o fibrilație atrială (aritmie indusă frecvent de hemodializă). Insuficiența cardiacă este, de obicei, precipitată de supraîncărcarea de volum. Auscultația cordului evidențiază suflul aortic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și accident vascular cerebral ischemic. Aceste date pot fi ușor înțelese dacă se ia în considerare faptul că, la pacienții cu infarct miocardic acut, simpla prezență a unei disfuncții renale ușoare crește riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă după evenimentul coronarian acut cu 86%, față de subiecții cu IMA și cu funcție renală păstrată [trial-ul CATS, Hillege, 2003]. Ca urmare, trebuie reținut faptul că disfuncția renală minoră reprezintă un factor de risc cardiovascular major la pacienții cu insuficiență cardiacă. Insuficiența cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în program de substituție cronică a funcției renale, pacientul cu uremie cronică este supus unui risc continuu și progresiv de a dezvolta insuficiență cardiacă: incidența ICC este de 71 de cazuri la 1.000 de pacienți-an. Predictibil, antecedentele de boală coronariană se asociază semnificativ cu riscul de ICC. O dată prezentă insuficiența cardiacă la subiectul cu uremie cronică, supraviețuirea devine catastrofală rata de deces este de 83% la 3 ani, cu 210% mai mare decât la dializații fără disfuncție cardiacă semnificativă [Trespalacios
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de dializă pare a se corela pozitiv cu reducerea fracției de ejecție [London și Parfrey, 1997]. Factorii responsabili pentru remodelarea ventriculară sunt incomplet elucidați, dar este cel mai probabil să cuprindă o interrelație cronică între boala cardiovasculară (HTA, boala ischemică coronariană etc.) și factori specifici IRC terminale (mediul uremic, anemia renală). Factori de risc clasici pentru insuficiența cardiacă Hipertensiunea arterială. în populația non-renală, HTA este un factor recunoscut în dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi și a cardiomiopatiei dilatative [LØvy et al., 1996
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a cardiomiopatiei dilatative [LØvy et al., 1996]. Același lucru este valabil și în uremia cronică, unde HTA se asociază cu alți factori în dezvoltarea HVS și a dilatației ventriculului stâng vezi subcapitolul V.1 [Parfrey et al., 1996]. Boala ischemică coronariană. Cel mai frecvent, ICC cauzată de ischemie la pacienții cu uremie cronică este determinată de obstrucția coronariană aterosclerotică. La pacienții uremici cu HVS, ischemia poate apărea în absența obstrucției coronariene semnificative, cauzată de: reducerea capacității de dilatare a coronarelor; alterarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
se asociază cu alți factori în dezvoltarea HVS și a dilatației ventriculului stâng vezi subcapitolul V.1 [Parfrey et al., 1996]. Boala ischemică coronariană. Cel mai frecvent, ICC cauzată de ischemie la pacienții cu uremie cronică este determinată de obstrucția coronariană aterosclerotică. La pacienții uremici cu HVS, ischemia poate apărea în absența obstrucției coronariene semnificative, cauzată de: reducerea capacității de dilatare a coronarelor; alterarea ofertei de oxigen către miocard; calcificarea vaselor mici coronariene din cauza hiperparatiroidismului secundar [Rostand et al., 1984]; reducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
vezi subcapitolul V.1 [Parfrey et al., 1996]. Boala ischemică coronariană. Cel mai frecvent, ICC cauzată de ischemie la pacienții cu uremie cronică este determinată de obstrucția coronariană aterosclerotică. La pacienții uremici cu HVS, ischemia poate apărea în absența obstrucției coronariene semnificative, cauzată de: reducerea capacității de dilatare a coronarelor; alterarea ofertei de oxigen către miocard; calcificarea vaselor mici coronariene din cauza hiperparatiroidismului secundar [Rostand et al., 1984]; reducerea densității capilarelor intramiocardice [Amann et al., 2003]. Valvulopatiile sunt frecvente la pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacienții cu uremie cronică este determinată de obstrucția coronariană aterosclerotică. La pacienții uremici cu HVS, ischemia poate apărea în absența obstrucției coronariene semnificative, cauzată de: reducerea capacității de dilatare a coronarelor; alterarea ofertei de oxigen către miocard; calcificarea vaselor mici coronariene din cauza hiperparatiroidismului secundar [Rostand et al., 1984]; reducerea densității capilarelor intramiocardice [Amann et al., 2003]. Valvulopatiile sunt frecvente la pacienții cu uremie cronică, deși prevalența reală a acestora nu este cunoscută. La pacienții uremici, calcificările mitrale și aortice apar mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]